Neamul Românesc, martie 1931 (Anul 26, nr. 48-72)
1931-03-01 / nr. 48
DUE „-TOR POLITIC N. XORGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) :.i Strada BREZOIANU No. 11, (etaj)l|l Telefon 312|60 irrms#1 ____________Bisinică, 1 Martis 1831____________ ANUL XKVL — No. 48 Abonamente. Pe un an, 600 Lei—Pe șase luni, 300 Lei Pentru autorități și instituțiuni ? 1000 lei DIRECTOR N, GEORGESCU Singura atitudine Noul șef al partidului liberal a făcut o declarație de locialism față de Rege. A făcut-o în termeni călduroși, aproape entusiaști. N'am dreptul să mă îndoiesc de sentimentele nimănui. Și cînd ele se exprimă față de mine, le privesc cum sînt, în ciuda trecutului, dar fără nicio încredere în viitor. Cum sunt năravurile la noi, omul politic are nevoie de o totală amnezie a sentimentelor. Dar, cum nu mă îndoiesc de sinceritatea sentimentelor de astăzi față de Rege ale noului șef al partidului liberal, tot așa nu puteam, nu aveam dreptul să mă îndoiesc de sentimentele de ieri ale aceluiași personagiu politic, cînd nu era încă șeful partidului liberal. Așa încît situația d-sale ar fi astăzi aceasta : ca om, ca om onest și consecvent, are față de Carol al ll-lea sentimentele din Iunie 1930, ca șef al partidului liberal are pe acelea din Februarie 1931. Altfel declarațiile de azi ar fi început cu scuseli, datorite, pentru ieri. Iar, nefiind așa, eu nu-mi pot închipui un rege încredințîndu-se cuiva care păstrează personal sentimentele pe care le avea la 11 Iunie 1930 noul șef al partidului liberal. M. SOMA In trecut și în prezent Istoria se repetă ! N’avem decât să urmărim ce a fost pe timpul lui Napoleon în Franța. Iată ce scria împăratul : „Dacă frigul revine ca în 1789, să se găsească focuri în toate bisericile și locurile publice pentru a încălzi cât mai multă lume posibilă“. — „Iarna va fi grea, carnea scumpă, trebue să dăm de lucru prizonierilor. Faceți să se continue lucrările canalului Oureq, a cheului Desaix, faceți să se paveze străzile lăturalnice, etc....“ — „Ar trebui să arestăm toți cerșetorii, dar aceasta, ar fi absurd și barbar. Să fie strânși spre a li se da de lucru și pâine“. — „Sunt mulți cismari, pălărieri, croitori, curelari, fără lucru. Faceți ca să se lucreze în fiecare zi 500 perechi de ghete“. — Ministrul de război a primi ordinul să comande harnașamente pentru artilerie. „Trebuește să asigurăm lucru muncitorilor, mai ales această lună înainte de sărbători. In Mai și Iunie 2000 lucrători să fabrice scaune, canapele, fotolii“. Iată parte din măsurile ce a luat Napoleon atunci când sărăcia și criza amenința Franța. A luat măsuri de a se menține cabinetele de lectură încălzite, a interzis tripourile cari „Sunt cauza ruinei atâtor familii și un rău exemplu“. O nouă lege a învățământului a mărit numărul școlilor, etc. Este adevărat că istoria se repetă. In timpurile noastre criza bântue la noi ca și atunci în Franța. Luptele politice, jaful și imoralitatea sunt în floare. Măsurile luate de politiciani sunt toate în vederea îmbogățirei lor, nimeni nu se mai gândește la biata țară, la suferințele și la privațiunile cetățenilor ce muncesc de dimineață până seara din greu și nici la acei ce caută muncă pentru a-și putea câștiga existența mizerabilă, a unei vieți și mai mizeră. Lucrări publice nu se mai fac. Unde este mâna de fier, care să facă și la noi, ceeace Napoleon a făcut la vremea lui ? Ing. C. E. Gabrielescu ----------- x □ x----------- Tratavile navale contiuă la Roma Londra, 27. (Radar). Tratativele navale au continuat azi dimineață la Roma. In timp ce d. Henderson trata cu d. Grandi, o altă conferință avea loc între d-nii Alexander și amiralul Sirriani, însoțiți de experții lor, încă nu se poate anticipa nimic asupra conferinței și este foarte îndoelnică deasemeni publicarea vreunor rezultate asupra celor tratate la Roma, mai înainte ca soluțiile la care se va ajunge să fie aduse la cunoștința Statelor Unite și Japoniei, care trebue să consimtă la acordul general. Deocamdată presa italiană a adoptat un ton optimist față de mersul conferinței, fără însă a intra în detaliu. Ceaiurile legațiilor române de la Budapesta și italsora Budapesta., 27. (Rador). — D. ministru al României la Budapesta și doamna Grigorcea au dat joi um ceaiu la care a luat parte întreg corpul diplomatic din Budapesta, un mare număr de personalități din viața publică și artistică ungară, precum și personalul superior al Legației. Au asistat la cest ceai 120 de persoane. X □ X IiSix!©*© Hi ! fcâufmuft de furtul și inundații Wellington, L:. (Rador). — In insulele Fidji din Polinezia orientală s'au produs în ultimele zile furtuni însoțite de inundații catastrofale. Se semnalează până acum că 89 persoane ar fi murit în districtul Baw și peste 109 în districtul Singatoka. -----------xn x----------— Acțiunile... ’ ...d-lui I. G. Duca, în propriul său partid, s’au ridicat de când a fost invitat la masă la palat. Partidul speră, dar șeful e integral satisfăcut: știe că nu poate pretinde mai mult.... Figura lui Nicolae Filipescu se înalță, impetuoasă și dominatoare cum i-a fost și viața, din galeria sfântă de apururi a realizatorilor întregirii naționale. Conștiința acestui neam îl păstrează pe Nicolae Filipescu ca pe un profet și un mare războinic al ideii naționale în acelaș timp. Din acel amestec fericit de talent, de cavalerism și de însușiri de om de stat, care constituia făptura fizică și morală a lui Filipescu, se revarsă vehement și rupând orice zăgazuri o năpraznică iubire de țară, iubire pentru țara căreia boarul de baștină care-și putea trăi o viață confortabilă și liniștită în marginile marilor posibilități ce le avea, i-a închinat liniștea lui, munca lui de fiecare clipă, sănătatea și însăși viața. Viața lui, de care, printr'o aspră porunca a destinului neînduplecat, s'a despărțit atunci când pentru cei mai mulți, pentru toți aproape afară de el și însă vreo câțiva, nu se întrevedea finalul de apoteoză a csivaruii și pe care abia începusem să-l urcăm. I se va ridica lui Niculae ®iîipescu o statue făcută din dragostea acesta neam pentru acela care a știut să-l iubească atâta. Fie ca această statue, în jurul căreia va pluti pasărea nevără a Idealului care sa cere cultivat, să serve drept lover generator de energie a fesei care a avut în Filipescu pe unul dins ‘marii ei —*' Comemorarea de la Național O seară de reculegere, și de reconfortare morală. O rectificare întârziată de împrejurări protivnice. Nu pentru marele Nicolae Filipescu, pe care nu l'a sedus nici o clipă mediocritatea vieței. Dar pentru înaltele idei morale, pentru superba forță creatoare, care au dominat în cel mai strălucit acord, o existență vulcanică închinată țărei, un temperament viu, în dorul lui reastâmpărat spre perfecțiune. Mulți prieteni, mulți devotați, au venit la Național. Dornic să arate sentimentele Lui tinerești și calde, pentru cel mai cald și mai tânăr dintre făuritorii marii minuni, Regele a ținut să fie de față, din clipa prohod, ci o aniversare. Căci a fost la Național, nu un prohod, dar o aniversare. Cu puterea mistică pe care o proeda din depărtările înfricoșătoare, Nicolae Filipescu ne făcea să vibrăm laolaltă și să ne înfiorăm în suprema reculegere. * ...Sub vraja versurilor calde, Vlaicu Vodă ne-a părut mai mult decât un personagiu... Era o revelare. Un înalt învățământ istoric, un simbol al esteticei naționale. Iubirea lui de țară, n'avea margini. Dreptatea lui izbucnea din drepturile atâtor Basarabi, din îndatoririle atâtor domni. Cei cari îl slujeau totdeauna, fără să-l lingușească vreodată, îi spun bunului, aprigului Domn: Măria Ta, ești sufletul, ești cugetul și ești nădejdea Țărei ! Cuvinte cari au cutremurat, în seara comemorărei marelui Nicolae Filipescu. Cuvinte pe care, elanul tuturora le-a amplificat în aplauze formidabile, fără tonalități dubioase, dar de un adânc și zguduitor înțeles. Prin neînțelesele legi ale soartei, în seara când se aducea omagiul sfânt al țărei, unuia din luptătorii ei cu suflet curat, Regele României auzea înaltele rosturi ale Domniilor glorioase și fecunde. Lovind necruțător politicianismul în viață, Nicolae Filipescu ne-a dat în acea seară memorabilă, măsura autorităței lui, după moarte. Ea sporește vertiginos, prin înaltul simțământ care a frământat-o, și-a consumat-o întreagă: nemărginita lui dragoste de țară. Așa a înțeles să reacționeze indignarea unanimă. Răsplătind pe Vlaicu Vodă, care zdrobea fără milă, și fără frică, viclenia de oriunde și pe vrășmașii de pretutindeni. Căci la Național s'a turnat în bronz nu numai bustul unui mare român, dar și dogmele trecutului de glorie, legile imutabile ale Salvărei Naționale, j imisili se la Cetatea fi Comandarea ai-lui profesor N. Iorga Domnule președinte, fiindcă se întâmplă ca să fie aci și domnul ministru al instrucțiunii publice și domnul ministru de război, ași dori să am lămuriri în ce privește cazul dela Cetatea Albă. Cine a putut numi pe acea institutoare, care intr’o conferință, ținută în limba rusă, a declarat că, chiar înainte de a se topi ultimul fulg de zăpadă, se va ridica steagul roșu deasupra orașului ? Cine a putut să o numească, după antecedentele pe care le avea ? Care sunt măsurile ce s’au luat în ce privește pe dânsa și în ce privește persoanele oficiile, care au fost de față și care au ascultat până la sfârșit această conferință ? . Dacă este adevărat Că cineva de acolo a aprobat gestul doamnei aceleia, Cociubinscaia, și i-a sărutat mâna înaintea publicului, care este acțiunea, pe care guvernul înțelege să o îceapă împotriva cuiva, care a săvârșit un act de complicitate la un gest de înaltă trădare ? Și, în sfârșit, întreb pe domnul ministru de război, dacă nu socoate că, cu toată considerația pe care o am pentru generalul, care comandă în Basarabia, că nu este bine ca armata, prin conferințe ținute înaintea oricărui public, să poată da foc pe urmă la astfel de manifestații sa. Mi se pare că rolul armatei românești, în ținuturi pe cari nu le socotesc primejduite, dar în cari este, fără îndoială, foarte multă obrăznicie, care trebue tăiată, odată pentru totdeauna, mi se pare că interesul armatei este să se țină în afară de aceste manifestațiuni publice, cari aiurea sunt foarte potrivite, dar acolo poate să scadă puțin prestigiul ei, care trebue, nu să se prezinte numai ca apărătoare a drepturilor noastre neștirbite împotriva dușmanilor din afară, dar și împotriva complicilor dinăuntru ai acestor dușmani din afară. D. ministru COSTACHESCU asigură pe d. profesor Iorga Că va lua măsuri împotriva acelei profesoare. D. general CONDEESCU spune că nu e încă în posesia raportului celor petrecute la Cetatea Albă, dar că dacă ar constata că s’ar fi atins prestigiul armatei, d-sa va lua măsurile utile. D- N. IORGA Domnule președinte, domnilor deputați, tin să adaog două cuvinte ca să fiu bine înțeles. Am crezut că este bine să atrag atențiunea că, în astfel de ținuturi, comandanții superiori să nu țină conferințe, fiindcă rostul unui general, care comandă în Basarabia, nu este a tine conferințe înaintea oricărui public. D. general Dragu a ținut o conferință și această doamnă i-a răspuns generalului. Când are cineva a face cu astfel de public, nu trebue să-i dea prilejul de a intra ia discuțiune cu el. Să ne gândim la ceea ce era odinioară în ținuturile pe cari le-am adăogit Statului român, să ne aducem aminte care era situațiunea unui general comandat de corp de armată. Era ca un prinț în aceste provincii, iar armata pe care o comanda nu avea loc să aibă a face cu omeni cari nu înțeleg și pentru cari un gest de prietenie ar putea să însemne o încurajare către astfel de acte. la Camraerő Congresul Uniunii Ligii Națiunilor E bine sau nu că Liga Națiunilor și anexele ei diferite își difuzează lucrările prin diferite centre europene ? Noi credem că dezavantajele unei astfel de stări de lucruri depășesc avantajele. Zilele trecute s’a ținut la Bruxelles congresul acestei Uniuni. In discuțiile dacă viitorul congres al Uniunii poate avea loc la Budapesta, au fost exprimate temeri că la Budapesta, în atmosfera revizionistă și iredentistă de acolo, nu vor putea fi discutate chestiunile serioase la ordinea zilei, între care chestiunile minoritare. Un membru al delegației ungare, deputatul Pekar a asigurat pe reprezentanții Micei Antante, că Ungarii sunt politicoși și că în Ungaria nu se va trata chestiunea revizuirii și chestiunea minorităților ungare. S’a primit apoi în unanimitate pricipiul că nu nici un Stat nu se vor pune la ordinea zilei chestiuni, cari să se refere la tara ospitalieră. Cu toate asigurările ungurilor și cu toată hotărîrea de a nu se pune chestiuni interesând țara găzduitoare a congresului, demonstrațiile și neplăcerile nu pot fi evitate, mai ales în capitalele țarilor învinse. Mult mai faine și mai comod pentru toată lumea ar fi fost dacă congresul acesta și-ar avea sediul lui fix la Geneva. Destule dificulați se pun în calea acțiunii Ligii Națiunilor ca să se mai adauge și iele de procedură. Reluăm Țara progromurilor ...După toate câte le citim în ziarele evreilor din New-York, acea țară este România. Nu este o zi să nu se organizeze la noi vre-o trei-patru progromojuri. Oamenii sunt tocați pe străzi, ca pătlăgelele vinete. Unii scapă tăiați felii, și puși de îndată în saramură. Nu li se mai dă victimelor nici suprema satisfacție să-și mai vadă rudele, nici măcar ultima grație , să-și salute creditorii îndoliați. Sucombă zilnic zeci de mii de fii ai lui Israel, pe sinistrele caldarâmuri bucureștene, ale căror gropi edilitare sunt menținute cu tot dinadinsul ca să slujească la înhumarea atâtor victime, — și sucombă mai ales, în coloanele presei așa de democratice și așa de bine informate, din New-York... Se reeditează în Capitala României, sub ochii vigilenți ai poliției, i scene de carnaval tragic. Masacrele celebre simt flori la ureche, față de sângeroasele spectacole neroniene pe care le organizează cu complicități ascunse, România huliganilor. Curios , pe când cei pe care-i jeesc coreligionarii americani sunt totuși bine, și dacă vor muri de ceva,fie numai de o excesivă democrație, care de altfel ne strivește pe toți), iditea coloane umanitare și bucureștene, lac și deplâng sincer, pe victimele atâtor prostii reporteri ceți... De ce atâta discreție? De ce nu iau confrații bucureșteni, maldărele le case, fotografiate, și numele minor de victime ale pogrovmrilor din romănia ? S’au sunt de conivență cu sălbatia noastră intoleranță și cu orgaizatorii spectacolelor sanguinare in România? ■ □ x~ CăJIHia lui „Graf Zeppelin” Berlin, 28 (Rador). — Dirijabilul „Graf Zeppelin” va face în cursul acestui an un raid în Marea Mediterană și Pălești’®, spre Islanda și Capul Nord și două raiduri în America de Sud- Se topim măsuri drastice și imediate In Basarabia microbul comunist activează. Apropierea acestei oropsite provincii de haosul bolșevic face să se sporească în fiecare zi numărul acelora care atentează la liniștea Statului român. Cazul institutoarei Anastasia Cubicinscaia nu e primul, dar e de natură să ne deschidă ochii și să determine autoritățile la măsuri ce nu mai pot întârzia. Măsuri drastice, legitime și generale. Să se procedeze la o anchetă minuțioasă întâi în rândurile celor ce ocupa funcțiuni în instituțiile publice. Să fim cel puțin scutiți de păcatul de a întreține noi pe agenții comuniști cum e această institutoare agitatoare, iar apoi urmărită pas cu pas propaganda de disoluție socială. Trebue terminat odată cu toleranța criminală care provoacă în Basarabia o stare de veșnică perturbare. Toleranță cu atât mai vinovată cu cât ea pornește în cele mai multe cazuri din anumite calcule electorale și de club. Stârpirea comunismului în Basarabia e o chestie de vitală importanță pentru Statul român. Orice întârziere duce fatal la o agravare a situației peste limitele posibilităților de îndreptare și răspunderea întreagă cade asupra guvernului actual care nu a știut face față stărilor de lucruri din provincia de peste Prut. internă External Situafia. — Azi se așteaptă încheerea tratativelor împrumutului. — In curând se va discuta în Cameră proectul de lege al armonizării chiriilor. — Se vor face noui anchete în privința stabilirii vinovaților din incidentele muncitorești de pe Calea Griviței. — D. Iorga a cerut la Cameră să se aplice sancțiuni institutoarei comuniste din Basarabia Cobicenscaia care a comis un act de înaltă trădare. — Tratativele pentru acordul naval care urmează să se stabilească la Roma, se desfășoară într’o atmosferă de reciprocă înțelegere. — Comitetul pentru exportarea surplusului recoltelor de cereale europene a examinat posibilitățile aplicării preferințelor fără caracter vamal. — Se afirmă că totalul forțelor germane de uscat se ridică la 100.000 de oameni. — In Iugoslavia se vor celebra servicii religioase speciale pentru „frații de neam și religie persecutați în Italia". S’a desmințit știrea după care contele Bethlen ar pleca la Roma sau Paris. FriiM ai casa men Ce declară directorul general Fraudele de la Casa Muncii, descoperite recent, dar denunțate de mai multă vreme, au stârnit în presă o serie de obiecțiuni și considerații cari stimulează și mu mult pe cei însărcinați să limpezească lucrurile. S’a vorbit de complicități, de tăinuiri și de demisii. Găsim important să redăm și noi mai jos declarațiile directorului general al Casei Muncii, d. Vogtberg : — Nu mi s'a cerut demisia. N’am demisionat și nici nu demisionez pentru că în chestia fraudelor comise în instituția ce conduc nu am a-mi imputa nici măcar o neglijență CUM A FOST ȚINUTA CONTABILITATEA Fraudele săvârșite n-au putut avea loc decât datorite felului cum a fost ținută contabilitatea Casei Muncii C. F. R. de la înființarea ei. In anul 1925, regionalele C. F. R. făceau reținerea de 5 la sută asupra salariului funcționarilor c f. r. pentru pensie. Ele vărsau sumele la administrația financiară, primind recipisele cuvenite, dar le-au înaintat Casei Muncii abia în 1927. Aceste repiipe nu au fost contabilizate din anul primirii lor, de către cotabilul din acea vreme, când Casa Muncii era o direcție a C. F. N., și au fost ținute în neregulă. In Aprilie 1930, aceste recipise, cari nu se găseau contabilizate în nici un registru al Casei Muncii, au fost înaintate Casei de Depuneri și Consemnațiuni pentru a se la ordonanța de plată pe numele Casei Muncii. CUM AU PROCEDAT DEFRAUDATORII Pentru că sumele de bani ce reprezentau ordonanța eliberată de către Casa de Depuneri să poata itra în mâinile defraudatorului t tebuia ca el însuși să încaseze banii. Nicolae Ilie nefiind încasator pentru instituție, i s-a făcut o delegație ilegală către Casa de Depuneri precum și o adresă prin care se arăta că i se poate plăti suma de bani trecută în ordonanță, adresă și delegație ce au fost semnate „pentru Director de d- Cambureanu și ca șef al Serv. Contabilității de Barbu Niculescu. Casa de Depuneri a plătit in ziua de 19 Mai 1930 suma de 4.000 000 lei, iar în ziua de 30 Iulie 1930, 3.155.920 lei, bani cari n’au fost vărsați Casei Muncii C. F. R., după cum n’a venit aci nici ordonanța Casei de Depuneri și n’au fost contabilizate nici recipisele trimise în 1927. MASURILE LUATE DE CONSILIUL CASEI întrucât s’au luat măsuri de consiliul de adție al Casei încă din iunie 1930 — imediat după înființarea Casei autonome — de a se face inventariul avutului ce trecea de la calea ferată la Casa Muncii și a se stbili bilanțul contabil, a fost necesar a se stabili situația tuturor încasărilor, de la 1920 și până la 1930, când a luat ființă noua instituție. Cu această ocazie s’a constatat, că dela data înființării Casei Muncii, timp de 10 ani, această instituție n’a avut nici un bilanț cum, nici calea ferată na posedat bilanț. La facerea acestora se lurează de un an de zile. Numai pe baza bilanțelor C. F. R. putea și direcția Casei Muncii să-și facă bilanțurile sale, penru ai se putea controla ce sume au este vărsate, replăți sau făcut pe numele său și ce ordonanțe au ămas în restanță NumaI DATORTA ACESTUI HAOS IN CONTABILITATE AU PUTUT DEFRAUDATORII SA ȚINĂ NECONTABILIZATE ANUMITE VENITURI. De altfel, cu ocazia încheerii bilanțelor C. F. R. până la 1928, se constată, că venituri în sumă de circa 500.000.000, cuvenite Casei Muncii, n’au fost vărsate, iar prin contul de profit și pierderi au fost făcute venit căilor ferate. CE-A DETERMINAT PE NICOLAE ILIE LA FUGA Cum la istituția Casei Muncii C. F. R. s’a lucrat de asemenea la stabilirea bilanțelor trecute, pe măsură ce ele erau puse la punct și de calea ferată, ajungându-se cu stabilirea bilanțelor până în 1927, urma să se descopere că anumite venituri au fost vărsate de calea ferată, dar neîncasate de Casa Muncii. Și frauda s’ar fi constatat din necorespondarea sumelor. Acest lucru a determinat fuga lui Nicolae Ilie, s’ar fi descoperit că 7.000.000 lei, restul din 1925, au fost trimise Casei Muncii în 1927 și totuși n’au fost contabilizate Dacă această operație de bilanț pe 10 ani nu se făcea, frauda n’ar fi fost descoperită niciodată și Nicolae Ilie n'ar fi fost nevoit să dispară. Prin urmare, descoperirea fraudei se datorește separației Casei Muncii de calea ferată. ATACURILE CONTRA INSTITUȚIEI Dispariția lui Nicolae Ilie determinată de aflarea, sigură a sumei neînregistrată, a dat naștere la bănueli care au determinat cercetări în contabilitatea instituției. Dar deși au lucrat 4 experți contabili, totuși nu s'a putut descoperi nimic timp de 3 luni de zile, deoarece registrele, deși erau în regulă și corespundeau cu Casa, nu conțineau, însă, sumele defrau, date, ele nefiind contabilizate la timpul lor, în 1927. Noua instituție, Consiliul de administrație și organele de conducere, în cele 9 luni de existență, au mut sarcina de a lichida toate neregulele trecutului realizând Totuși, întru’un timp atât de scurt, ceea ce a fost cu totul neglijat în prima existență de 10 ani a Casei Muncii C. F. R. Atacurile ce se dau azi contra instituției în forma ei autonomă sunt deci pe atât de nedrepte pe cât de interesate. Urmărindu-se defăimarea și compromiterea unei activități contra căroia, nu e nimic de reproșat, având însă a suporta, din cauza relei credințe a defăimătorilor, păcatele trecutului, o consider ca o crimă. Consiliul de administrație, în ultima ședință, a luat toate măsurile pentru că suma defraudată să nu fie pierdută pentru instituție. 0 nota a guvernului polonez către guvernul Sovietelor Varșovia, 2 fl. (Rador). — Legația poloneză din Moscova a transmis ieri guvernului sovietic o notă amănunțită din partea guvernului polonez. Această notă este în legătură cu arestarea în apartamentele legației poloneze a unui individ care pretindea că este funcționar la Poștă și avea asupra sa o carte de membru al poliției secrete a Sovietelor. Guvernul polon cere satisfacție și garanții că asemenea incidente nu se vor mai putea repeta în viitor.