Neamul Românesc, iunie 1931 (Anul 26, nr. 122-143)

1931-06-11 / nr. 127

I Restaurantul „Amiciția“ Str. Zaremit Bucătărie excelentă PRETORI BURGHEZE Befuwi &ei 60 Seava Eei 40 Sala­ritimmi pentru ocrotirea și aju­torarea personalului C F. R. PUBLICA TIHNE La Casa Autonomă pentru Ocrotirea și Ajutorarea Persona­lului C. R. F., Str. Barbu Catargiu No. 18, București, se va ține li­citație publică pentru lu­trările de „Furnizarea și montarea tâm­­plăriei exterioare la pavilioanele A. și B., Spitalul Principele Mircea, din Bulevardul Mărăști, București". Dosarul lucrării cu măsurătoarea, devizul, planurile, caetul de sarcini și condițiunile generale se pot consulta și orice infor­­mațiuni se poate lua în fiecare zi de lucru între orele 12—13 la Direcția tectonică a Casei Autonome C. F. R. la adresa de mai sus. No. 58030/1931. 1931, Iunie 6 . a? La 2Q Iunie 1931, ora 11 a. m. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Dumitru Gh. Alecu, născut la 17 Iulie 1907 în com­. Drăgo­­ești (Ilfov), domiciliat în Bucu­rești, str- Jules Michelet No. 10, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Alecu, în acela de Georgescu, spre a se numi Du­mitru Georgescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din­ legea asupra nu­melui, spre știința acelora cari ar voi să facă o pozițiune în terme­nul prevăzut de aliniatul II al zi­sului articol. —X­C X— j# ­ Regia Publică a Conductelor de Petrol ale Statului | PUBlICATIUNE In ziua de 10 Iulie 1931, ora 10 a. m. Reigi­a Publică a Conducte­lor de Petrol ale Statului, va ține Jic statae publică, prim Comisia de licitații, în localul său din, Str. Se­vastopol 26 pentru vânzarea ma­terialelor de fier vechi aflat în­­ depozitele sale din Regim­iunile Bu­curești, Giurgiu, Ploești, Băicoi, Buzău, Hagieni, Cernavoda, Cons­tanța, etc. Garanția de licitație va fi de 5% asupra ofertei, numerar sau e­­fecte depuse la Cassa de Depu­neri și Consemn­ațiuni. Recipisa­­ va avea mințiimea: „Garanția postiza vânzarea fie» „m­iluit vechia, în­citația din 10 iu»­ilie 1931“. Oferta și recipisa se vor depune fiecare în pllic separat, închis și sigilat în ziua licitației. Tabloul­ cu cantitățile și focul unde sunt depozitate materialele, caetele de sarcini și toate datele necesare se pot vedea în zilele de lucru între orele 10—12 jum. la Direcțiunea Technică al acestei Regii. Nu­ se admit oferte trimise prin poștă cât și cele neprezentate de ofertanți sau de reprezentanții lor autorizați. Dispozițiile art. 88—110 din Le­gea contabillității, precum și ale regulamentului Oficiului de Lici­tații sunt aplicabile acestei lici­tat­uni. DIRECȚIUNEA 1 Regia Publică a Conductelor de Petrol ale Statului­­ PUBLICAȚIE DE LICITAȚIE PU­­­u­blica Se faice Cunnoscut că în ziua d­e 26 Iunie, 1931, ora 10, se va ține licitație publică în localul acestei Regii din București, strada Sevas­topol No. 26, pentru furnizarea și montarea unei instalațiu­ni elec­trice de pompare la puțul de apă­­ din curtea stației Teleajen, cu un­­ debit de 60 mc, oră și maxim de 100 mc, oră. Garanția de admitere la licita­ți­une va fi de lei 17.000 (șaptes­prezece mii) Im numerar sau e­­fecte de stat, depuse la Cassa de Depuineri și Consemnațiuni, iar recipisa respectivă va avea speci­ficarea categorică: „Garanție provizorie pentru li­citația publică din 26 Iunie" 1931. „pentru furnizarea și montarea „U­nei pompe de apă în stafia Te­­­’leajen a Regiei C. F. R.”. Oferta­rea și recipisa de garan­te se vor prezenta la licitațiune, fiecare în plic separat și sigilat în rina și oră licitației. Dosarul complet al acestei lu­crări, compus din caet de sarcini, mte măsurătoare, deviz și plan. Se poate cerceta la Direcția Teh­nică a acestei Regii, în toate zilele de ucru între orele 10—12 luni. Se vor lua în considerație nu­mai ofertele acelor firme, cari vor putea produce dovada, că au mai executat în ultimii trei ani, cel puțin trei instalații de specialita­tea acestei lucrări. Termenul de predare a instala­­ției este de 110 (una sută zece) zile de la data comenzii CPS­, sub tonalitățile prevăzute de caetul de sarcini. Licitația se va ține conform art. 18—110 din Legea­ Contabilităț­i Publice și art. 18—53 din Regula­mentul O. C. L. (publicate în Mo­nitorul Oficial No. 167 din 31 I­un­ie 1929 și No. 1 din Ianuarie 1930). Ofertele vor fi deschise în fața Concurenților de Comisia de Rel­ații a Conductelor de Petrol­­ ale Statului, în ziua, data și ora fixa­­ă. Direcțiunea — Teatrale Teatrul Național In cursul lunei Iunie, la Tea­trul Național continuă repetiții­le în vederea viitoarei stagiuni. Se vor repeta: „Chemarea Codru­lui" de G. Diamandy în regia d-lui Paul Gusty, ,Anna Kare-­n*ie“ după Tolstoi, în regia d-lui Soare Z. Soare, ,Jiui de lup“ de d-na Lucreția Petrescu, în regia d-lui V. Enescu, „Comedia In­­curcăturilor" de Shakespeare, în regia d-lui P. Gusty. Teatrul Maria Ventura Singurul teatru care-și conti­­nuă încă spectacolele este teatrul , Maria Ventura“, care, grație plafonului său mobil, își va în­­chide stagiunea la sfârșitul lunii Iunie. In tot acest timp se va juca delicioasa comedie „Pierre sau Jack“, care s’a afirmat ca u­­nul din cele mai răsunătoare suc­cese ale stagiunii. In rolurile principale: Iancovescu, Vraca, Timică, Maria Mohor, etc. • La teatrul „Cărăbuș“ în fața unui numeros public ce joacă marele și fastuosul spectacol „Allo!... Radio Cărăbuș“ în 2 acte și 24 tablouri de d-nii N. Constantinescu și N. Vlă­­doianu. Un interesant tablou e acel al Automatului, unde în mod meca­nic ee prezintă publicului diferite sur­prize. Una din multele surprize e baletul Automatului care e format de un menucchi de fete selecționate special pentru acest dans cu carac­ter englezesc. Energia, punctualita­tea și ordinea desăvârșită ce predo­mină în acest balet, obligă publicul să-i dea adevărata valoare și să-l biseze. Costumele frumoase aduse de la Paris corespund întocmai dan­sului. Acest Bar Automat nu-i lipsit nici de frumoase și comice cuplete de exemplu Sendviciurile cu Salam și cel cu Sardele, unde apar d-nii Ciu­­garu-Huși și Dan Demetrescu, pri­mind în fiecare seară aplauze la scena deschisă. X 0 X n ur­a reducerii pe G. F. R. 700 (semne de Bucătărie m ® iei fi, «o ® SER Tăiat ®, uscate, duse la domiciliu Bl. SAN­CIEANU Str. m. Gonstaffli Sra 1 ®, prin bul. Schitu Măgureanu. Tele 1. 328|32 Spectacole Miercuri, 10 Iunie TEATRUL .VENTURA: „Pierre sau Jack". TEATRUL CĂRĂBUȘ: „Aloo, Radio Cărăbuș". TEATRUL COLOS: „Nimic nou pe frontul București” . LIDO: Bazin cu valuri, zilnic ceai și dineu dansant. CINEMATOGRAFELE CAPITOL: „Marchiza de Pom­­pador". TRIANON : „Un cântec vechiu din Haidelberg”. SELECT: „Rechizitoriul“. VOX: „Săritura mortală“. ROXY: „Hei să ne însurăm", cu Alice Cocea. FEMINA: „Jeannine” și o com­plectară. REGAL: ,,Masca de fier“. CORSO: „Alraune“. BULEVARD­ PAL­ACE : „Sim­­fonia inimii“ și jurnal Fox. REX: ,,Marocco‘‘ și o complec­­tare. OMNIA: „Holywood revue“ și o comedie. VOLTA-BUZEȘTI (grădină­­ și sală): „Unchiul din provincie“. MARNA: „Un vals în wagon­­lits“. MARCONI : „Frumosul Gigolo“ TERRA: „Floarea Indiei“ și ar­tiști. LIDO: „Troika“. CERCUL SUB-OFIȚ­ERILOR „Nana“ și o comedie. IV/ViuW Ui. KUMAIVEöU Pillall l-lai arai« I In și guvernul prezidat de d-sa — o vizită la d. larga — „Neue Züricher Zeitung“ sub titlul de mai sus, publică urmă­toarea corespondență din Bucu­rești, semnată „H. n.“: „Profesorul Iorga este primul ministru cel mai popular pe care România l-a avut vreodată. El nu lucrează în clădirea Președin­ției Consiliului de Miniștri, ci a­­casă, în biblioteca sa. Primește vizitele într’o mică cameră de lu­cru .„Vedeți, nu s’a schimbat ni­mic ; lucrez aci în aceiaș cameră ca și înainte, oricine poate intra, oricine mi se poate adresa per­sonal. Totuș în fața casei stau doi polițiști în uniformele lor noui, impecabile, și este nevoe de diferite întrebări la telefon până ce se poate vorbi cu Primul mi­­nist­ru. ..Intr’adevăr, puțin s’a schim­bat .Numai că Iorga este­­ actual­mente cel mai preocupat om din România. Este de mirare, cum el, sexagenar, preia cu entusiasm și vioiciune tinerească nouile sale îndatoriri. Iată un apel electoral către țăranii din Giurgiu, pe care Iorga mi-i traduce imediat în nemțește. Și azi Iorga mai tine cursuri la Universitate. Zilnic primește nenumărate vizite, re­dactează apeluri electorale, cari îi fac toată cinstea, merge de multe ori, zilnic, sute de k­ilo­­metri cu autotmobilul pentru a vorbi poporului, care îi ovațio­nează entusiasmat. Pe lângă a­­­cesta mai găsește timp să citea­scă foile de corectură ale viitoa­rei sale lucrări istorice. El nu desminte savantul. Se simte stând deasupra partidelor. De contrast între Iorga, această adevărată a­­pariție de savant, și mlădiosul și rutinatul politician Duca, cu care guvernul a încheiat un cartel de alegeri. Privind numai aceste două personalități, se recunoaște o oarecare nenaturaleță a comu­nități,­­a f comunității care desi­gur nu poate fi de durată. „Iorga a preluat o misiune grea: guvernul său să execute alegerile parlamentare, ele să a­­ducă guvernului isbânda și o­­pinia publică să fie convinsă că alegerile au fost curate . „Cine poate ști, dacă izbânda va fi a noastră și cine cunoaște puterile subterane cari peste noapte se pot pune pe lucru? „Desigur că guvernul va face tot pentru că alegerile să fie curate. Și ultimele alegeri ale național-ță­­răniștilor au fost drepte. Iorga nu vrea să curețe grajdul lui Au­­­glas. Va reuși, într’um timp în­ care, după propriile sale cuvinte există 2900 de legi ? De altfel gu­vernul procedează legal sau nele­gal ? Pare a domni mare neclari­tate în privința aceasta. Desfiin­țarea prefecților administrativi a­­rată ce nesiguranță domnește re­lativ la concepțiile despre legal și nelegal. Fiecare partid crede că are dreptate și trebue să apere Constituția. Dă de gândit, de ex. faptul că partidul poporului, care încă pe timpul introducerii re­formei administrative a părăsit Camera în semn de protest și cu toate că desființarea îi este bine­venită, o declară acum nelegală. ..Pe de altă parte Dupa declară că guvernul va fi sprijinit și după alegeri, numai dacă va acționa în mod constituțional. Acum libera­lii au aprobat însăși desființarea reformei, ceia ce de alții este de­clarat ca nelegal. Cine să știe, ce este legal și ce nu ? Nu­ insistă în­deosebi în ce privește mărturisi­rea sinceră a lui Iorga relativ la Constituție. După părerea ca un om inteligent nu trebue să se fo­losească de dictatură, numai un om ,prost desființează Constituția pentru­ a guverna abuziv. „Nu există îndoială . Programul lui Iorga este un program supe­rior. Dar are de luptat cu parti­dele , trebue să țină seamă de re­zistență lor. Guvernul nu se va putea menține fără să se sprijine puternic pe un partid. De aci re­zultă că va trebui să țină cu­ atât mai mult seamă de adversar. Prin cartelurile de alegeri, Iorga a fost atras în lupta dintre partide și pășește într’o lume în care dom­nește puțină încredere. Partidele sim­t, cum a spu­s un proeminent bărbat din București, societăți pur comerciale. Iorga nu li se potri­vește, fiindcă găsește puțini ad­versari de talia sa printre ei. Par­tidele au o atitudine de expecta­tivă față de el. După alegeri vor trebui să fixeze pozițiilor lor. Deo­camdată Iorga poate lucra­ nestin­gherit la programul său. Reforma administrativă a și fost desfiin­țată în parte; prefecții administra­tivi, partizani ai trecutului gu­vern, au fost înlăturați dintr’oda­­tă. Pornește violent împotriva agi­tatorilor politici. Și îi este indife­rent dacă își creiază noui duș­mani prin numirea de prefecți po­litici, este însuflețit numai de i­­deia de a face ce este bine pentru țară. Se gândește și la concedierea de funcționari, fiindcă România are prea mulți funcționari. Fostul director general al poștei, dr .An­­dronescu, a chemat acum un an pe șeful de secție de la poșta ge­nerală din Elveția, E. Bonjour, pentru a elabora o expertiză a­­supra poștei. Din aceasta exper­tiză reiese cât de puțin economic lucrează poșta română cu arma­ta ei de funcționari. Din nefericire s’a cam uitat as­tăzi acest raport excelent. Inte­resele de partid întrec adevăratele interese ale țării. Astfel îi face o­­noare lui Iorga că vrea să redu­că funcționarii. Totuși, el vrea să procedeze încet. Persoane cari se află în slujbă să nu rămână fără pâine. „Ele nu sunt vinovate că au fost induse în eroare”. Poate că Iorga este aci prea optimist, ui­tă că mulți funcționari sunt de bunăvoe uneltele partidelor. Este o afacere rentabilă în România de a aparține unui partid. Pentru a executa reducerea funcționarilor, guvernul are nevoe de ani de zile, fiindcă numai locurile rămase vacante prin deces nu vor mai fi ocupate. ..O faptă a guvernului Iorga va găsi aprobarea unanimă: înfiin­țarea unui subsecretariat de Stat pentru minorități. A fost o faptă istorică, care va supraviețui gu­vernului Iorga. Pentru a cores­punde adevărului, trebue spus că și partidul mareșalului Averescu, ca prim partid, a fost pentru ega­litatea în tratament și pentru a­­miciția cu minoritățile, dând pen­tru aceasta puțini ani după răs­­bo­i, violente lupte în Parlament. „Averescu și Goga din motive economice și pentru siguranța Statului, au luptat numai împo­triva străinilor indezirabili. Ar fi meschin de a explica atitudinea amicală a guvernului față de mi­norități numai cu motive de tac­tică electorală, fiindcă de fapt gu­vernul nu are toate minoritățile de partea sa. „Noul subsecretariat a fost în­credințat lui Brandsch. Prin aceas­ta guvernul a arătat cât de serios consideră soluționarea de proble­me importante. Brandsch mi-a ex­plicat obligațiile noului subsecre­tariat: el trebue să strângă între­gul material al chestiunii minori­tare, a plângerilor, etc., să-l trieze, să-l lucreze și să-l soluționeze practic în diversele lui chestiuni. Subsecretarul are dreptul și la inițiativă. El trebue să respecte deopotrivă toate minoritățile și să soluționeze plângerile de la caz la caz. ,.Actualmente se lucrează la re­dactarea unui Statut al minorită­ților, care să reguleze și chestiu­nea de limbă. Din aceasta vor trage câștig nou minoritățile din România, în special maghiarii și germanii. Presa minoritară nu s’a putut plânge în nici o privință. Reamintim numai critica liberă a lui Volney Weltz di­n „Bukaresti Magyar Újsag”, ceia ce dovedește că și colaborarea și critica minori­tăților sunt apreciate. „Părerile asupra lui Brandsch sunt împărțite. Nu se știe dacă în cazul când va veni un guvern de partid, per­soana sa nu va fi exclusă. Dar subsecretariatul pentru minorități va rămâne. Nici un partid nu va voi să ia asupra lui reproșul că are o concepție înapoiată. „Astfel guvernul Iorga arată că acțiunile sale vor binele țării. In decursul unui timp scurt Iorga a știut să aplice guvernului pecetea personalității sale”. 5. M. i­. s. sena maria si­i­s. i. Principesa Ileana la Vatican „Corriere della Sera”, publică următoarele din orașul Vatica­nului : „Regina Maria a României și Principesa Ileana au fost primite de Pontifice, în audiență particu­lară, aseară la orele 19. „Vizitatoarele erau îmbrăcate cu veștmântul negru obișnuit, cu voaluri negre și purtau la gât bo­gate colanuri de mărgăritare. „Micul cortegiu de automobile, trecut nebăgat în­ seamă prin piața Sfântului Petru, plină de lume, fiind sărbătoare, a străbă­tut Calea Fondamenta și a intrat în Vatican prin poarta de la Zecca. La scara de onoare augustele vi­zitatoare, care erau însoțite de mi­nistrul României pe lângă Sfân­tul Scaun, Petrescu Comnea, au fost primite de secretarul Congre­gației ceremonialului, monsenio­rul Nardone și de marchizul Sac­­chetti custodele sacrelor palate. „Micul cortegiu, urmat de 6 purtători de jilțuri, în costume spaniole și de 4 elvețieni, a stră­bătut scara de onoare și a fost primit în sala Clementina din curtea Pontificală în frunte cu monseniorul Caecio­­ Dominiani, maestru de cameră și de duhov­nicul tainic monseniorul Cremo­­nesi. După ce garda elvețiană a dat onorurile, Regina și­ Princi­pesa au fost însoțite în biblioteca particulară a Papei, unde Pius XI s’a întreținut în chip cordial peste douăzeci de minute. Conver­sația s’a făcut în limba franceză”. ..Giornale d’Italia, publică ur­mătoarele : „Regina Maria a României, în vremea scurtei sale șederi la Nes­­tuno a vrut să viziteze pitorescul sediu maritim Anzio al clubului regal de luntra și Tevere­ Remo. „Regina care era însoțită de principesa Ileana, de contesa Pe­­irge di Mugnano, de marea ducesa Giril, a fost primită în lipsa pre­­ședintelui, de directorul sediului, d. Enrico Lais împreună cu colo­­nelul Liverziani, comandorul de Benedetti și alții. „Augusta Doamnă, după ce a vizitat, localul interesându-se foar­te mult de materialul nautic al sediului și de sporturile ce se cul­tivă aici, și-a­ exprimat dorința de a face o plimbare pe mare împre­ună cu suita. „Principesa Ileana, cu tot vântul puternic de sud-vest a luat co­manda, cu­ o măe­strie rară, a „cutter”-ului „Circe” având echi­­nagiu­ne membrii Bempicci și de Benedetti, pe când Regina și ce­lelalte personalități din suita sa se îmbarcară pe un puternic mo­­toscaf pus cu multă gentileță la dispoziția și pivotat de d. coman­dor Ruggero Capos. „Cele două îmbarcări pe căi o­­puse au luat largul mării și nu s’au întors de­cât la apusul soa­relui. La înapoiere populația le-a făcut o călduroasă manifestație de simpatie. Presa despre rezumaim ai evenific „Unirea Română" din Timi­șoara scrie : „Avem un nou parlament, în care sunt reprezentate toate par­tidele. Acesta e un fapt îmbucu­rător. Pe de o parte actele guver­nului vor putea fi primite sub toate unghiurile, iar pe de alta nevoile categoriilor sociale vor fi strigate pe toate gamele. Pe de altă parte guvernul dis­pune de majorități suficiente și poate deci să activeze pe tărâm legislativ așa cum va crede că e bine. Noul parlament prezintă ast­fel toate garanțiile că va activa in conformitate cu cerințele de­mocrației. Peste satele și orașele de pe tot întinsul țării, răscolite de pa­tima electorală începe să se aș­tearnă iarăși valul liniștei... al așteptărei... Parlamentul cel nou să nu uite o clipă că liniștea aceasta e prea gravă ca să nu fie apăsătoare. Parlamentul cel nou să nu facă nimic mai mult decât să genereze încrederea în productivitatea muncii noastre și a făcut prea mult. Avem credința că nu va pre­­cupeeți sforțările spre a restabili ordinea morală a acțiunilor spre bucuria banilor și spaima răi­lor". „Drumul Nou” din Cluj . ..Rezultatele alegerilor gene­rale pentru Cameră sunt foarte instructive. Mai întâi se adeve­rește că, împotriva tuturor cam­paniilor făcute de unele partide de opoziție, alegerile au fost per­fect libere. Mai libere ca oricând. Faptul, că s-au prezentat în ale­geri peste douăsprezece gru­pări și noua din ele au obținut procentul necesar conform legii electorale pentru a intra în par­lament, confirmă desăvârșita li­bertate acordată cetățenilor de a-și exprima după voință simpa­tiile. Constrângeri nu se pot fa­ce decât la un număr restrâns de candidaturi și orice constrân­gere lovește în primul rând gru­pările mici, fără ramificații pe tot cuprinsul țării. Ori din rezul­tatele alegerilor de Luni, rezultă, tocmai dimpotrivă, că grupările mici au realizat succese peste aș­teptările lor, ceea ce nu s’ar fi putut întâmpla, dacă alegerile n’ar fi fost făcute fără nici un amestec al puterii executive. Succesul Uniunei Naționale este astfel un succes real și o in­dicație, care trebue să fie și o lecție, pentru partidele de agita­ție sterilă. Țara și-a spus cuvân­­tul cu hotărîre împotriva meto­delor politice întreb­ite. Politi­ca de minciună și înșelătorie ob­­­ține în fața tribunalului național o severă condamnare. Vor înțelege cei ce au practic cat-o cu înverșunare până acum tot sensul acestei corecți­uni ..Opinia’ din Iași : „Dar nici rezultatele obținute de partidul național-țărănesc care altă dată, grație marei sale popularități, obținea așa succese încât a putut să ne dea cele mai frumoase alegeri, pe care le-am văzut, — nu mai sunt atât de sa­tisfăcătoare. Greșelile repetate, și în special arivismul și lipsa de scrupule a prea multor elemente în Ardeal, i-au măcinat popularitatea. Chiar în Ardeal, unde altă dată parti­dul lupta contra celei mai teribi­le urgii, rezultatele nu au mai fost aceleași”. x Q X * Germanii din România „Vossische Zeitung“ din Berlin, publică un articol semnat de co­respondentul său special Hans Zehrer. Autorul se ocupă de­ mi­noritatea germană din România. Face istoricul acestui popor, al a­­șezării și menținerii lui în dife­ritele părți ale României mărite, cari dau impresiunea unor regi­uni din Germania. Vorbind de Brașov, spune : „Aci se manifestă mai clar tipul de colonizare a sașilor. Ță­ranul sas nu­ slujește. In zile de sărbătoare vezi pe flăcăii și fetele române în­ costumul lor simplu trecând la braț prin oraș. Ungurii au acaparat o parte din meserii și din locurile de oameni de a ser­­viciui. Burghezia sasă ocupă însă locurile de frunte. O bună parte a industriei și a economiei se găsește în mâinile lor. Ei hotărăsc viața intelectuală. Și există un zid înalt, nevăzut în­tre sași și români. „Multe însă se schimbă. Unele restaurante și cafenele se romani­zează cu încetul. La Brașov e mul­tă armată, vin aici mulți români din vechiul regat și noua admi­nistrație atrage după sine multe elemente, cari se simt bine într-un oraș cu climă de munte. Cu toate acestea romanizarea nu face nici un­ progres. Multe restaurante își pierd caracterul și sasul le evită. „La fel este la sate. Sunt sate locuite de sași și de români. Deo­sebirea este izbitoare în toate pri­vințele , ca îmbrăcăminte, ca lo­cuință, ca unelte de muncă și vite. „Cu toate acestea teritoriile ger­mane sunt în parte infiltrate ele elemente românești, pentru că sa­sul nu slujește și pentru că se men­ține sistemul de două copii. Pământul este roditor și mă­nos. El trage coloniști și din ve­ch­­iul regat, aceștia sunt deprinși cu un trai simplu, încep de la mic și au copii mulți. Primejdie pen­tru germani ? Sasul zâmbește : „800 de ani, domnule­­. Unguri, mongoli, tătari, turci au trecut peste noi și azi primejdie? „Și poate că are dreptate. Ro­mânul încă nu are ceea ce dis­tinge pe germani: vechea tradi­­țiune, moșia strămoșească țără­nească, baza solidă burgheză. El degenerează repede la oraș și de­cade din nou. Sașul însă este con­știent de valoare, tenace, de­prins cu lupta și luptă mai de­parte. Situațiunea lui n’a fost u­­șoară sub unguri, azi ea nu este ușoară sub români. Are însă ex­periența de partea sa....” Autorul articolului îndeamnă Germania să se intereseze mai de aproape de acești consângeni, din sudest”. Merită să se strângă ma­i mult legăturile. Azi privirile Reichului sunt îndreptate spre părțile acestea și sașii sunt bucu­roși de orice vizită din Germania, €i înțeleg și apreciază politica germană”. _____ Știri din străinătate Varșovia. 10 (Rador). — Daniî Zaleski și Bilciu­rescu au schimbat documentele de ratificare ale convenției consulare între Româ­nia și Polonia, semnată cu proto­colul final la București, în 17 De­cembrie 1929. « Budpesta. 10 (Rador). — Mi­nistrul Afacerilor Străine, contele Karolyi, a oferit, un dineu în o­­noarea delegaților agenților te­legrafice. Ministrul a salutat pe delegați și a subliniat importan­tul rol al agențiilor oficioase te­legrafice, în prof. Washington. 8 (Rador). — După „New­ York Times“, „Herald“ și .­Tribune“, guvernul american ar avea intenția să examineze ches­tiunea datoriilor în strânsă legă­tură cu dezarmarea generală­ Producția Conserva Șomlet - Clasa d-lui prof. I. Manolescu — Se spune că sunt câteva sute de actori șometiri. Indiferent de exactitatea cifrei, producțiile a­­nuale ale Conservatorului asvârlă în lume câteva zeci de tineri de smbe sexe cu mai mult sau mai puțin talent și cu mult prea multă încredere în forțele lor, destinați să îngroașe rândurile celor ce n’au ce mânca. Gând licențiații și doctorii fa­cultăților de pretutindeni aleg orice meserie ca să poată trăi, bătând totuși la uși închise și când diplomele pe cari le-au câș­tigat după ani întregi de trudă și de muncă încordată sunt hârtii care nu-ți dau de mâncare, ar tre­bui stăvilită năvala atâtor ne­chemați spre artă. Și anticameră artei e foamea. Dintre tinerele elemente câte­va au dat la iveală reale calități alese aptitudini și oarecare ta­lent.­­ D-ra Marietta Anca a știut sa impresioneze în dificilul rol djrt „Fluturii” lui Bataille. A trec­ut cu multă ușurință prin toată ga­ma sentimentelor a avut accente calde și convingătoare. D. Alfonso Brunett­i a creionat cu mult talent un tip de servitor bătrân. Dacă maestrul Manolesseu ar putea forma o clasă cu elevi auditori ca d-sa ar obține m­ult succes. Câteva, cuvinte bune despre d-ra Papagoga care a avut o fericiți apariție în „Fanny". E.C. D-nii Bruening și Curtius au părăsit Londra Rezultatul consfătuirilor dein Chef...­ Londra, 9 (Rador). — D-nii Bruening și Curtius, terminându­­și vizita in Anglia, azi dimineață au părăsit Londra, plecând cu trenul spre Southampton, unde ur­mează să se îmbarce pe vasul „Eu­ropa“, care-i va duce în Germania. Din cauza cetei însă și a relelor condiții de navigație, pe Marea Manecei, vaporul „Europa“ își va intarzia plecarea. In momentul îmbarcării, d. Bruening a telegrafiat d-lui Mac­donald, mulțumindu-i sincer pen­tru calda ospitalitate ce i-a fost rezervată d-sale și d-lui Curtius. D. Bruening închee declarând că își va aduce aminte în­totdeauna cu bucurie de zilele agreabile pe­­trecute la Londra și de calda pri­mire de care s-a bucurat din par­tea guvernului și a poporului bri­tanic. D. Curtius a telegrafiat d-lui Henderson, mulțumindu-i pentru prieteneasca primire și a adăugat că va fi foarte fericit de a avea ocazia să-i primească în Germania. D-NH MACDONALD ȘI HEN. DERSON INVITAȚI SA VIZI­TEZE GERMANIA Dealtfel „Reuters" crede­a S<* d-nii Bruening și Curtius, în timpul șederii lor la Londra, au invitat pe d-nii Macdonald și Hen­derson să-i viziteze în Germa­nia. Se pare că invitația a fost acceptată, însă data vizitei nu a fost hotărîtă. Guvernele francez și italian vor fi­ imediat informate asupra celor discutate între miniștrii britanici și germani la Chequers. D. Henderson primește chiar azi la Ministerul de Externe, pe d-nii Fleuriau, ambasadorul Franței la Londra și pe senior Bordonaro, ambasadorul Italiei la Londra, pentru a-i pune in curent cu dis­cuțiile ce au avut loc. COMENTARIILE PRESEI ȘI CERCURILOR POLITICE GER­MANE Cercurile politice germane acor­dă o importanță deosebita faptului că, la con­versațiu­ni a participat, pe lângă ministrul comerțului, și președintele Băncii de emsiune en­gleză. Se consideră ca un succes dosebit crearea unei atmosfere fa­vorabile, care va face posibilă o re­luare ulterioară a conversațiuniilor. Presa germană se ocupă pe larg de vizita cancelarului și ministru­lui de externe în Anglia. Presa de opoziție consideră întrevederea ca un imsuces a întregei politice ex­terne al Germaniei. In schimb ele­mentele moderate recunosc că s’a ajuns cel puțin la un început îm­bucurător. Ceea ce este criticat în special de către presa de dreapta, est faptul că nu s-a pus pe prim­ul plan problema reparațiunilor. Presa guvernamentală consideră însă că va depinde de raportul cancelarului și ministrului de ex­terne în fața guvernului ca proble­ma aceasta să fie pusă și în mod oficial puterilor creditoare «1« Ger­maniei, în așa fel, încât chestiunea reparațiilor să fie pusă din nou în mod formal în discuția internațio­nala. -----------xQx------------ 1 Buletinul presei polone Captai străin în Polonia. A doua tranșă a împrumutului de chibrituri al Poloniei, care urma să fie vărsată la data de 1 iunie a. c­, a fost achitată anticipat și anume în ziua de 1 Iunie a. c. Su­ma la ca­re se ridică tranșa plăti­tă Poloniei este de 140 milioane zloți (aproximativ 2 sum. miliarde lei). Intrarea acestei importante sume în țară va contribui la în­viorarea lucrărilor de investiție care sunt în curent, și la propuirea stocului de devize străine din țară. • * *1 Cărbunele polonez în Suedia la licitația pentru livrarea de 196.000 tone cărbuni, necesare căilor fe­rate din Suedia, direcția suedeză a comandat în Polonia 136.000 tone cărbuni acoperind astfel 2/3 din trebuințele ei cu cărbunele polo­nez. * * Vizita șef­ulu­i aviației franceze in Polonia. Inspectorul General al Aviației franceze. Generalul Her­­gault a vizitat Polonia. In călă­toria sa­­ prin Polonia Gen. Herga­­ult a fost însoțit de Colonelul Rayski șeful Departamentului A­­viației poloneze. In timpul șederii sale la Varșovia, șeful Aviației franceze a fost primit în audientă de mareșalul Pilsudski. • Concursurile internaționale de tir din Polonia. Din comitetul de onoare al Concursurilor Interna­ționale de tir, care vor avea­ loc loc la Lwow în Polonia, începând de la 23 August 1931, fac parte cele mai proeminente personalități ale vieții publice din Polonia și repre­zentanți marcanți ai mișcării sportive internaționale*

Next