Neamul Românesc, iunie 1931 (Anul 26, nr. 122-143)
1931-06-11 / nr. 127
I Restaurantul „Amiciția“ Str. Zaremit Bucătărie excelentă PRETORI BURGHEZE Befuwi &ei 60 Seava Eei 40 Salaritimmi pentru ocrotirea și ajutorarea personalului C F. R. PUBLICA TIHNE La Casa Autonomă pentru Ocrotirea și Ajutorarea Personalului C. R. F., Str. Barbu Catargiu No. 18, București, se va ține licitație publică pentru lutrările de „Furnizarea și montarea tâmplăriei exterioare la pavilioanele A. și B., Spitalul Principele Mircea, din Bulevardul Mărăști, București". Dosarul lucrării cu măsurătoarea, devizul, planurile, caetul de sarcini și condițiunile generale se pot consulta și orice informațiuni se poate lua în fiecare zi de lucru între orele 12—13 la Direcția tectonică a Casei Autonome C. F. R. la adresa de mai sus. No. 58030/1931. 1931, Iunie 6 . a? La 2Q Iunie 1931, ora 11 a. m. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Dumitru Gh. Alecu, născut la 17 Iulie 1907 în com. Drăgoești (Ilfov), domiciliat în București, str- Jules Michelet No. 10, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Alecu, în acela de Georgescu, spre a se numi Dumitru Georgescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă o pozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. —XC X— j# Regia Publică a Conductelor de Petrol ale Statului | PUBlICATIUNE In ziua de 10 Iulie 1931, ora 10 a. m. Reigia Publică a Conductelor de Petrol ale Statului, va ține Jic statae publică, prim Comisia de licitații, în localul său din, Str. Sevastopol 26 pentru vânzarea materialelor de fier vechi aflat în depozitele sale din Regimiunile București, Giurgiu, Ploești, Băicoi, Buzău, Hagieni, Cernavoda, Constanța, etc. Garanția de licitație va fi de 5% asupra ofertei, numerar sau efecte depuse la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni. Recipisa va avea mințiimea: „Garanția postiza vânzarea fie» „miluit vechia, încitația din 10 iu»ilie 1931“. Oferta și recipisa se vor depune fiecare în pllic separat, închis și sigilat în ziua licitației. Tabloul cu cantitățile și focul unde sunt depozitate materialele, caetele de sarcini și toate datele necesare se pot vedea în zilele de lucru între orele 10—12 jum. la Direcțiunea Technică al acestei Regii. Nu se admit oferte trimise prin poștă cât și cele neprezentate de ofertanți sau de reprezentanții lor autorizați. Dispozițiile art. 88—110 din Legea contabillității, precum și ale regulamentului Oficiului de Licitații sunt aplicabile acestei licitatuni. DIRECȚIUNEA 1 Regia Publică a Conductelor de Petrol ale Statului PUBLICAȚIE DE LICITAȚIE PUublica Se faice Cunnoscut că în ziua de 26 Iunie, 1931, ora 10, se va ține licitație publică în localul acestei Regii din București, strada Sevastopol No. 26, pentru furnizarea și montarea unei instalațiuni electrice de pompare la puțul de apă din curtea stației Teleajen, cu un debit de 60 mc, oră și maxim de 100 mc, oră. Garanția de admitere la licitațiune va fi de lei 17.000 (șaptesprezece mii) Im numerar sau efecte de stat, depuse la Cassa de Depuineri și Consemnațiuni, iar recipisa respectivă va avea specificarea categorică: „Garanție provizorie pentru licitația publică din 26 Iunie" 1931. „pentru furnizarea și montarea „Unei pompe de apă în stafia Te’leajen a Regiei C. F. R.”. Ofertarea și recipisa de garante se vor prezenta la licitațiune, fiecare în plic separat și sigilat în rina și oră licitației. Dosarul complet al acestei lucrări, compus din caet de sarcini, mte măsurătoare, deviz și plan. Se poate cerceta la Direcția Tehnică a acestei Regii, în toate zilele de ucru între orele 10—12 luni. Se vor lua în considerație numai ofertele acelor firme, cari vor putea produce dovada, că au mai executat în ultimii trei ani, cel puțin trei instalații de specialitatea acestei lucrări. Termenul de predare a instalației este de 110 (una sută zece) zile de la data comenzii CPS, sub tonalitățile prevăzute de caetul de sarcini. Licitația se va ține conform art. 18—110 din Legea Contabilități Publice și art. 18—53 din Regulamentul O. C. L. (publicate în Monitorul Oficial No. 167 din 31 Iunie 1929 și No. 1 din Ianuarie 1930). Ofertele vor fi deschise în fața Concurenților de Comisia de Relații a Conductelor de Petrol ale Statului, în ziua, data și ora fixaă. Direcțiunea — Teatrale Teatrul Național In cursul lunei Iunie, la Teatrul Național continuă repetițiile în vederea viitoarei stagiuni. Se vor repeta: „Chemarea Codrului" de G. Diamandy în regia d-lui Paul Gusty, ,Anna Kare-n*ie“ după Tolstoi, în regia d-lui Soare Z. Soare, ,Jiui de lup“ de d-na Lucreția Petrescu, în regia d-lui V. Enescu, „Comedia Incurcăturilor" de Shakespeare, în regia d-lui P. Gusty. Teatrul Maria Ventura Singurul teatru care-și continuă încă spectacolele este teatrul , Maria Ventura“, care, grație plafonului său mobil, își va închide stagiunea la sfârșitul lunii Iunie. In tot acest timp se va juca delicioasa comedie „Pierre sau Jack“, care s’a afirmat ca unul din cele mai răsunătoare succese ale stagiunii. In rolurile principale: Iancovescu, Vraca, Timică, Maria Mohor, etc. • La teatrul „Cărăbuș“ în fața unui numeros public ce joacă marele și fastuosul spectacol „Allo!... Radio Cărăbuș“ în 2 acte și 24 tablouri de d-nii N. Constantinescu și N. Vlădoianu. Un interesant tablou e acel al Automatului, unde în mod mecanic ee prezintă publicului diferite surprize. Una din multele surprize e baletul Automatului care e format de un menucchi de fete selecționate special pentru acest dans cu caracter englezesc. Energia, punctualitatea și ordinea desăvârșită ce predomină în acest balet, obligă publicul să-i dea adevărata valoare și să-l biseze. Costumele frumoase aduse de la Paris corespund întocmai dansului. Acest Bar Automat nu-i lipsit nici de frumoase și comice cuplete de exemplu Sendviciurile cu Salam și cel cu Sardele, unde apar d-nii Ciugaru-Huși și Dan Demetrescu, primind în fiecare seară aplauze la scena deschisă. X 0 X n ura reducerii pe G. F. R. 700 (semne de Bucătărie m ® iei fi, «o ® SER Tăiat ®, uscate, duse la domiciliu Bl. SANCIEANU Str. m. Gonstaffli Sra 1 ®, prin bul. Schitu Măgureanu. Tele 1. 328|32 Spectacole Miercuri, 10 Iunie TEATRUL .VENTURA: „Pierre sau Jack". TEATRUL CĂRĂBUȘ: „Aloo, Radio Cărăbuș". TEATRUL COLOS: „Nimic nou pe frontul București” . LIDO: Bazin cu valuri, zilnic ceai și dineu dansant. CINEMATOGRAFELE CAPITOL: „Marchiza de Pompador". TRIANON : „Un cântec vechiu din Haidelberg”. SELECT: „Rechizitoriul“. VOX: „Săritura mortală“. ROXY: „Hei să ne însurăm", cu Alice Cocea. FEMINA: „Jeannine” și o complectară. REGAL: ,,Masca de fier“. CORSO: „Alraune“. BULEVARD PALACE : „Simfonia inimii“ și jurnal Fox. REX: ,,Marocco‘‘ și o complectare. OMNIA: „Holywood revue“ și o comedie. VOLTA-BUZEȘTI (grădină și sală): „Unchiul din provincie“. MARNA: „Un vals în wagonlits“. MARCONI : „Frumosul Gigolo“ TERRA: „Floarea Indiei“ și artiști. LIDO: „Troika“. CERCUL SUB-OFIȚERILOR „Nana“ și o comedie. IV/ViuW Ui. KUMAIVEöU Pillall l-lai arai« I In și guvernul prezidat de d-sa — o vizită la d. larga — „Neue Züricher Zeitung“ sub titlul de mai sus, publică următoarea corespondență din București, semnată „H. n.“: „Profesorul Iorga este primul ministru cel mai popular pe care România l-a avut vreodată. El nu lucrează în clădirea Președinției Consiliului de Miniștri, ci acasă, în biblioteca sa. Primește vizitele într’o mică cameră de lucru .„Vedeți, nu s’a schimbat nimic ; lucrez aci în aceiaș cameră ca și înainte, oricine poate intra, oricine mi se poate adresa personal. Totuș în fața casei stau doi polițiști în uniformele lor noui, impecabile, și este nevoe de diferite întrebări la telefon până ce se poate vorbi cu Primul ministru. ..Intr’adevăr, puțin s’a schimbat .Numai că Iorga este actualmente cel mai preocupat om din România. Este de mirare, cum el, sexagenar, preia cu entusiasm și vioiciune tinerească nouile sale îndatoriri. Iată un apel electoral către țăranii din Giurgiu, pe care Iorga mi-i traduce imediat în nemțește. Și azi Iorga mai tine cursuri la Universitate. Zilnic primește nenumărate vizite, redactează apeluri electorale, cari îi fac toată cinstea, merge de multe ori, zilnic, sute de kilometri cu autotmobilul pentru a vorbi poporului, care îi ovaționează entusiasmat. Pe lângă acesta mai găsește timp să citească foile de corectură ale viitoarei sale lucrări istorice. El nu desminte savantul. Se simte stând deasupra partidelor. De contrast între Iorga, această adevărată apariție de savant, și mlădiosul și rutinatul politician Duca, cu care guvernul a încheiat un cartel de alegeri. Privind numai aceste două personalități, se recunoaște o oarecare nenaturaleță a comunități,a f comunității care desigur nu poate fi de durată. „Iorga a preluat o misiune grea: guvernul său să execute alegerile parlamentare, ele să aducă guvernului isbânda și opinia publică să fie convinsă că alegerile au fost curate . „Cine poate ști, dacă izbânda va fi a noastră și cine cunoaște puterile subterane cari peste noapte se pot pune pe lucru? „Desigur că guvernul va face tot pentru că alegerile să fie curate. Și ultimele alegeri ale național-țărăniștilor au fost drepte. Iorga nu vrea să curețe grajdul lui Auglas. Va reuși, într’um timp în care, după propriile sale cuvinte există 2900 de legi ? De altfel guvernul procedează legal sau nelegal ? Pare a domni mare neclaritate în privința aceasta. Desființarea prefecților administrativi arată ce nesiguranță domnește relativ la concepțiile despre legal și nelegal. Fiecare partid crede că are dreptate și trebue să apere Constituția. Dă de gândit, de ex. faptul că partidul poporului, care încă pe timpul introducerii reformei administrative a părăsit Camera în semn de protest și cu toate că desființarea îi este binevenită, o declară acum nelegală. ..Pe de altă parte Dupa declară că guvernul va fi sprijinit și după alegeri, numai dacă va acționa în mod constituțional. Acum liberalii au aprobat însăși desființarea reformei, ceia ce de alții este declarat ca nelegal. Cine să știe, ce este legal și ce nu ? Nu insistă îndeosebi în ce privește mărturisirea sinceră a lui Iorga relativ la Constituție. După părerea ca un om inteligent nu trebue să se folosească de dictatură, numai un om ,prost desființează Constituția pentru a guverna abuziv. „Nu există îndoială . Programul lui Iorga este un program superior. Dar are de luptat cu partidele , trebue să țină seamă de rezistență lor. Guvernul nu se va putea menține fără să se sprijine puternic pe un partid. De aci rezultă că va trebui să țină cu atât mai mult seamă de adversar. Prin cartelurile de alegeri, Iorga a fost atras în lupta dintre partide și pășește într’o lume în care domnește puțină încredere. Partidele simt, cum a spus un proeminent bărbat din București, societăți pur comerciale. Iorga nu li se potrivește, fiindcă găsește puțini adversari de talia sa printre ei. Partidele au o atitudine de expectativă față de el. După alegeri vor trebui să fixeze pozițiilor lor. Deocamdată Iorga poate lucra nestingherit la programul său. Reforma administrativă a și fost desființată în parte; prefecții administrativi, partizani ai trecutului guvern, au fost înlăturați dintr’odată. Pornește violent împotriva agitatorilor politici. Și îi este indiferent dacă își creiază noui dușmani prin numirea de prefecți politici, este însuflețit numai de ideia de a face ce este bine pentru țară. Se gândește și la concedierea de funcționari, fiindcă România are prea mulți funcționari. Fostul director general al poștei, dr .Andronescu, a chemat acum un an pe șeful de secție de la poșta generală din Elveția, E. Bonjour, pentru a elabora o expertiză asupra poștei. Din aceasta expertiză reiese cât de puțin economic lucrează poșta română cu armata ei de funcționari. Din nefericire s’a cam uitat astăzi acest raport excelent. Interesele de partid întrec adevăratele interese ale țării. Astfel îi face onoare lui Iorga că vrea să reducă funcționarii. Totuși, el vrea să procedeze încet. Persoane cari se află în slujbă să nu rămână fără pâine. „Ele nu sunt vinovate că au fost induse în eroare”. Poate că Iorga este aci prea optimist, uită că mulți funcționari sunt de bunăvoe uneltele partidelor. Este o afacere rentabilă în România de a aparține unui partid. Pentru a executa reducerea funcționarilor, guvernul are nevoe de ani de zile, fiindcă numai locurile rămase vacante prin deces nu vor mai fi ocupate. ..O faptă a guvernului Iorga va găsi aprobarea unanimă: înființarea unui subsecretariat de Stat pentru minorități. A fost o faptă istorică, care va supraviețui guvernului Iorga. Pentru a corespunde adevărului, trebue spus că și partidul mareșalului Averescu, ca prim partid, a fost pentru egalitatea în tratament și pentru amiciția cu minoritățile, dând pentru aceasta puțini ani după răsboi, violente lupte în Parlament. „Averescu și Goga din motive economice și pentru siguranța Statului, au luptat numai împotriva străinilor indezirabili. Ar fi meschin de a explica atitudinea amicală a guvernului față de minorități numai cu motive de tactică electorală, fiindcă de fapt guvernul nu are toate minoritățile de partea sa. „Noul subsecretariat a fost încredințat lui Brandsch. Prin aceasta guvernul a arătat cât de serios consideră soluționarea de probleme importante. Brandsch mi-a explicat obligațiile noului subsecretariat: el trebue să strângă întregul material al chestiunii minoritare, a plângerilor, etc., să-l trieze, să-l lucreze și să-l soluționeze practic în diversele lui chestiuni. Subsecretarul are dreptul și la inițiativă. El trebue să respecte deopotrivă toate minoritățile și să soluționeze plângerile de la caz la caz. ,.Actualmente se lucrează la redactarea unui Statut al minorităților, care să reguleze și chestiunea de limbă. Din aceasta vor trage câștig nou minoritățile din România, în special maghiarii și germanii. Presa minoritară nu s’a putut plânge în nici o privință. Reamintim numai critica liberă a lui Volney Weltz din „Bukaresti Magyar Újsag”, ceia ce dovedește că și colaborarea și critica minorităților sunt apreciate. „Părerile asupra lui Brandsch sunt împărțite. Nu se știe dacă în cazul când va veni un guvern de partid, persoana sa nu va fi exclusă. Dar subsecretariatul pentru minorități va rămâne. Nici un partid nu va voi să ia asupra lui reproșul că are o concepție înapoiată. „Astfel guvernul Iorga arată că acțiunile sale vor binele țării. In decursul unui timp scurt Iorga a știut să aplice guvernului pecetea personalității sale”. 5. M. i. s. sena maria siis. i. Principesa Ileana la Vatican „Corriere della Sera”, publică următoarele din orașul Vaticanului : „Regina Maria a României și Principesa Ileana au fost primite de Pontifice, în audiență particulară, aseară la orele 19. „Vizitatoarele erau îmbrăcate cu veștmântul negru obișnuit, cu voaluri negre și purtau la gât bogate colanuri de mărgăritare. „Micul cortegiu de automobile, trecut nebăgat în seamă prin piața Sfântului Petru, plină de lume, fiind sărbătoare, a străbătut Calea Fondamenta și a intrat în Vatican prin poarta de la Zecca. La scara de onoare augustele vizitatoare, care erau însoțite de ministrul României pe lângă Sfântul Scaun, Petrescu Comnea, au fost primite de secretarul Congregației ceremonialului, monseniorul Nardone și de marchizul Sacchetti custodele sacrelor palate. „Micul cortegiu, urmat de 6 purtători de jilțuri, în costume spaniole și de 4 elvețieni, a străbătut scara de onoare și a fost primit în sala Clementina din curtea Pontificală în frunte cu monseniorul Caecio Dominiani, maestru de cameră și de duhovnicul tainic monseniorul Cremonesi. După ce garda elvețiană a dat onorurile, Regina și Principesa au fost însoțite în biblioteca particulară a Papei, unde Pius XI s’a întreținut în chip cordial peste douăzeci de minute. Conversația s’a făcut în limba franceză”. ..Giornale d’Italia, publică următoarele : „Regina Maria a României, în vremea scurtei sale șederi la Nestuno a vrut să viziteze pitorescul sediu maritim Anzio al clubului regal de luntra și Tevere Remo. „Regina care era însoțită de principesa Ileana, de contesa Peirge di Mugnano, de marea ducesa Giril, a fost primită în lipsa președintelui, de directorul sediului, d. Enrico Lais împreună cu colonelul Liverziani, comandorul de Benedetti și alții. „Augusta Doamnă, după ce a vizitat, localul interesându-se foarte mult de materialul nautic al sediului și de sporturile ce se cultivă aici, și-a exprimat dorința de a face o plimbare pe mare împreună cu suita. „Principesa Ileana, cu tot vântul puternic de sud-vest a luat comanda, cu o măestrie rară, a „cutter”-ului „Circe” având echinagiune membrii Bempicci și de Benedetti, pe când Regina și celelalte personalități din suita sa se îmbarcară pe un puternic motoscaf pus cu multă gentileță la dispoziția și pivotat de d. comandor Ruggero Capos. „Cele două îmbarcări pe căi opuse au luat largul mării și nu s’au întors decât la apusul soarelui. La înapoiere populația le-a făcut o călduroasă manifestație de simpatie. Presa despre rezumaim ai evenific „Unirea Română" din Timișoara scrie : „Avem un nou parlament, în care sunt reprezentate toate partidele. Acesta e un fapt îmbucurător. Pe de o parte actele guvernului vor putea fi primite sub toate unghiurile, iar pe de alta nevoile categoriilor sociale vor fi strigate pe toate gamele. Pe de altă parte guvernul dispune de majorități suficiente și poate deci să activeze pe tărâm legislativ așa cum va crede că e bine. Noul parlament prezintă astfel toate garanțiile că va activa in conformitate cu cerințele democrației. Peste satele și orașele de pe tot întinsul țării, răscolite de patima electorală începe să se aștearnă iarăși valul liniștei... al așteptărei... Parlamentul cel nou să nu uite o clipă că liniștea aceasta e prea gravă ca să nu fie apăsătoare. Parlamentul cel nou să nu facă nimic mai mult decât să genereze încrederea în productivitatea muncii noastre și a făcut prea mult. Avem credința că nu va precupeeți sforțările spre a restabili ordinea morală a acțiunilor spre bucuria banilor și spaima răilor". „Drumul Nou” din Cluj . ..Rezultatele alegerilor generale pentru Cameră sunt foarte instructive. Mai întâi se adeverește că, împotriva tuturor campaniilor făcute de unele partide de opoziție, alegerile au fost perfect libere. Mai libere ca oricând. Faptul, că s-au prezentat în alegeri peste douăsprezece grupări și noua din ele au obținut procentul necesar conform legii electorale pentru a intra în parlament, confirmă desăvârșita libertate acordată cetățenilor de a-și exprima după voință simpatiile. Constrângeri nu se pot face decât la un număr restrâns de candidaturi și orice constrângere lovește în primul rând grupările mici, fără ramificații pe tot cuprinsul țării. Ori din rezultatele alegerilor de Luni, rezultă, tocmai dimpotrivă, că grupările mici au realizat succese peste așteptările lor, ceea ce nu s’ar fi putut întâmpla, dacă alegerile n’ar fi fost făcute fără nici un amestec al puterii executive. Succesul Uniunei Naționale este astfel un succes real și o indicație, care trebue să fie și o lecție, pentru partidele de agitație sterilă. Țara și-a spus cuvântul cu hotărîre împotriva metodelor politice întrebite. Politica de minciună și înșelătorie obține în fața tribunalului național o severă condamnare. Vor înțelege cei ce au practic cat-o cu înverșunare până acum tot sensul acestei corecțiuni ..Opinia’ din Iași : „Dar nici rezultatele obținute de partidul național-țărănesc care altă dată, grație marei sale popularități, obținea așa succese încât a putut să ne dea cele mai frumoase alegeri, pe care le-am văzut, — nu mai sunt atât de satisfăcătoare. Greșelile repetate, și în special arivismul și lipsa de scrupule a prea multor elemente în Ardeal, i-au măcinat popularitatea. Chiar în Ardeal, unde altă dată partidul lupta contra celei mai teribile urgii, rezultatele nu au mai fost aceleași”. x Q X * Germanii din România „Vossische Zeitung“ din Berlin, publică un articol semnat de corespondentul său special Hans Zehrer. Autorul se ocupă de minoritatea germană din România. Face istoricul acestui popor, al așezării și menținerii lui în diferitele părți ale României mărite, cari dau impresiunea unor regiuni din Germania. Vorbind de Brașov, spune : „Aci se manifestă mai clar tipul de colonizare a sașilor. Țăranul sas nu slujește. In zile de sărbătoare vezi pe flăcăii și fetele române în costumul lor simplu trecând la braț prin oraș. Ungurii au acaparat o parte din meserii și din locurile de oameni de a serviciui. Burghezia sasă ocupă însă locurile de frunte. O bună parte a industriei și a economiei se găsește în mâinile lor. Ei hotărăsc viața intelectuală. Și există un zid înalt, nevăzut între sași și români. „Multe însă se schimbă. Unele restaurante și cafenele se romanizează cu încetul. La Brașov e multă armată, vin aici mulți români din vechiul regat și noua administrație atrage după sine multe elemente, cari se simt bine într-un oraș cu climă de munte. Cu toate acestea romanizarea nu face nici un progres. Multe restaurante își pierd caracterul și sasul le evită. „La fel este la sate. Sunt sate locuite de sași și de români. Deosebirea este izbitoare în toate privințele , ca îmbrăcăminte, ca locuință, ca unelte de muncă și vite. „Cu toate acestea teritoriile germane sunt în parte infiltrate ele elemente românești, pentru că sasul nu slujește și pentru că se menține sistemul de două copii. Pământul este roditor și mănos. El trage coloniști și din vechiul regat, aceștia sunt deprinși cu un trai simplu, încep de la mic și au copii mulți. Primejdie pentru germani ? Sasul zâmbește : „800 de ani, domnule. Unguri, mongoli, tătari, turci au trecut peste noi și azi primejdie? „Și poate că are dreptate. Românul încă nu are ceea ce distinge pe germani: vechea tradițiune, moșia strămoșească țărănească, baza solidă burgheză. El degenerează repede la oraș și decade din nou. Sașul însă este conștient de valoare, tenace, deprins cu lupta și luptă mai departe. Situațiunea lui n’a fost ușoară sub unguri, azi ea nu este ușoară sub români. Are însă experiența de partea sa....” Autorul articolului îndeamnă Germania să se intereseze mai de aproape de acești consângeni, din sudest”. Merită să se strângă mai mult legăturile. Azi privirile Reichului sunt îndreptate spre părțile acestea și sașii sunt bucuroși de orice vizită din Germania, €i înțeleg și apreciază politica germană”. _____ Știri din străinătate Varșovia. 10 (Rador). — Daniî Zaleski și Bilciurescu au schimbat documentele de ratificare ale convenției consulare între România și Polonia, semnată cu protocolul final la București, în 17 Decembrie 1929. « Budpesta. 10 (Rador). — Ministrul Afacerilor Străine, contele Karolyi, a oferit, un dineu în onoarea delegaților agenților telegrafice. Ministrul a salutat pe delegați și a subliniat importantul rol al agențiilor oficioase telegrafice, în prof. Washington. 8 (Rador). — După „New York Times“, „Herald“ și .Tribune“, guvernul american ar avea intenția să examineze chestiunea datoriilor în strânsă legătură cu dezarmarea generală Producția Conserva Șomlet - Clasa d-lui prof. I. Manolescu — Se spune că sunt câteva sute de actori șometiri. Indiferent de exactitatea cifrei, producțiile anuale ale Conservatorului asvârlă în lume câteva zeci de tineri de smbe sexe cu mai mult sau mai puțin talent și cu mult prea multă încredere în forțele lor, destinați să îngroașe rândurile celor ce n’au ce mânca. Gând licențiații și doctorii facultăților de pretutindeni aleg orice meserie ca să poată trăi, bătând totuși la uși închise și când diplomele pe cari le-au câștigat după ani întregi de trudă și de muncă încordată sunt hârtii care nu-ți dau de mâncare, ar trebui stăvilită năvala atâtor nechemați spre artă. Și anticameră artei e foamea. Dintre tinerele elemente câteva au dat la iveală reale calități alese aptitudini și oarecare talent. D-ra Marietta Anca a știut sa impresioneze în dificilul rol djrt „Fluturii” lui Bataille. A trecut cu multă ușurință prin toată gama sentimentelor a avut accente calde și convingătoare. D. Alfonso Brunetti a creionat cu mult talent un tip de servitor bătrân. Dacă maestrul Manolesseu ar putea forma o clasă cu elevi auditori ca d-sa ar obține mult succes. Câteva, cuvinte bune despre d-ra Papagoga care a avut o fericiți apariție în „Fanny". E.C. D-nii Bruening și Curtius au părăsit Londra Rezultatul consfătuirilor dein Chef... Londra, 9 (Rador). — D-nii Bruening și Curtius, terminânduși vizita in Anglia, azi dimineață au părăsit Londra, plecând cu trenul spre Southampton, unde urmează să se îmbarce pe vasul „Europa“, care-i va duce în Germania. Din cauza cetei însă și a relelor condiții de navigație, pe Marea Manecei, vaporul „Europa“ își va intarzia plecarea. In momentul îmbarcării, d. Bruening a telegrafiat d-lui Macdonald, mulțumindu-i sincer pentru calda ospitalitate ce i-a fost rezervată d-sale și d-lui Curtius. D. Bruening închee declarând că își va aduce aminte întotdeauna cu bucurie de zilele agreabile petrecute la Londra și de calda primire de care s-a bucurat din partea guvernului și a poporului britanic. D. Curtius a telegrafiat d-lui Henderson, mulțumindu-i pentru prieteneasca primire și a adăugat că va fi foarte fericit de a avea ocazia să-i primească în Germania. D-NH MACDONALD ȘI HEN. DERSON INVITAȚI SA VIZITEZE GERMANIA Dealtfel „Reuters" credea S<* d-nii Bruening și Curtius, în timpul șederii lor la Londra, au invitat pe d-nii Macdonald și Henderson să-i viziteze în Germania. Se pare că invitația a fost acceptată, însă data vizitei nu a fost hotărîtă. Guvernele francez și italian vor fi imediat informate asupra celor discutate între miniștrii britanici și germani la Chequers. D. Henderson primește chiar azi la Ministerul de Externe, pe d-nii Fleuriau, ambasadorul Franței la Londra și pe senior Bordonaro, ambasadorul Italiei la Londra, pentru a-i pune in curent cu discuțiile ce au avut loc. COMENTARIILE PRESEI ȘI CERCURILOR POLITICE GERMANE Cercurile politice germane acordă o importanță deosebita faptului că, la conversațiuni a participat, pe lângă ministrul comerțului, și președintele Băncii de emsiune engleză. Se consideră ca un succes dosebit crearea unei atmosfere favorabile, care va face posibilă o reluare ulterioară a conversațiuniilor. Presa germană se ocupă pe larg de vizita cancelarului și ministrului de externe în Anglia. Presa de opoziție consideră întrevederea ca un imsuces a întregei politice externe al Germaniei. In schimb elementele moderate recunosc că s’a ajuns cel puțin la un început îmbucurător. Ceea ce este criticat în special de către presa de dreapta, est faptul că nu s-a pus pe primul plan problema reparațiunilor. Presa guvernamentală consideră însă că va depinde de raportul cancelarului și ministrului de externe în fața guvernului ca problema aceasta să fie pusă și în mod oficial puterilor creditoare «1« Germaniei, în așa fel, încât chestiunea reparațiilor să fie pusă din nou în mod formal în discuția internaționala. -----------xQx------------ 1 Buletinul presei polone Captai străin în Polonia. A doua tranșă a împrumutului de chibrituri al Poloniei, care urma să fie vărsată la data de 1 iunie a. c, a fost achitată anticipat și anume în ziua de 1 Iunie a. c. Suma la care se ridică tranșa plătită Poloniei este de 140 milioane zloți (aproximativ 2 sum. miliarde lei). Intrarea acestei importante sume în țară va contribui la înviorarea lucrărilor de investiție care sunt în curent, și la propuirea stocului de devize străine din țară. • * *1 Cărbunele polonez în Suedia la licitația pentru livrarea de 196.000 tone cărbuni, necesare căilor ferate din Suedia, direcția suedeză a comandat în Polonia 136.000 tone cărbuni acoperind astfel 2/3 din trebuințele ei cu cărbunele polonez. * * Vizita șefului aviației franceze in Polonia. Inspectorul General al Aviației franceze. Generalul Hergault a vizitat Polonia. In călătoria sa prin Polonia Gen. Hergault a fost însoțit de Colonelul Rayski șeful Departamentului Aviației poloneze. In timpul șederii sale la Varșovia, șeful Aviației franceze a fost primit în audientă de mareșalul Pilsudski. • Concursurile internaționale de tir din Polonia. Din comitetul de onoare al Concursurilor Internaționale de tir, care vor avea loc loc la Lwow în Polonia, începând de la 23 August 1931, fac parte cele mai proeminente personalități ale vieții publice din Polonia și reprezentanți marcanți ai mișcării sportive internaționale*