Neamul Românesc, iulie 1933 (Anul 28, nr. 140-164)
1933-07-01 / nr. 140
iul XXVIII Nr. 140 NEAMUL ROMÂNESC ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC H. IORGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 312/60 2 LEI Sâmbătă t Iun. 1933 C ■»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]im ............. I Pe un an, 600 Lei. Pe șase luni, 3uu bei In tară: 1......1..............Uf—» mi'" — l Pentru autorități și institutiini: 1000 le» DIRECTOR N. GEORGESCU INTERNE T '* D. Mania se menține într’o rezervă impresionantă. Cel mult evadează din când în când din micul Rădăcin, care e gata să explodeze de imensa ambiție mută pe care o adăpostește. Acele escapade politice, sunt întâmplător, tot atâtea coincidențe fericite. Sau întâlnește pe d. Sever Dan, sau nu are prilejul să vadă pe fratele Alexandru. Uneori vine tocmai când e în toi o ședință emoționantă, secretă și de comitet. Alteori nemerește să fie poftit la o vânătoare care e pentru cine se nemerește. Adesea, cade tocmai bine ca să participe la un schimb de vederi cu d. Emil Hațieganu, la Valea Seacă. Cel din urmă, se crede ostracizat, și probabil are dreptate. Nu găsește că e locul să afișeze o satisfacție prea accentuată. 1 Și e probabil că a urmat discuția numai pe terenul unor probleme limitate la cine știe ce interese de ordin personal. Altele, covârșitoare, sunt în perspectivă. Viața guvernului e din ce în ce mai grea. Nu s’a plătit restanțele din salarii și pensiuni, pe multe luni în urmă. Se vor achita acum, dacă se va mai găsi timpul disponibil, prin celebrele honuri de impozite. Nu se pot achita lefurile și soldele pe Iunie, cu toate silințele omerice pe care le depune în materie, conducătorul financiar al guvernului, încasările nu merg excepțional. Ele acoperă abea 800 milioane lei pe lună, ceea ce dă dreptul unui șef de partid să declare că am ajuns azi, în situația dinainte. Numai că acel guvern a refuzat expedientele valutare și nu a găsit excelentul tratament al Băncii Naționale. D. Iuliu Maniu, plecat incognito din Bădăcin, e în curent, desigur, cu eventualitățile și poate, cu desnodământul. A pornit sal pipăe terenul, să treacă într’un punct de observație mult mai apropiate de centrul politic. Unde~ aprinde focurile discret, la cazanul satanic pe care îl alimentează de un deceniu. Dar amicii cari conduc partidul îl pricep și îi scontează micile deplasări, așa de bine intenționate. Școlile superioare franceze | --------Un prieten m’a întrebat de ce am afirmat într’un articol precedent că militari de talia înalților comandanți francezi, în frunte cu d-nii generali Weygand, Gamelin și alții nu se găsesc, astăzi nicăeri. Răspund. Fiindcă școlile militare franceze sunt cele mai grele din lume, ca programe, competența corpului profesoral și disciplina de fer, neîndurate a regimului școlar. Principiul general este conadmisiune. Pentru militari. La școlile de [UNK]marină de la Brest și acea de infanterie de la Saint-Cyr, ca să fiie admis la concurs nu se cere nici , o diplomă de curs secundar. Iar toate liceele și colegiile franceze există secții preparatorii pentru I Brest și Saint-Cyr. Elevii care prepară școala navală se numesc „ flottards“, iar cei pentru St. Cyr „cornichons“, după o străveche poreclă. La concursul de admitere sunt probe scrise de geometrie (■analitică, calcul trigonometric, e- bura de geometrie descriptivă, Miesemn cu creionul și aquarelă, Bprobleme de fizică și chimie su BFcrate prin algebră. După cursu Ji zile de 2 ani la St. Cyr, absolvenții trec sub-locotenenți la front. Pentru cavalerie, absolvenții de la St. Cyr, mai fac 2 ani cursurile 1, de la școala de cavalerie din Saumur. Notele la examenele din aceste școli merg de la 1 la 20. Cine capătă, fie la orice examen oral sau scris parțial din timpul Școlii, o notă inferioară lui 10 (5 la noi) este eliminat din Școală, oricât de strălucitoare note ar avea la celelalte materii. Pentru artilerie și geniu. In general, după bacalaureat, acei care se destină acestor arme foarte grele, mai fac 2 ani preparatorii înainte de concurs. Primul an, de matematici elementare superioare și al II-lea de matematici speciale. Pe urmă, urmează concursul scris și oral de admitere la școala politehnică din Paris. Sunt 250 locuri, pentru care concurează câteva mii de candidați. Aceleași materii ca mai sus pentru Brest și St. Cyr, însă cu program mai înalt, mai greu. La școala politecnică timp de 2 ani nu se face decât matematici superioare, analiza infinitesimală, geometrie superioară, fisică și chimie. Bineînțeles, limba franceză nu lipsește nicăeri, condițiune implicită. Absolvenții trec la școala de artilerie și geniu de la Fontainebleau, timp de 2 ani, după care unii mai fac și școala de pulbere explosive de la Bourges, iar ceilalți trec la poligonul de tir de la Langres sau Lathory, numai pe urmă sunt încadrați locotenenți în regimentele de artilerie și geniu. Construcțiile de vase de răsboi se înalță la Școala de geniu maritim, de absolvenții școlii politehnice. Peste tot acelaș regim eliminatoriu: concurs scris și oral, iar în timpul cursurilor la prima notă sub 10 (cinci românesc) excluderea. Elementele revelate cu totul excepționale la inspecții de generali și notele șefilor de corp, sunt admise la Școala superioară de răsboi din Paris. Mareșalul Foch preda acolo, înainte de răsboiu, cel mai greu curs: tactica și strategia. » Astfel se explică pentru ce în Franța s’a inventat pulberea fără fum, arma cu tir rapid — de ofițerii Vielle și Lebel — tunul cu tir rapid, de căpitanul depart, cu frâna hydropneumatică, tirul indirect de artilerie, artileria grea cu tir rapid, motoarele de automobil și avioane, etc., etc. Tot în acest mod, din cauza selecțiunii feroce a școlilor înalte, se vede clar, cum la înaltele comandamente franceze nu răsbesc decât oameni admirabil pregătiți ca tehnică. Dar, comandantul suprem trebue să mai aibă și sublima inteligență specială a inspirației strategice, a realizării tactice la momentul oportun, patriotismul înălțat, caracterul ferm, calm, hotărât, — tot ce formează maestatea, splendoarea prestigiului absolut. Consiliul superior de răsboi al armatei franceze, ales din floarea oștirii, alege din sânul său, prin adâncă cunoaștere reciprocă, pe acel care le impune tuturor prin puterea sa sufletească. El este proclamat Comandant suprem al Armatelor Franței. Organizarea militară a Franței a avut și ea momente de grea cumpănă, dar veșnic s-a refăcut. După regimul monarhic a apărut geniul lui Napoleon. După 1870, generalii de Mirabel și Pau. După afacerea Dreyfus, generalii Joffre și ceilalți. Să nu disperăm, noi Românii, de mișeliile afacerii Skoda. Să fim, din contra, satisfăcuți că acest abces fetid a pocnit cu o oră mai curând. Inteligența poporului român nu cedează pasul nimănui. Avem militari și mai tineri și mai maturi de o înnaltă valoare. Să facem epurația și să administrăm sancțiunile. Pentru ca atunci când Cocoșul galic, ce stă de gardă la Strasburg, va țipa alarma, Pajura daco-romană ^ să sboare la luptă cu plisc și cângi nebiruite, —— stavila milenara a puhoaielor barbare. N. N. Lenguceanu -xox- Anglia și împrumutul Austriei Londra, 29 (Rador). In ședința de azi a Camerei comunelor sir John Simon, ministrul afacerilor străine a fost întrebat, care a fost obiectul conversațiilor avute cu d. Dollfuss, cancelarul Austriei. Sir John Simon a confirmat că a discutat cu d. Dollfuss chestiunea împrumutului de la Lausanne. Cu această ocaziune, oratorul a subliniat că participarea Angliei la acest împrumut rămâne subordonată participărei celorlalte puteri interesate. xox In străinătate: Pe un an, 1200 Lei. Pe șase luni, 600 Lat Tragedia d-lui Mihalache externe In momentul cînd, din nou, lumea rîde pe socoteala voiajurilor d-lui Mihalache în cea mai perfectă ținută europeană, pe cînd ițarii plîng în bagajul pentru după frontieră, iar omul de stat țerănist răspunde prin desprețul cu care nu primește „misiunea de a represinta România la conferința de la Londra, întreaga tragedie a acestui om inteligent, deși fără spirit, și doritor de a învăța, capabil de a ajunge și de a întrece oameni cu studiile făcute, pe cînd el nu le-a început măcar pe ale sale, îmi trece înainte. Iute și sprinten învățător din epoca post-haretică, avînd îndemînarea de vorbă a unui Jom fără căldura prefăcută și mijloacele de rafinat cabotin ale acestuia, el stîrnește admirație la congresele breslei sale. Politicienii îl privesc cu lăcomie și se gîndesc cum l-ar putea achiziționa. El însuși o simte, se simte. Ambiția răsare în capul, pedantisat de o pedagogie copilărească și învechită, a excelentului învățător care n'a scris și n'a creat nimic și care de acuma înainte, sigur de sine, nici nu va scrie, nici nu va crea. Ariviștii au totdeauna un model. D. Mihalache îl avea lîngă dînsul: Dobrescu Argeș. Bărbat frumos și puternic, de rassă pură, orator cald, adversar viteaz. Din însușirile acestuia alege două : titlul țerănesc și costumul corespunzător. Dar acela credea. Și de aceia, prin lucrături dibace, a căzut, acoperit de o rușine pe care n'o merita, acea în frunte cu pata necistei. N'a făcut transecții, n'a iscălit capitulări. Acestălalt, cu grații de sezon, cu farmec de baletistă rurală, le-a făcut și iscălit pe toate. Și azi are sufletul care cere altă haină și haina pe care n'o mai poate lepăda. Aici este tragedia N. iORGA Londrac MI (Rador). — Subcomisiunea însărcinată de conferința economică să studieze măsurile temporare potrivite să aducă o îndreptare a situației financiare a terminat azi dimineață discuția problemei generale a datoriilor. D. Bonnet, raportorul subcomisiunii, a propus în numele biroului, să se desemneze un comitet de redacțiune însărcinat cu examinarea ansamblului chestiunilor înscrise în ordinea de zi și care să prezinte rezoluții precise. Comitetul va cuprinde, în afară de reprezentanții comitetului financiar al Societății Națiunilor și ai Băncii Reglementelor Internaționale, delegați ai Germaniei, Argentinei, Australiei, Belgiei, Braziliei, Marii Britanii, Canadei, Chinei Statelor Unite, Franței, Greciei, Ungariei, Indiei, Italiei, Japoniei, Norvegiei, Olandei, Poloniei, României, Suediei și Cehoslovaciei. Subcomisiunea a adoptat cu unanimitate propunerile biroului. Vorbind în numele țărilor creditoare, d. Benedice (Italia) s-a declarat partizan al „lichidării trecutului prin începerea de negocieri directe între creditori și debitori“, subliniind că contractele existente vor trebui să fie respectate până când se va ajunge la acorduri bilaterale. D. Bonnet, ministrul de finanțe francez, a ținut apoi un discurs, în care a declarat: „Franța, națiune creditoare, a ținut totdeauna seama de interesele debitorilor și în momentul când criza luase un caracter acut, piața franceză a rămas deschisă unor importante împrumuturi externe. D. Bonnet s-a declarat de acord cu argumentele susținute de d. Chamberlain, asupra proectului dublu al problemei datoriilor, anume că soluția ei este indispensabilă, dar totodată că nu ar putea fi căutată în paguba creditului. Vorbind de soluțiile temporare ale problemei, d. Bonnet a arătat că creditorii trebue să ajute pe debitori la executarea angajamentelor, prin favorizarea exportului. Debitorii la rândul lor trebue să salvgardeze creditul, adoptând o politică financiară sănătoasă. Procedura aranjamentelor temporare nu trebue să fie prea rigidă. D. Bonnet s-a ridicat împotriva imobilizărilor uniforme care ar pune pe acelaș picior creanțele bune și creanțele rele și a remarcat că cel mai calificat să determine capacitatea de plată a unei țări este comitetul financiar al Societății Națiunilor. Comitetul de redacție va trebui în lucrările sale, să țină seamă de necesitatea menținerii creditului. In ce privește aranjamentele de mai lungă durată, d. Bonnet a subliniat necesitatea de a se restabili ordinea monetară, arătând că nu se pot obține rezultate precise până nu se va rezolva problema fundamentală a stabilității monetelor. Conferința de la Londra Hotărârile în chestiunea datoriilor — Lichidarea trecutului prin aranjarea raporturilor dintre debitori și creditori — Germania cere scuze pentru jignirea delegaților la conferința Internațională a muncii Lapaz, (Rador). Ministrul Germaniei la Lapaz s-a prezentat azi dimineață ministrului de externe al Boliviei și s-a declarat că guvernul german nu autorizase pe d. Ley, delegatul muncitoresc german la conferința internațională a muncii, să întrebuințeze expresiuni, cari au jignit demnitatea delegațiilor din statele Americii de Sud. Vox Parastas pentru regele Ferdinand La 8 iulie va avea loc la Curtea de Argeș un parastas pentru memoria Regelui Ferdinand. Vor lua parte la acest parastas Regele, membrii familiei regale și membrii guvernului. Un tren regal și un tren ministerial vor conduce pe participanți la Curtea de Argeș. xox Aviatorii Barberan și Collart au fost găsiți morți New York, ff (Rador). „Associated Press“ anunță din Mexico că s-a găsit în regiunea Tabasco avionul sfărâmat al aviatorilor spanioli Barberan și Collart. Au fost de asemenea găsite corpurile celor doi aviatori. Barberan și Collart realizaseră în condițiuni excelente raidul direct Spania-Cuba. Ei au căzut în cursul călătoriei Havanna-Mexic. Deja conferința interna țională a muncii Geneva (Rador). In ședința comisiunei de asigurare contra invalidității, d. Enescu, delegatul guvernului român a propus a se admite principiul egalității de tratament între străini și naționali. Comisiunea a admis această propunere. In ședința de azi a conferinței internaționale a muncii, d-nii Enescu și Constantinescu au sprijinit amendamentul grupului muncitoresc tinzând la suprimarea birourilor de plasare cu plată. Conferința a admis acest punct de vedere menținând numai birourile organizațiilor profesionale sau ale asociațiilor fără scop lucrativ. -------------- XOX ——T--------0 înștiințare pentru armenii din România Se aduce la cunoștința supușilor armeni refugiați stabiliți in România, că ministerul de interne (direcțiunea generală a poliției), a aprobat un ultim termen până la 1 octombrie 1933, în care timp urmează să se adreseze Uniunei armenilor din România, cu sediul în București, b-dul Carol No. 27, spre a li se elibera cuvenita legitimație de identitate, pe baza căreia li se va aranja situația de rămânere în țară. Acei cari nu au mijloace pentru a achita taxa timbrului dr. Nansen, vor solicita deja acea uniune și cuvenitul certificat de paupertate, spre a fi scutiți. Aceste acte vor fi eliberate de sus menționata uniune în mod gratuit. După expirarea termenului de 1 Octombrie 1933, toți supușii armeni, care vor fi găsiți în țară cu situația în neregulă față de legea controlului străinilor, vor fi considerați contravenienți și vor fi isgoniți din România, ca unii ce nu voesc să se supună dispozițiunilor legale. Chestiunea, care prezintă cele mai mari greutăți la Geneva in afară de stabilizarea temporară, este aceia a grâului. Repercusiunile fluctuației prețului grâului se simt aproape în toate ramurile comerțului mondial, după cum se poate constata in momentul de față. Pentru a se învedera complexitatea acestei probleme și greutățile care împiedică atingerea unei soluții practice, trebue reamintit faptul că in ultimii 10 ani s’au ținut nu mai puțin decât 7 conferințe ale grâului, fără nici un rezultat. Conferința mondială are înaintea ei următoarea situație. Cele patru state: Statele Unite, Canada, Argentina și Australia, au propus convenții pentru reducerea producției de grâu. Statele care ar dori mai mult controlul producției sunt cele care au cantități considerabile de grâu rămase din anii trecuți, adică America și Canada. Argentina ar fi gata să intre in grupul celor patru, pe când Australia se opune sub motiv că restricțiunea producției ar influența în mod simțitor balanța ei comercială. Teoria restrângerei producției este una din cele mai grele de pus în practică. Un alt factor care trebuie luat in considerație este cauza scăderei consumației grâului. Această scădere se datorește nu atât reducerei puterei de cumpărare, cât mai ales restricțiunilor puse statelor importatoare, care au încercat să cultive ele înșile grâu, fie pentru a reduce șomajul, fie pentru alte motive. Dar pe lângă aspectul comercial, chestiunea grâului prezintă și unul politic. Trebuie observat că febrilitatea cu care lucrează unele state pentru a-și asigura o producție proprie de grâu, poate fi o indicație precisă a nesiguranței și neîncrederei. Bătăliile grâului, dare în ultimii ani, în diferite state, pot însemna o tendință de a asigura hrana populației în caz de război. Germania se preocupă în primul rând, după cum s’a preocupat și Sovietele, de asigurarea hranei, pentru ca eventual să nu mai fie nevoită să repete experiența marelui război. Japonia are absolută nevoie de producția agricolă a statului manciurian pe care la creiat ea însăși. Australia se teme în primul rând de Japonia. Franța urmărește luarea de măsuri extreme pentru a proteja și încuraja producția grâului, tot din motive de siguranță națională. Aceste puține indicații ajung pentru a se întrevede greutățile pe care le întâmpină conferința, în găsirea unor soluții practice pentru problema grâului. Examenul de bacalaureat agricol Ministerul de Agricultură și Domenii a hotărît ținerea unui examen pentru obținerea bacalaureatului agricol. Examenul va avea loc, în zilele de 5—20 Septembrie, în localul școlii de horticultura de gradul II din București. La examen se pot prezenta absolvenții școlilor de agricultură, viticultură și horticultură de gradul II, cu începere din anul 1930, înscrierea candidaților se va face până la 23 August inclusiv pe baza cererilor adresate serviciului Educației Agricole, direcția agriculturii din ministerul Domeniilor. Cererea de înscriere trebue să fie însoțită de diploma de absolvire a școlii de gradul II și extractul de naștere. Candidații vor plăti o taxă de examen de 1000 lei. Materiile examinatoare sunt: Limba și literatura română, franceză, istoria românilor și geografia României și a țărilor învecinate, științele naturale, fizico-chimice, științele agricoletehnice și științele agricole economice și instrucție civică. Examenul va fi scris și oral. Examenul scris va consta din două probe: proba întâia dimineața, iar a doua după amiază. Prima probă va fi din limba română, iar a doua din științele fizico-chimice și fizico-naturale. Subiectele se vor alege prin tragere la sorți, de pe o listă de cinci subiecte. Examenul oral va consta dintr-o examinare din limba și literatura română și franceză, istoria patriei, geografia României și a țărilor vecine, instrucția civică, științele naturale și fizico-chimice și științele de specialitate ale școlii de gradul II ce a absolvit candidatul. Atât subiectele lucrărilor scrise, cât și interogările orale pentru subiectele de cultură generală se dau numai din chestiunile cuprinse în instrucțiunile și indicatoarele programatice pentru examenele de bacalaureat ale ministerului de Instrucție. Lucrările scrise vor fi eliminatorii. Pentru a fi admis la oral, candidatul trebue să aibă cel puțin nota 4 la una din probleme și cel puțin 5 la celelalte. Candidatul care va fi obținut la una din probele scrise 3, iar la cealaltă 5 va fi admis la oral. Media generală pentru obținerea diplomei de bacalaureat agricol este de 6. Se vor declara respinși, candidații a căror medie generală este inferioară lui 8, cât și acei cari au obținut nota 4 la ambele probe ale aceleiași materii. Cei din ultima categorie, dacă au avut la acea materie în toate clasele școlii de gradul Ii media generală cel puțin 7 nu vor fi declarați respinși, ci li se va face media generală. Nu există drept de corigentă. Candidații respinși intr-o sesiune sau acei cari au întrerupt examenul, pot să se prezinte, în cel mult două sesiuni consecutive. Ungaria continuă actiunea revizionistă — Șase deputați englezi au prezentat o rezoluție revizionistă in Camera Comunelor — Londrei — Astăzi a fost prezentată în Camera Comunelor o rezoluție semnată de cinci deputați conservatori și membri ai partidului laburist, prin care se cere revizuirea clauzelor teritoriale ale tratatului de la Trianon. Proectul de revizuire arată că întrucât Camera Comunelor are tot interesul ca să se rezolve pașnic chestiunile europene, trebue să ceară să se facă un act de dreptate Ungariei, revizuindu-se tratatul de la Trianon. Baza acestei revizuiri ar fi ca să se restituie Ungariei toate teritoriile ce i-au fost luate și care pot fi considerate și astăzi ca teritorii pur maghiare. Semnatarii proectului de rezoluțiune mai cer ca ea să fi comunicată cât mai curând societății Națiunilor. După cum se anunță proectul urmează să fie discutat la începutul săptămânal viitoare în Camera Comunelor. 1 Conferința dezarmării își suspendă lucrările pănă la toamnă Biroul conferinței dezarmării s-a întrunit ori după amiază și a hotărît, după propunerea d-lui Henderson, să ceară comisiunii generale amânarea lucrărilor conferinței până la 16 octombrie 1933. Comisiunea generală se întrunește Luni, pentru a da urmare hotăririi biroului conferinței. Sălile conferinței dezarmării au recăpătat ori dimineață oarecare animație, toți delegații fiind veniți să asiste la ședința de după amiază. In culoarele conferinței era viu comentată atât reluarea lucrărilor, cât și întrunirea biroului. Din aceste conversații rezultă că marea majoritate a delegațiilor se pronunță pentru amânarea lucrărilor conferinței, împărtășind astfel punctul de vedere al d-lui Henderson. Delegația Statelor Unite pare a se desinteresa de această chestiune, lăsând statelor europene sarcina de a lua o hotărire. Atitudinea aceasta constitue o schimbare de poziție, căci în ultimul timp, d. Norman Davis, a participat în mod activ la lucrările conferinței. Ședința biroului conferinței nu a durat decât o jumătate de oră. D. Henderson a explicat cererea sa de amânare a conferinței prin necesitatea de a continua negocierile în afara conferinței, până se va fi ajuns la un ansamblu substanțial de acorduri. Cererea de amânare a fost sprijinită de d-nii Massigli (Franța) și Anthony Eden (Anglia). Delegațiile italiană și sovietică ,au participat la desbateri. Din partea delegatului Germaniei se prevedea o rezistență mult mai vie și moderația d-lui Nadolny a surprins restul delegațiilor. D-sa a expus, in mod curstenitor, opoziția Germaniei la orace amânare, fără a cere însă să se voteze asupra acestui punct. Moderația aceasta este atribuită in mare parte atitudinei rezervată a delegației italiene. I Delegatul Germaniei a întrebat pe d. Henderson dacă reprezentanții Statelor, cu care s’a impreținut, au luat angajamentul d a ajunge la un acord in cursi viitoarelor săptămâni. D. Heiderson a răspuns că aceste puteri n’au luat decât angajamentul a participa la negocieri. Cercurile din apropierea conferinței sunt inarmate că delecția germană ar fi făcut declarații presei Reichului asupra impitanței pretinsului angajament a Franței, Angliei și Statelor Uite, în sensul indicat de didolog. Se pare însă că internarea aceasta ar fi destinată una să explice opiniei publice germe atitudinea adoptată la Gem de delegația germană. | -------XOX -------- | Aniversarea mișei sokoliste iugosii La începutul lui iulie vor avea la Lubliana, mari serbări sokol cu prilejul împlinirii de 70 de an la înființarea organizației soka iugoslave. In cadrul acestor sei au și fost organizate zilele neq mari festivități ale tineretului a fist, care a avut loc deasemeni Lubliana și la care au făcut exel 12.000 sokoli tineri și sokoli peste 50.000 spectatori. Au parts și numeroase delegații din pj sokolilor cehoslovaci și polonen timpul serbărilor, președintele s Iilor iugoslavi Gangl a ținut vânzare, în care a adus omagi kolilor cehoslovaci, fondatorii carii sokoliste de regenerare șia morală a națiunilor salve, <j sokolilor cehoslovaci, națiunii] ve s’au unit încă acum 70 % spre a lupta împreună pentru] pendență și unitatea lor nație]