Neamul Românesc, septembrie 1933 (Anul 28, nr. 187-210)
1933-09-01 / nr. 187
Anul XXVin Nr. 187 NEAMUL ROMÂNESC ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST* DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC N. IOEGA REDACȚIA :1 ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 312 60 2 LEI I Vineri t Septembrie 1333 P Pa nn a». 600 lei: Pe sase luni, 300 le |n }firă‘ — 1mmmmmmmm rnmmmmtmm wjwwi'hh m m mi mm Pentru auto^î2^i_2Li22îini!iîH2Li-122iLi!Si DIRECTOR N. GEORGESCU «anmnMi i INTERNE . Spectacolul pe care îl înfățișează organizarea învățământului, regizat de" enciclopedicul " conducător de la Instrucție, ilustrează catastrofalele rezultate ale unei politici culturale de forme, și suprafețe sclipitoare. Dacă d. ministru Guști ar părăsi numai pentru o clipă atitudinea de multiplu teoretician și mânuitor al doctrinelor goale, de sistematizare, bazate nummai pe citate și concepții pornite dela realități străine de fundamentele etnice românești. ar rămâne desigur încremenită în fața prăpăstiilor ce s'ar deschide între asiduitățile d-sulei și pârtiile ce se cer deschise. Iată, zilele trecute, cu ocazia unui congres al învățătorilor fără rosturi, s’a pus din nou, în fața publicului dezolat tabloul dezastruos al învățământului primar: ( I Dintr’o populație care dă anual trei milioane de copii în vârstă de școală, nu sunt, înscriși decât circa un utility, și jumătate, adică 50 la sută, ceea ce înseamnă că jumătate dân generația ce se ridică, îngrrpașe numărul impresionant al analfabeților de mâine. E tocmai ceea ce ne trebue, oare, pentru crâncena epocă de refacere prin care trece țara,? Dar și din acești 50 la sută, nu fregventează regulat decât maximum jumătate, ceea ce ridică la 70 la sută numărul ostașilor viitori, ce vor realiza consolidarea sufletească a nației! Pe de altă parte, în ultimul an, — adică cele mai proaspete rezultate ale campaniei culturale național țărăniste, — numărul învățătorilor a scăzut cu câteva mii: de la 40 de mii în 1928, am ajuns în 1933 la 30 de mii, și chiar dintre aceștia rămân fard posturi aproape 8 mii de absolvenți în fiecare an. Condițiile pentru combaterea analfabetismului, sunt respectate astfel complect: elevi cât mai puțini, învățători cât mai mulți — fără posturi! Dar nu se oprește numai aici savantă și complicata conducere a prea eruditului gospodar sociolog național țărănist: nici pentru ceea ce există, condițiile de desvoltare, nu sunt neglijate. Aparatul de revizori și inspectori școlari, recrutat de regimul național țărănist din cele mai slabe și nepregătite elemente didactice, a sistat aproape orice inspecții — pe timpul anului ■ școlar bineînțeles, dar nu și pentru vacanță când campania electorală se poate face în tihnă. .» Localurile școalelor, de asemenea, nu numai că nu sau mai înmulțit, dar și cele vechi, devenite ruine, nu sunt atinse, pentru a se păstra ca niște monumente istorice ale unei epoci evocatoare. Iar, pentru a încheia cu desăvârșire opera negativă ce se întreprinde orbește, s’au mai desființat, pe lângă micșorarea numărului elevilor și al învățătorilor, și numeroase școli primare., Ca să zică, sub conducerea d-lui ministru D. Gusti, rezultatele ce se diese m învățământul rural, s’au armonizat și desăvârșit, prin diminuarea, până la distrugere, a celor trei elemente fundamentale: elevi, învățători, localuri. Mai rămâne ca și capul acestei desăvârșite opere, dimpreună cu tot aportul de organizare, să urmeze cât mai grabnic, pentru perfecta armonizare instaurată, linia descendentă, spre generalizarea analfabetismului indigen. Intre sapă și minge Grija cea mare a conducatrilor asupra tineretului este fără îndoială educarea și pregătirea acestui tineret pentru viitor. Tineretul de astăzi este cetățeanul de mâine și cum va fi educat și pregătit acum, așa își va îndeplini îndatoririle cetățenești. Desigur ca se lucrează pentru educarea tineretului. Cu toată această activitate, un fenomen invers celui dorit se petrece în viata tineretului. Tinerii — afara de rare excepții — au o singură pasiune. Aceea a mingii și boxului. ^ Părinții noștri și părinții părinților noștri nu și-au făcut o ocupație zilnică din a bate mingea. Eiau trudit mult muncind la migăloasa operă a închegării unui neam. Datoria tineretului de astăzi, ar fi să lucreze la desăvârșirea culturii românești. La fiecare reprezentație de box sau minge, ia parte imensă adunare de spectatori, amuzându-se de curbele descrise în aer de mingea semeață sau scurgerea de sânge provocată de pumnii boxeriilor. N’am văzut însă nicodată un grup de tineri oprndu-se în fața unui ogor să privească un plugar cum apasă pe coarnele plugului său cum mânuește sapa într’un loc de porumb. Nu știu ce prestigiu dobândește România din învingerea unei echipe de foot ball aparținând cutărui sau cutărui stat. Și nu știu cu cât se îmbogățește patrimoniul intelectual al neamului românesc din turtirea nasului cutărui sau cutărui adversar. Menirea neamului nostru este cu totul alta. Abia a trecut o jumătate de veac de când neamul nostru a ajuns stăpân pe soarta și destinul lui. In acest timp scurt el a câștigat atât în domeniul artei cât și al științei, ceace alte neamuri au câștigat cu truda, poate, a multor veacuri. Poporul românesc n’a îndurat atâtea stăpâniri străine și martirismul atâtor fanarioți, nu a lăsat pe câmpuri de bătâe atâtea oase în albind, și n’a ieșit biruitori din atâtea primejdii pentru a se opri aci din mersul spre progres. Dar pentru a păși înainte și a străluci între neamuri se cere ceva. .Munca și străduința noastră. Nu munca și nu străduința pumnilor, ci străduința și munca cu mintea și sapa. Să cercetăm mai bine în solul și sufletul românesc comori încă redescoperite. In subsolul nostru zac bogății nebănuite, iar în sufletul țăranului sălășluesc viruțiile strămoșilor lui. Muncind cu trudă în ogorul grâului ca și în al culturii românești, misiunea profetică a poetului se va realiza. Gr. Boccea Nevoia de autoritate Sentința în procesul Seretzki are o mare valoare și prin aceia că e o manifestare de autoritate. Se dovedește printr'însa că peste zilnica viermuire a intereselor și poftelor e ceva care a rămas și ale carii hotărîri cad sigur asupra păcatelor ce se pot face contra nevoilor țării și contra onoarei ei. Aceasta e întrupată în armată și, din nenorocire, în armata singură. Aceasta pentru că ea e condusă de șefi cari se ridica prin muncă și merit și fiindcă purtătorul unui grad înalt nu poate fi înlocuit mîne prin fitecine, știindu-se că el va fi și a doua zi la locul său. Pe cînd în viața politică o alegere poate aduce la Instrucție un institutor destituit, la Interne un fost funcționar prost și leneș, la Războiu un ofițer de odinioară pus la retragere pentru incapacitate sau și, cum s'a întîmplat, un protopop la spitale. Fără permanența pe masă de vrednicie nu se poate autoritate. N. IORGIt In străinătate Pana an, 1200 lei • Pe sase Iwal, 600 u, Acordul provizoriu asupra grâului — Obligațiile preluate de statele exportatoare — (Rador). Londra (Rador). — Acordul provizoriu asupra grâului, elaborat de conferința din Londra, a fost încheiat. Țările exportatoare au acceptat prețul de 12 franci-aur pentru christal, sau 63,6 cenți aur pentru un bushel, ca preț internațional la care urmează să aibă loc modificările vamale. Țările exportatoare au mai acceptat ca pentru anul 1933— 1934 maximul exportului să fie de 560 milioane busheli, iar pentru anul 1934—1935 țările exportatoare,—cu excepția Rusiei și a țărilor dunărene, — vor reduce producțiunea de 1 grâu cu 15 la sută. La începutul după amiezei de Laur, delegatul Elveției, care a prezidat întrunirea ținută separat a țărilor importatoare, a propus în numele acestora, adăugarea la proectul de acorda următoarelor obligațiuni prezente de statele importatoare: Măsurile afectând însămânțurile și gradul de protecțiune vamală adoptat, vor depinde în primul rând de condițiunile interne ale fiecărei țări. Țările importatoare nu vor trebui să profite de reducerea voluntară a exportului în țările exportatoare, desvoltând producțiunea lor internă, astfel încât să frusteze țările exportatoare cari fac servicii în interesul comun și în vederea readucerii prețului grâului la un nivel remunerator. .. Reprezentanții Franței, Germaniei și Elveției au acceptat prețul de 12 franci-aur pentru chintal. Reprezentantul Italiei se declară nevoit să ceară în prealabil asentimentul guvernului său înainte de a putea semna acordul. Reprezentanții Turciei și Portugaliei nu sunt nici în măsură a semna. Reprezentantul Rusiei declară că va semna acordul, Rusia angajându-se nu să limiteze producția ci să îngrădească exportul. Reprezentanții statelor dunărene au adoptat aceeaș atitudine. Președintele adunării a propus să se prepare un document final care să cuprindă dclarația adițională a țărilor importatoare, precum și prețul de 12 franci-aur. . .Acordul va fi probabil semnat în cursul după amiezei, iar un exemplar va fi depus la secretariatul Societății Națiunilor. In cercurile apropiate de marile state exportatoare se cere ca rezervele făcute de anumite state să nu fie inserate, în acord. In vederea semnării documentului final a fost convocată o ședință pentru ora 17 si 30. Londra, 25 (Rador). — Conferința grâului a hotărît că prețul care trebuie atins și menținut în perioada de 4 luni anterioară angajamentului de reajustare a tarifelor, va fi de 63 centime aur, calculate după metoda Stanford. Londra, 25 (Rador). — Acordul grâului a fost semnat de membrii conferinței grâului, în ședința plenară a conferinței, care s-a ținut astă seară la ora 20.30. Washington 1st (Rador). — Acordul grâului intervenit la Londra a fost primit de cercurile autorizate cu satisfacție, fiind considerat ca un acord foarte semnificativ. Se emite părerea că acest acord va fi în perfectă armonie cu programul de reducere a însămânțărilor. Ottawa, 25 (Rador). — Cercurile guvernamentale canadiene au primit cu satisfacție și cu un sentiment de ușurare știrea acordului intervenit la Londra asupra grâului. Au făcut o impresie deosebit de bună in special părțile acordului care se referă la scăderea tarifelor, reducerea însămânțărilor și fixarea unei cifre maxime la export. . EXTERNE Pe ziua de est, ziarul „Le Temps“ examinând evoluția politicei externe a Rusiei, afirma că hitlerismul a adus Rusia în circuitul european. „Rusia are nevoie în primul rând, scrie ziarul, de pace, securitate și, în al doilea rând, de ajutor financiar și economic. De aci decurge lanțul de pacte de neagresiune, a căror inițiativă a fost luată la Moscova, precum și relațiile de încredere între Soviete și Polonia. Relațiile acestea sunt atât de încrezătoare, încât anumite cercuri nu ezită să prevadă, în scurtă vreme, încheierea unei înțelegeri ferme între Varșovia și Moscova. Toate acestea sunt, în mare parte, opera guvernului național socialist actual din Germania. Greșelile politicei hitleriste au precipitat evoluția politicei externe a Sovietelor. Aceeaș cauză adâncă, teama de înaintarea Germaniei spre răsărit, care a determinat Rusia țaristă a se alia cu Franța, readuce Rusia Sovietică în circuitul european. Evoluția aceasta, încheie ziarul, prezintă un interes real pentru ansamblul politicei internaționale Economia americană este în plină experiență a posibilităților de refacere. ..O avalanșe de planuri și tot atâtea coduri stablesc astăzi un regim pe care a doua zi îl modifică măsuri noui. Două lucruri rămân doar în prezent actuale și neschimbate în lumea de peste Ocean: pregătirile de război, și, după cum afirmă depășile, nu se va reveni deocamdată asupra stabilizării dolarului, pe care președintele o socotește prematură. Președintele așteaptă ca deviza americană să-și găsească singură un echilibru față de devizele celorlalte state. De asemenea, urmează mai întâi a se dovedi dacă celelalte state, care au rămas credincioase etalonului aur și al căror buget este deficitar, vor putea să se mențină pe baza etalonului aur Numai după ce toate aceste probleme își vor fi găsit soluția, se va putea ajunge la inapoerea la etalonul aur. ...Dar aceasta este situația, numai pentru astăzi. Mâine... vom vedea, pentru că și în America austeritatea președinților de altă dată, care i-a făcut faima, a dispărut. Volumul comerțului extern al Cehoslovaciei Cu toate dificultățile ce stau în calea revirimentului economic internațonal, comerțul extern cehoslovac prezintă în anul acesta importante tendințe de creștere. Până în prezent nivelul comerțului extern cehoslovac este inferior celui din anul trecut, însă în ce privește desvoltarea lui se poate constata o mare deosebire. In anul trecut, la fel ca și in toți cei trei ani precedenți, comerțul exterior cehoslovac a prezentat o tendință de descreștere continuă. In anul acesta insă el prezintă o intensificare din ce în ce mai mare cu toate oscilațiile ce se pot observa. Din cifrele cusele reese clar, că raporturile comerciale ale Cehoslovaciei se desvoltă necontenit. Dacă vom face o comparație cu luna Ianuarie 1933, vom ajunge la constatarea că în iulie comerțul cehoslovac a prezentat o creștere de 39,8%, față de prima lună a anului. Este însă necesar a se sublinia, că cifrele comerțului exterior cehoslovac sunt încă mereu mici, fiind inferioare nivelului din anul trecut. Totuși creșterea ce se manifestă formează un fenomen foarte favorabil. A doua lătare pozitivă a desvoltării comerțului cehoslovac în anul acesta formează creșterea exportului de produse industriale complecte. Paralel cu această creștere s’a desvoltat intr’o anumită măsură și importul de materii prime. Nu poate fi lipsit de interes a se compara aceste cifre cu cele cind lucrătorul care trece. El știe ce este munca, și el respectă pe altul care face acelaș lucru. Iată deci una din reformele introduse în învățământul secundar: Mai sunt și altele. Eu am considerat profesorul nu ca pe un individ izolat, atașat numai programului său, care trebuia să fie, și care era, programa generală pentru toată țara, neavând nici un raport decât acela de a se întâlni în birouri sau în ruinare cu colegii săi, ignorând tot ce se petrecea în alte școli din aceeași localitate. Mi-am zis: cineva a înțeles datoria de a face să profite în felul cel mai larg toată lumea din ceea ce el a învățat, înainte erau directori numiți de minister. Acești directori erau numiți după simpatiile politice, care dominau foarte des în Minister. In urma tot acestui interes politic s’a introdus un sistem de ore, cu alte cuvinte fiecare profesor trebuia să aibă un număr oarecare de ore pentru o materie sau pentru alta, intri o școală sau în mai multe, așa că se vedea profesorul de germană în cutare școală unde el avea de exemplu patru ore, devenit profesor de franceză în alta școală unde el avea un alt număr de ore, și din anul trecut. Se poate constata, că importul de materii prime in Iulie depășește importul de materii prime din Iulie 1933. Exportul de produse industriale complecte și chiar când a prezentat în Iulie cifre de record în comparație cu toate celelalte luni ale anului acesta, nu ajunge la nivelul din Iulie 1932 (378 mil. kc.), însă se apropie repede de această cifră. Ca și în aproape toate țările, cifrele absolute ale exportului de produse complecte sunt foarte scoborâte. Tocmai această situație a exportului de produse industriale explică și criza economică din Cehoslovacia, începând din 1929 exportul mediu al produselor industriale complecte prezintă o continuă scădere. In anul 1929 exportul mediu lunar al acestor produse cehoslovace s-a cifrat la 1.298 mii. kc., în 1930 la 1.072 mii. kc., în 1931 la 827 mii. kc. Cifrele din 1932 și 1933 sunt considerabil mai mici. Insă creșterea exportului de produse complecte, așa cum s’a observat mai sus, arată o ridicare a comerțului cehoslovac pentru prima oară după o serie de ani de descreștere continuă. Cu toată creșterea ce s’a înregistrat de la Începutul anului până în prezent, cifrele absolute ale comerțului extern cehoslovac, se prezintă destul de scăzute. Simptome de însănătoșire se constată azi în cele mai multe ramuri industriale cehoslovace, precum și în economia agricolă și in finanțele cehoslovace. Sărbătorirea d-lui D. R. Ioanițescu Banchetul de la Susana Opera înfăptuită de d. ministru D. R. Ioanițescu la ministerul muncii, sănătății și ocrotirilor sociale se impune prin realitatea pe care o deservește atențiunii opiniei nepărtinitoare. Membrii instituțiilor create de ă-sa pentru ocrotirea muncitorilor și pentru asistența lor, precum și acei asupra cărora se resfrâng binefacerile legiuirilor bine chibzuite, intelectuali și muncitori, asesorii judecătoriilor de muncă, patronii și salariații, consilierii camerelor de muncă, comerț și industrie, asociațiile profesionale de muncitori, negustori, marii și micii industriași precum și funcționarii particulari de toate categoriile, au hotărît să sărbătorească pe înfăptuitorul legilor lor de ocrotire printr’un banchet, care a avut loc Luni seara, la grădina Luzana. S’au rostit cu acest prilej calde și sincere cuvântări cari rămân o satisfacție și un îndemn pentru conducătorul ministerului muncii. (Continuare în numărul de mâine) ion liuul Mih Muia C © Herință tlantă la Societatea studenților dela Universitatea din Paris, de d. profesor N. Iorga (Traducere din franceză de E. Simine!) VI Trec la învățământul secundar, învățământul secundar prima reformă ce am vrut să introduc, și care a fost introdusă, — școlile ] secundare funcționează după această lege nouă — era aceea de a împărți ziua școlară în două părți: a consacra dimineața studiilor abstracte, și toată după amiaza lucrului manual obligatoriu. Acest lucru manual se face de aproape doi ani, și rezultatele ce se obțin invită nii pe elevi să lucreze cu mâinile — nu forțați prea tare — au fost în adevăr extraordinare. Uneltele venind din școlile de meserie , și le împrumutau. Mă veți întreba ce se făcea în timpul acestor ore de lucru manual. Toarte, adesea lecția de teorie nu produce nimic: agenția nu e decât o aterifie aparentă, se așteaptă cu nerăbdare momentul iesirei. Aceste ore de inerit manual se prelungeau câteodată nesfârșit trebuiau sa fie dați afară pentru ca ei să întrerupă lucrul. Ce făceau ei ? îmi veți zice. Tot ce voiți ; mobile pentru școală; ei au fabricat obiecte de metal, până și compasul; sunt astfel licee în București în care instalațiunea electrică este făcută în întregime, cu toate elementele de mecanică, de elevi. Am fost invitat la sfârșitul anului pentru a vedea rezultatul; acest rezultat era neașteptat. Mi se mulțumea câteodată făcându-mi-se cadou câte un cuțit de tăiat hârtie, câte o peniță lucrată de elevi și purtând numele autorului acestui mic lucru, înscris cu mândrie. E ceva mai mult: ci numai că obiectul era fabricat la fel cu al lucrătorului, totdeauna la fel. Elevul punea aici toată mândria sa ; el avea atâta timp cât voia. Era în acelaș timp o școală de atenție și de chemare la tot ce era original și eu simț estetic la copil. În sărbătorile de iarnă nu am gândit la posibilitatea de a face să profite școlile din acest lucru ; s’a recomandat să se facă jucării timp de o lună. Regret că aceste jucării, au fost vândute îndată , ne-a fost imposibil să facem fotografii după fiecare, era o adevărată creațiune nouă a jucăriei. Trebue să te gândești că este o deosebire între jucăria făcută de fabricant și jucăria făcută de copil, care știe așa de bine ceea ce poate să placă unui alt copil. Era acolo o vegetație stufoasă și înflorită de creațiuni spontane, care a fost pentru noi o revelație și suprema recompensă a sforțărilor noastre.. S’a strâns mai mult de un milion numai din București vânzând jucăriile făcute astfel. Această sumă a servit la crearea burselor pentru copiii care fără aceasta ar fi fost obligați să părăsească școala. Acei care au făcut jucăriile se gândeau la rezultatul ultim al vânzării operei lor lucrate fără îndoială cu un elan, un sentiment de fraternitate ce nu se poate câștiga altfel. Vă asigur în sfârșit că acela care începe a avea degetele învârtoșate de munca lemnului, a metal mii, când va eși în stradă nu va, mai avea atitudinea unui boer mic ori i se putea cere de asemenea să facă ore de istorie în a treia școală. Ei perdeau mult timp mergând de la o școală la alta prin zăpadă și noroi, și trebuia să vezi starea în care acești profesori puteau să ajungă în a doua sau a treia școala. Orele erau împărțite de director și directorul ținea seama de nuanța politică. El singur fusese numit în urma simpatiilor sale în acest domeniu. Eu am făcut altceva. Am încercat să restabilesc catedra neîmpărțită între mai mulți ocupanți: profesorul de franceză era un profesor de franceză; profesorul de germană era un profesor de germană, profesorul de istorie era un profesor de istorie. Chiar dacă el nu cunoștea așa de bine materia, el ar putea fi ultimul dintre idioți dacă nu va ajunge după câtva timp să știe cel puțin tot atât ca și cel mai bun elev din clasa sa. Sunt deci profesori pentru fiecare materie. Pe urmă încă o inovație, care poate părea îndrăsuneață, dar care s-a dovedit buna : directorii au fost aleși de colegii lor. Mi s’a spus la început : profesorii cei mai toleranți vor fi aleși de colegii lor. Or noi am făcut statis. Continuare în pag. fl.aT nuja și între felul de a preda aceeaș materie de către altul. E de ajuns ca un profesor tânăr sa facă trei lecții din materia sa într’o școală unde celalt să trezește și caută în inițiativa sa lucruri care i se par că le-a uitat de mult. In acelaș timp avea datoria de a se pune în contact, prin reunirile făcute de mai multe ori pe an, cu toți membrii învățământului din aceeași localitate, astfel că profesorul universitar, rectorul universități și ultimul dintre învățători trebuiau să se întâlnească pentru a forma un program care depășește cu mult toate școlile, compunându-se conferințe, de expuneri, de propagandă sub toate formele pentru a servi la ridicarea nivelului localității. Primul an, acesta n’a mers pentru că ere prejudecata castei. Se zicea : cum, eu profesor Universitar, eu trebue să fiu alături de acest mic învățător... dar eu cred că au sfârșit prin a se obișnui cu această nouă concepție și au curajul de a o practica. Iată câteva din schimbările introduse în școala secundară. Cuvântarea d-lui N. £. Chirculescu fost ministru al Muncii Mulțumesc inițiatorilor acestui banchet, ca mi-au dat posibilitatea în primul rând de a unig urările mele cu ale lor, pentru înfăptuitorul legii de unificare a asigurărilor sociale și în al doilea rând pentru că au înțeles să sărbătorească în acelaș timp alegerea mea ca președinte a celei mai importante instituțiuni cu caracter social, institut Lung de care am avut motive să fi fost mândri până azi. Suntem siguri că aceste motive se vor înmulți pentru viitor. Urările mele se adresează pentru convingerile adânci și sincere, care au dictat ministrului aducerea acestei legi și pentru spiritul generos și drept față de clasa muncitoare de care dă dovadă în aplicarea ei, ceea ce face ca legea să fie o literă vie. De aceea am ținut să-i aduc aci, din parte-mi recunoașterea acestor speciale merite și să vă explic dv. și tuturor rostul colaborării mele la aplicarea legii, colaborare care, deși, mai găsesc în fruntea instituțiunei pe bază de alegere, reprezentând o grupare de salariați, este sigur că n’ar fi avut loc, dacă ministrul s’ar fi condus de considerațiuni de partid, care mi-ar fi făcut imposibilă o colaborare, care nu poate avea loc, între mine și d- Ioanițescu, decât în cele bune, iar tică. Nu era așa. S’au ales cei mai buni camarazi care erau în acelaș timp, în cele mai multe cazuri, cei mai buni profesori. Când ești investit de an mandat prin colegii tăi este altceva decât când ai o situație unică datorită ministerului. Pentru că profesorul să nu se închidă în practica sa veche, repetând mereu manualul în ce privește manualul trebue să spun că eu am permis de a nu se recomanda nici unul , profesorii recomandă pe acela care le place, fiind responsabili de ceea ce dau elevilor. Ei nu mai poate să arunce responsabilitatea cărții pe ministru. Programa este o direcție, dar adesea fiecare poate să fie seama de condițiile localității sale și de calitatea elevilor ce-i are înaintea sa. Profesorul are dreptul și datoria de a interpreta programul, după cum el are dreptul de a alege manualul său. Pentru că profesorul să nu repete fără încetare ceea ce a învățat în tinerețe la Universitate eu am introdus — dar aici trebue să spun că piedica era prea mare — sistemul câtorva lecții date de fiecare profesor în altă școală, pentru ca sa se poată face comparație între felul de a presenta materia alunii în cele rele. Ori, eu nu cunosc nimic, mai înălțător și mai sănătos în moravurile de după război, decât aceasta voință fermă din partea d-lui ministru Ioanițescu, reprezentând un partid și a mea, reprezentând un alt partid, de a feri instituțiile cu caracter social, pe a noastră în primul rând, de înrâuririle nefaste, ale intereselor de partid, care au făcut până acum destul rău i institufi mei și dacă răul nu s’a întins, — trebue s’o recunosc și eu, după cum a făcut-o și d. ministru azi,----grație mlădierii înțelepte a directorului general, care a știut să apere instituțiunea, cedând în cele mărunte, pentru a apăra ceea ce era de seamă, fundamentul temeinic al instituțiunei. D-sa accentuiază, nevoia că, la asigurările sociale, atât conducătorii cât și șefii organizațiunilor profesionale, să se călăuzească numai de grija pentru interesele muncitorimei și fagăduește că va depune toată puterea sa de muncă, în sprijinul acestui principiu sănătos. D. SAMOILA, președintele Camerei de muncă spune : Sărbătorim pe d. D. R. Ioanițescu, ministrul muncii, care schimbând cu trecutul a pășit în mijlocul claselor munci