Neamul Românesc, decembrie 1933 (Anul 28, nr. 260-281)
1933-12-01 / nr. 260
•"«a poștala plătită în rombKu- cofes. aprobărei P.~ G-te P. T. T. No. 155088/933. Anul XXVii Nr. 26 NEAMUL ROMÂNESC ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA 1 ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 3.70.88 2 LEI Vineri 1 Decembrie 1933 Cun țara Pe un an. 600 tal. Pe oase luni. 300 tei Pentru autorități cl Instiricnnl: 1000 Lei In străinătate Pe un an. 1800 Leii P« șase »an». <00 Lei ABONAMENTE DIRECTOR N. GEORGESCU INTERNE T Se anunță că recursul lui Seletzky la Înalta Curte de Casație, — recurs a cărui judecare era înscrisă în ordinea zilei de Marți,— va fi desbătut în ziua de 23 Ianuarie. Deși instanța supremă a justiției civile nu s’a rostit încă, noi socotim că odată cu condamnarea spionului și conrucătorului, primul capitol al acestei afaceri este încheiat. Justiția militară a judecat fondul procesului. Atât Consiliul de răsboi, cât și Consiliul de revizie au dat primejdiosului exploatator al secretelor noastre militare și al apărării naționale, cinci ani de temniță grea, cu indulgența care caracterizează Codul nostru militar. Recursul pe care spionul l-a înaintat Înaltei Curți de Casația rămâne doar o sforțare, tot pe atât de zadarnică pe cât de disperată, a îndrăzneței acestui primejdios străin. Evenimentul acestei definitive condamnări indispune desigur pe Romimani, pe Palaelibusi, pe Kixokioși și pe atâți oameni de lemn și de cauciuc, cu sprijinul și la adăpostul cărora opera spionul. Problema nu se rezumă însă numai la această pedeapsă dată spionului, — prea ușoară în raport cu faptele stabilite. Ne armintim că deunăzi se explica cu o patetică și lacrimonngenă pledoarie, că victima, că eroul Seletzky, patriotul, care voia să vândă României cu prețuri înzecite armamentele de operetă, este încă preocupat de probleme cari interesează apărarea noastră națională. In celula zăbrelită și întunecoasă de la Jilava, la masa simplă din scânduri de brad, fără cristal și doar cu lustrul sonei lăsată de atâția oaspeți cari și-au plecat pe ea capul greu de păcate și de remușcări, pe scaunul fără pluș și fără droturi, prea neospitaler pentru dolofanul trup care-și consumă azi osânza acolo, in ambianța de mucegai, zice-se că Seletzky încovoiat peste riglă, echer și compas continuă să doteze armata română. Este în adevăr o curiozitate. După ce condamnarea a fost confirmată se mai permite celui scos pentru cinci ani și din viața civilă și din cea publică, să traseze planuri și să se ocupe de balistică la Jilava ? Ar fi scandalos în primul rând să se tolereze spionului să-și refacă în închisoare documentele secrete cari i-au fost confiscate cu prilejul descinderii de acum un an, actele militare și poate chiar cifrul de corespondență secretă cu Romman. Apoi ar fi scandalos să se continue cu contractele menite să subtilizeze miliardele budgetului. Fiindcă opera pe care condamnatul o săvârșește in celula sa nu poate avea decât unul din aceste rosturi, or pe amândouă laolaltă. Condamnatul nu mai poate avea în situația de azi rolul de reprezentant al Casei Skoda, întreprindere pe care nu o solidarizăm cu faptele fostului ei reprezentant, atât de nefast ales. Oștirea trebue să refuze orice contact cu indivizi cari nu cruță nimic pentru a ne cunoaște detaliile unui patrimoniu ce trebue păzit cu cea mai pătimașe grife. Organele apărării naționale au dovedit această grife, așa cum nimeni nu ne-am îndoit un singur moment. Convinși că și dead încolo acei destinați să rămână priviri neadormite și brațe vântoase, de oțel, vor păstra neatinsă ambianța senină a puterii noastre de apărare, ne exprimăm îndoiala că în umedele celule ale Jilavei condamnații se pot institui colaboratori la apărarea Țării. Naționalism și Internaționalism Când deschizi o pagină de discuție despre aceste două principii e greu de înlăturat fanatismul. Fiecare partidă vede roșu în față când i se pomenește despre cealaltă pe care o crede dușmană. Urmează deslănțuirea patimii, cu cortegiul banal de blesteme, injurii și amenințări. Cu o înfrânare, nu tocmai grea și stăpânire de sine se poate încerca o desfășurare obiectivă, calmă, a chestiunii. Cred că fanaticii greșesc, din ambele părți, când văd, naționaliștii, în internaționalism o operă dissolvantă, chiar distrugătoare a ideei naționale; deasemeni internaționaliștii care visând „o țară și un popor“, o omenire imensă și omogenă în care s’ar contopi naționalitățile, activează apoi pe această linie, începem cu fanaticii internaționaliști. . O acțiune politică ce tinde la distrugerea principiului național, este găsită, fundamental, atât în fapt cât și ca documentare științifică. In fapt, pentru că agregatul social uman ce constitue societățile umane, mai pe înțeles rostul traiului laolaltă între oameni, este datorit unui complex de adevăruri contopite, descoperite de inițiatorii de școli sociologice. Viața omenească împreună trăită se datorește, întru ceva, consimțimântului liber de conviețuire — Rousseau — a omenirii considerată ca un organism natural în desvoltarea sub anume legi — de la Bluntschli până la Lilienthal — supusă la lupta dintre rasse — Gumplovics — forțată de constrângerea internă și externă a legilor, eredității și moravurilor — Durckheim — imitându-se unele pe altele — Tarde — într’o vastă cooperație de cugete ce se interpenetrează — Jellineck și Gneist — având drept bază instinctul de comună solidaritate contra mediului naturii ostile — Léon Bourgeois. In definitiv, o veșnică selecțiune naturală — Darwin — supusă factorilor rassei mediului și tradiției momentului istoric — Taine. Așa fiind, internaționaliștii pătimași greșesc când vor să distrugă elementele eterogene, națiunile — pentru a reface o massă umană primitivă omogenă. Și faptele-i desmint și știința, legea evoluțiunii fixată de Herbert Spencer, care arată că lumea merge de la omogen la eterogen, pe calea armonisării elementelor asemeni. Treptat, cu desvoltarea istorică, națiunile s’au conturat și diferențiat, constituind azi ființe colective vii, indestructibile. Naționaliștii fanatici greșesc la rândul lor, când, în desfășurarea istorică a societăților umane, se opresc la ideia națională. Aceasta presupune putința unei viețuiri a națiunilor izolate unele de altele, chiar ostile, ceea ce e desmințit de fapte și absurd ca concepție, deoarece convențuirea internațională este o realitate provenită dintr’o infinitate de raporturi materiale, morale și spirituale ce există între diferitele națiuni. Așadar, ca concluzie, putem vedea pe aceiași linie dreaptă și în vecinătate, naționalismul, ieșit în baza evoluțiunii spenceriane din haosul medieval, ce va fi continuat de principiul uman, o omenire constituită din națiuni vioaie, sprintene, pline de dor de acțiune și bogate ca avuții materiale și spirituale. Popasurile spirituale fiind: conștiința individuală, conștiința națională — ziua de azi, — și conștiința mondială — operă a zilelor urmașe.. Condițiunea implicită la cele de mai sus trebue să fie izgonirea demagogiei naționaliste, ce exploatează naționalismul și a demagogiei internaționaliste, care bate monedă din propaganda pătimașă, gras plătită de o anumită finanță, contra ideei naționale. N. N. Lenguceanu ---------x&x--------- Alt incident la frontiera germano-austriacă Viena, 2>. (Rador). — Se comunică din Salzburg știrea că în cursul nopții trecute s-au tras mai multe focuri de revolver pe teritoriul bavarez, în apropiere de Freysig, împotriva a doi funcționari vamali austriaci și împotriva unei patrule, la frontiera austro-bavareză. Au fost doi răniți. Vitejie risipită... c-au înmormîntat pe băiatul de la Constanța care se juca de-a revoluționarul și care a isprăvit cu glontele agentului în spate, fiindcă țeranul acela în uniformă nu știa ce e teatrul politic al violenței, care se poate lua și cu binișorul, trimițînd flăcăii la părinți acasă cu bilet gratis de clasa a doua. El, săracul, primise „ordin" de la „căpitan" sau de la „locotenent"... „Ordin" să atace, să resiste și, la nevoie, „deslegat de jurămînt", să întoarcă răul cu rău, să lovească dacă e lovit. Și el a făcut așa, dovedindu-se viteaz, potrivit cu zisul „jurămînt". Și-a jertfit viața pentru ce ? Pentru ca totul să se îndrepte în țara Românească. Dar aceasta se face cu idei și cu oameni Idei? Care idei ? Trei ani în Parlament n'au putut smulge asociației de copilandri nici un singur gînd, o singură manifestare capabilă de a interesa. Și nici o singură dovadă de talent. Dar cu oameni cari înțeleg, cu oameni cari știu, cu oameni cari pot se face ceva pe lume. Cu ceilalți se pierde vremea și se risipește energia, int viteji acești tineri? Ce larg cîmp se deschide într'o țară de întunerec și nedreptate pentru dorința lor de a se valorifica. Apere procesele săracilor, îngrijească bolile celor cari mor cu zile, aducă în fabricile infectate de comunism cuvîntul de adevăr și bunătate, urmărească, adevărată poliție cetățenească, pe aceia cari chiamă revoluția cealaltă ! Atunci, cînd ar cădea în luptă, orice om de bine ar avea o lacrimă pentru dînșii.... fl. ICR%G<› Un vast program de lucrări interbalcanice Un important raport al d-lui ing. inspector general M. Misolau Cu prilejul celei de a III-a conferință interbalcanică care a avut loc la Salonic, d. ing. inspector general M. Nicolau, directorul serviciului tehnic din ministerul de lucrări publice și comunicații a întocmit un important raport cu privire la stabilirea unui plan de lucrări publice interbalcanice. Realizarea acestui plan este pusă în strânsă legătură cu cunoașterea și studierea de aproape a problemei transporturilor maritime și fluviale precum și a legăturilor cari există între principalele artere de căi ferate și de drumuri. Toate aceste mijloace de comunicații și legături vor forma obiectul unor cercetări de ansamblu In cadrul unei colaborări interbalcanice, pe baza unui program care va fi stabilit de comun acord cu statele interesate. TRANZITUL NORD-SUD EUROPEAN Raportul d-lui ing. Nicolau care a fost însușit și de celelalte state participante la conferință de la Salonic, preconizează în primul rând înființarea unor linii de comunicații directe care să înlesnească transporturile directe din țările din nordul continentului european spre marea Egee, tranzit prin România, Bulgaria și Grecia. O asemenea legătură directă dintre Nordul și Sudul Europei, va avea o deosebită importanță in raporturile comerciale dintre țările balcanice și Polonia, Cehoslovacia, Germania și țările nordice. Raportul insistă în special asupra importanței tranzitului mărfurilor și a călătorilor prin România, Iugoslavia și Bulgaria cu destinația Salonic. MIJLOACELE DE COMUNICAȚII CU STATELE BALCANICE Astfel cum sunt astăzi legăturile de drumuri și căi ferate între statele balcanice, ele nu corespund nevoilor reale impuse de necesitatea unei circulații rapide. Deși între București-Sofia, sunt legături de cale ferată prin intermediul vapoarelor care fac cursa regulată Ramadan-Rusciuk, precum și șosele care fac legătura directă cu Istambul, totuși problema unei comunicații rapide și directe nu este rezolvată până ce nu se va ajunge la realizarea unui pod între Giurgiu și Rusciuk sau a unui ferryboot. In acest scop, ministerul nostru de comunicații a studiat încă din 1929 posibilitățile realizării legăturei directe care și formează linia de tranzit normale între Atena-Salonic-Sofia- București în continuare spre Polonia și țările nordice. TRANZITUL ROMANO- IUGOSLAV Referitor la chestiunea legăturilor de cale ferată și șosea dintre România și Jugoslavia, d. ing. M. Nicolau arată că România încă din 1913 a pus problem la ordinea zilei, încheind chiar o convenție în vederea construirea unui pis J în apropiere de T.Severin. Din cauza unui dezacord care a survenit între guvernele român și iugoslav în ce privește amplasamentul acestui pod, tratativele pentru începerea acestei mari construcții au fost, pentru moment suspendate. Din punctul de vedere al exploatării noastre feroviare, legăturile de cale ferată cu Iugoslavia se clasează în ordinea următoare : 1) Construirea unei căi ferate Iablanița-Bozovici-Baziaș, în lungime de circa 107 km, în legătură cu linia iugoslavă de la Tereva- Pancevo-Beilgrad. Această linie ar pune în valoare întreaga regiune meridională a Banatului, atât din punct de vedere agricol, cât și industrial. 2) Construirea unui pod peste Dunăre, la unul din punctele ce urmează: a) La T.-Severin, cu o linie de racordare de 3 km; b) La Țigănași, cu o linie de racordare spre Craiova, în lungime de 115 km.; c) La Țigănași, cu o linie de racordare spre Prunișor, în lungime de 44 km. In ceea ce privește eventuala legătură de șosea dintre România și Iugoslavia, cea mai convenabilă între București și Belgrad ar fi calea ferată București-Orșova și de aci în continuare cu automobilul spre Baziaș-Biserica Albă-Alibunar-Panciova, până la Belgrad, traversarea Dunării urmând a se face pe noul pod construit în apropiere de capitala Iugoslaviei. In acest caz, se proectează modernizarea actualei șosele Orșova-Svinița-Moldova Veche- Baziaș, care trece prin defileul Porților de Fer. CONCLUZIILE RAPORTULUI In concluzie, d. ing. Nicolau trasează următorul program pe care statul român ar trebui să-l realizeze în vederea îndeplinirei planului de lucrări publice interbalcanice : 1) Construirea unui pod între România și Bulgaria sau a unui ferry-boot, între Giurgiu-Rusciuk. 2) Construirea unui pod la T.Severin, între România și Iugoslavia și a unei căi ferate de racordare, in lungime de 3 km. 3) Construirea unei căi ferate între Iablaniță-Bozovici-Baziaș. 4) Modernizarea actualei șosele București-Giurgiu. 5) Modernizarea șoselei Constanța-Mangalia - Cavarna-Balcic, pentru a se putea obține o legătură rapidă rutieră cu Vama, dealungul litoralului Mării Negre. Acest vast program de realizări a fost fixat ținându-se seama și de dificultățile financiare prin care trece atât România și statele balcanice direct interesate însă cât mai grabnică realizare a lui. Cabinetul Chautemps se prezintă Luni Parlamentului Paris. 28.—D-nii Chautemps, președintele consiliului, Georges Bonnet, ministrul finanțelor și Marchandeau, ministrul budgetului, au avut ori seara o întrevedere de o oră și jumătate, în cursul căreia au examinat marile linii ale proectului pentru refacerea budgetului. Acest proect va fi depus pe biroul Camerei chiar în ziua citirii declarației ministeriale. Consiliul de miniștri care se va ține azi va hotărî că guvernul se va prezenta în fața Parlamentului, probabil Lunea viitoare. Este posibil, după câte se declară, ca d. Chantemps să ceară Camerei să se pronunțe imediat asupra proectelor financiare, amânându-se astfel discuția oricărei interpelări asupra politicei generale și a compunerea guvernului, până după adoptarea proectelor. D-sa voește astfel să constate voința deputaților de a considera guvernul său ca „delegat național pentru salvarea publică“. Ar fi de asemenea posibil ca guvernul să adopte propunerea făcută de d. Marchandeau, ca să se procedeze, așa cum s’a făcut în 1926, adică să se propună Camerei ca, înainte de a se începe discuția proectelor financiare, să se modifice regulamentul Camerei, astfel ca dreptul de a se depune amendamente să fie cel puțin provizoriu, chiar suprimat, în cursul discuției proectului depus de guvern. Se crede că această măsură, care ar înlesni în mod considerabil discuția, ar putea să fie adoptată, guvernul luându-și toată răspunderea asupra acestei chestiuni. New York, 28. — D. Warburg, fost consilier financiar pe lângă delegația americană la conferința economică mondială din Londra, a adresat o scrisoare senatorului Borah, prin care atacă politica monetară a președintelui Roosevelt și recomandă reevaluarea dolarului și instituirea armistițiului monetar anglo-american, ca fiind cel mai bun mijloc pentru a ajunge la această reevaluare. Treizeci și opt de membri ai Universității din Columbia, preconizează prompta revenire la etalonul aur internațional. REVALORIZAREA ARGINTULUI ?sesw-York, 28. — Ziarele anunță că imediat după deschiderea lucrărilor Congresului, se vor depune numeroase proecte de legi, privitoare la revalorizarea argintului metal. Senatorii Thomas, Smith și Harrison studiază un proect pentru fixarea prețului argintuluimetal la 75 cenți de fiecare uncie. Ei au intenția să propună ca o uncie de argint, valorând 75 cenți și o Rezervă de 25 cenți-aur, să servească drept acoperire la emisiunea certificatelor bazate pe argint . Revenirea la etalonul aur EXTERNE In comitetul pentru dispozițiile generale, instituit de biroul conferinței de dezarmare, s-a luat în discuție propunerea franceză depusă acum două săptămâni cu privire la investigațiile la fața locului. Delegatul francez a făcut din nou o expunere complectă a punctului de vedere al guvernului său. El a insistat mai ales asupra caracterului ne-vexatoriu al sistemului francez, care va fi normal, automatic și universal, adică se va aplica în acelaș fel Franței, Italiei, Marii Britanii, ca și a Germaniei. Functul de vedere al delegației franceze este că nu se poate concepe o convenție de desarmare fără investigații la fața locului. Se pare că expunerea a făcut impresie mai ales asupra americanilor și rușilor. S’a hotărît să se procedeze întâi la conversații între delegațiile franceză, americană, engleză și rusă, iar discuția in fond, asupra acestei chestiuni să se înceapă în viitoarea ședință, care se va ține Vineri S’au discutat apoi probleme de procedură. Se prevede că comitetele conferinței de desarmare își vor termina lucrările săptămâna viitoare și că Societatea Rațiunilor intră apoi în vacanță până la viitoarea sesiune a Consiliului, adică la 15 Ianuarie 1934. * .,Le Temps“, în buletinul zilei, de ori, scrie între altele, următoarele : Deoarece politica de solidaritate s’a arătat a fi neputincioasă să determine o situație de ansamblu și pentru că se recomandă metoda conversațiilor directe și bilaterale, nimic nu este mai natural decât ca Franța și Germania să procedeze la un schimb de vederi pe cale diplomatică obișnuită, asupra chestiunilor care le interesează direct și pe una și pe alta din părți, fără intermediul alteia, oricare ar fi ea. Toată problema franco-germană nu poate fi discutată în mod util decât între Paris și Berlin, cele două puteri fiind singuri judecători pentru deciziunile pe care le comandă buna apărare a intereselor lor respective. Parisul poate discuta liber cu Berlinul, așa cum fac și Londra și Roma și după cum guvernele din Paris, Londra și Roma o fac între ele, în plină lumină a zilei, păstrând toate contactele necesare cu celelalte puteri. După experiențele făcute, numai cu această condiție negocierile bilaterale pot pregăti eficace reluarea lucrărilor conferinței de dezarmare, care rămâne scopul final. top« Imiia isii dunărean Oricât de rezervată ar fi fost primirea făcută planului italian de restaurare economică a țărilor danubiene, se observă din partea statelor din Mica înțelegere, o oarecare dispoziție de a considera acest plan ca susceptibil — cu oarecari condițiuni — să servească drept bază a discuțiilor privitor la reorganizarea economică a Europei Centrale. Dacă memorandumul italian nu a stârnit vreun entuziasm particular printre membrii Micei înțelegeri, aceasta se datorește faptului că la prima vedere el era în avantagiul mai mult al Italiei și al Germaniei decât al statelor danubiene. Mica înțelegere adoptase la Sinaia o rezoluție și elaborase un plan de colaborare economică și de schimb de produse între cele trei țări, susceptibil de a servi ca bază pentru o cooperare economică cu celalalte țări danubiene. Strict privite din punct de vedere economic, propunerile italiene, se îndepărtează considerabil de clauza națiunii celei mai favorizate. Presa italiană l-a forțat să arate acest plan ca având un caracter pur economic, lipsit de orice tendințe politice, și în particular a subliniat că memorandumul nu tinde în niciun fel a crea in Europa o situațiune privilegiată pentru vreuna din marile puteri. Sistemul preconizat de Italia tinde în realitate că constitue în Italia o rețea de acorduri preferențiale bilaterale între țările agrare și Austria, de o parte și Germania și Italia de altă parte. O pagubă imensă se va aduce prin aceasta industriei cehoslovace, care se va vedea handicapată de regimul preferențial acordat Italiei și Germaniei pentru exportul produselor lor industriale în țările dunărene. Sistemul elaborat de Italia pentru schimburile comerciale din Europa centrală tinde fără îndoială la slăbirea relațiilor statelor din Mica înțelegere. Or, chiar în cazul în care planul italian — astfel cum a fost formulat — va trebui să aibe ca consecință o dislocare în colaborarea economică a țărilor din Mica înțelegere, totuși e susceptibil — în unele părți ale sale — să servească ca bază de discuție. Reorganizarea economică a Europei Centrale, interesează în primul rând țările danubiene, și in al doilea rând țările vecine cu Italia, Germania și Polonia. Firește, o soluție nu va fi în stare să satisfacă toate statele interesate. Conferința de la Stressa, planul Tardieu și toate celelalte planuri ce au urmat până azi n’au isbutit să găsească soluția cea mai satisfăcătoare. In așteptarea unei soluțiuni, statele interesate, și în primul rând cele din Mica înțelegere, adoptă la rândul lor măsuri pentru a lupta cu dificultățile vieții lor economice. Desigur că soluția cea mai puțin defavorabilă pentru a asigura colaborarea economică și schimbul produselor între țările dunărene, consistă în încheerea de acorduri regionale, completate după interesele lor vitale, prin acorduri speciale cu statele vecine, Italia, Germania și Polonia, în ceea ce privește reducrea tariilor vamale la produsele ce sexportă în țările dunărene.. Numai pe această bază este posibilă o înțelegere în condițiile actuale, căci nici o soluție nu va fi adoptată în folosul țărilor dunărene, fără ca marile puteri să ceară concesiuni pentru ele. De acea trebue să se lase țărilor dunărene întreaga libertate de a găsi ele înșire baza unui eventual acord. ------X--X-------- Hülfet Expons cvadrafer gemani spe sate Berlin, 29 (Rador). Din ultimele statistici oficiale, reiese că exodul populației dinspre orașele mari și mijlocii, către sate, în Germania, s-a accentutt în 1932. Din 1930, când a început această mișcare, orașele cu o populație mai mare de 50.000 locuitori au pierdut astfel 241.000 locuitori, pe câtă vreme, între anii 1924 și 1929 se putuse înregistra o sporire a populației acestor orașe, de 884.000. Berlinul a pierdut 49.600 locuitori . Hamburgul, 13.600. In primele opt luni ale anului acestuia, Berlinul a mai pierdut 43.323 locuitori. -OOO - ooo-Maniffstanfe ostili la legația germană din Para Paris, 29 (Rador). Un grup de 150 indivizi a încercat astănoapte să manifesteze în fața ambasadei germane. Manifestanții au strigat: „Jos ffscismul hitlerist, liberați pe Dimitroff". Poliția a împrăștiat pe manifestanți. Unii dintre ei au reușit însă să arunce sticle pline cu minium asupra imobilelor vecine. Au fost arestați 12 manifestanți, printre cari se află un bulgar și un italian. — x#%