Neamul Românesc, februarie 1934 (Anul 29, nr. 23-45)
1934-02-01 / nr. 23
Anul XXIX Nr. 23 fm »«ftott «tttM M m&tu omt »»Mátéi Dir. Ö-I<b f t. t. No. ISW38/938. „t„.rTM „Rrmr 1 REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA M t Frtrurl« 1*34 « ' I _____ . I . BUCUREȘTI _ . * PrIja 1.%«; Ninttü. Tott »«< I DIRECTOR N. IORGA Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) II »»»*«»» .. i«. ■.... .0.. t., I K. geobsesco I fgjfin 1.76.811 insuteainăiate J^ejan MilvjW Rodiei J INTERNE * Să nu ne pierdem firea. După umele demonstrații oratorice, s’ar părea, că legea Apărăm Statului, va încadra printre manifestările anarhice, și propaganda corporatistă. Noi ne îndoim în rândul dintâi, asupra oportunităței proectului. Să fie nevoe de o lege, ca să salveze România ? Dar, dacă nu s’ar vota, dintr’o împrejurare diversă ? Domină undeva sentimentul că ne prăpădim ? Satele liniștite, suferă cu răbdare tradițională, tot soiul de nevoi. Prețul grânelor e mic, al fabricatelor de atâtea feluri, mare. Dobânzile au fost și simt enorme... Opera de lichidare a poverilor trecutului, așa de nedrepte și de copleșitoare uneori, nu face un pas larg, nu dă un iureș inimos, în balastul datoriilor. Dar țăranul așteaptă zile cu soare, mai bune. Căci dacă oamenii simt neputincioși, uneori, și răi, — e bun, și e generos. Dumnezeu. Ca orașe, lipsă și fiscalitate, nevoi și mizerie. O operă cuminte, generoasă, de ajutorare, continuă să aline dureri, să dea hrană urgisiților soartei ș [UNK] soartei care îmbracă forme nesfârșite și profiluri nenumărate. E modestă această operă și cu atât mai umană. Iar lumea orășenească, însuflețită de nădejdi, rabdă și ea, în așteptarea minunilor, care ar putea fi atât de omenești, de curente, într’o țară bine gospodărită... Cât adevăr, și robust optimism, în cuvintele așa de adânc săpate în sufletul românesc SA NU NE PIERDEM FIREA. E notoriu, că mulțimea nu și-o pierde. Cea ce este de dorit, și pentru conducători. Ar fi în adevăr să vie prăpădul, dacă ar rămâne câtorva articole inși culte și tipărite, unei legi oarecare, votată repede, — rolul grandios, dar irealizabil, să salveze Statul. Nu legile scapă națiunile, ci sufletul, credința lor în mai bine, rezistența înaintea nevoilor. Un nou proect, poate să agraveze pedepse, să fixeze noi abateri. Starea de asediu se dovedește inutilă, pentru că ordinea publică nu e tulburată de nimeni. Censura n’are, credem noi, nici ea, prea larg câmp experimental. Oamenii nu cer decât să fie lăsați să muncească, iar tinerii dreptul lor de viață sub cerul țara lor, — o lege , mai mult, ori un proect mai puțin, nu vor drege nimic, neavând ce să salveze. Dar dacă în capitole i teribile, — cum s’a anunțat la Iași, aproape oficial, — legea va prevede ocna viageră pentru adepții corporatismului, formă superioară de organizare socială, — atunci am înțeles... Legea Salvărei, — încearcă să salveze altceva. Din întâmplare, cea ce merge spre declin, nu învie la adăpostul sancțiunilor artificiale. Unfilist 1 ji Shiipi Anul trecut în câteva studii publicate aci am arătat tendințele expansiunii militare japoneze spre Siberia precum și răspândirea economică cuceritoare de piețe comerciale a industriei marelui imperiu de Răsărit. Cele indicate atunci ca prevederi sau relieful unor realizări iminente, iar altele în parte înfăptuite. Unii se pot mira de ce întârzie Japonia deslănțuirea conflictului armat cu rușii la frontiera siberiana.Japonezii știu că nu vor fi atacați de ruși, care au tot interesul să evite urmările ușor previzibile ale unei inițiative militare.Stăpână pe sine, Japonia așteaptă ora istorică supremă ce va trece pe cadranul destinului numai atunci când va avea certitudinea unei intervențiuni armate a Statelor Unite în favoarea rușilor, pentru ca dintr’o dublă acțiune simultană să sdrobească pe americani pe apă și pe ruși să-i asvârle sure Urali sfârtecați, căpătând, deodată, dominația absolută în Asia de Est și în Oceanul Pacific. In vederea realizării acestui vis măreț japonezii lucrează, întreg neamul topit într’un singur suflet, cu patimă concentrată și cu o răbdare fără limită, având drept concept religios că jertfa de sine pentru apoteosa patriei este suprema clipă demnă de a fi trăita pe pământ. v 1 •__1 iJCSI Initi suscii cote ’HKiumuaiu. Să considerăm ambele ipoteze posibile. Dacă flota americană reușește să distrugă escadrele japoneze, armatele Mikado-ului din Mandciuria, lipsite de baza maritimă de aprovizionare, vor deveni prada rușilor și chinezilor răsculați de sovietici cu bani și material american. Rușii, reîntorși biruitori în Europa, vor sfâșia, într’un imens hohot de râs, pactele de neagresiune cu nătărăii lor vetenii apuseni, apoi vor porni cu toată puterea armată, înflăcărată de raza biruinții, spre vest Atunci va suna ora întunecată pentru Anglia, în ziua când, pentru a treia oară într’un veac, rușii se vor apropia de Nistru, de gurile Dunării, proectând amenințarea asupra Strâmtorilor Mării Negre. Germania va avea cartea grea in mână, marea ispită și hotărîrea cea din urmă. __ Va face pace cu Franța ca să se arunce asupra Rusiei pentru a cuceri vastele terenuri de hrană, indispensabile germanilor, din Ucraina, sau se va alia cu Rusia ca să încerce împreună cucerirea lumii pentru câteva veacuri ? Dacă Franța urmând tradiția fixată de Richelieu —■ neputând, deci îngădui o mărire a Germaniei, va face alianță cu Rusia, atunci e posibil ca să vedem împlântat la Berlin drapelul roșu al revoluției Sovietice, care, din ■această centrală germanică de difuzare, se va răspândi peste tot, înfăptuind visul lui Lenin și înfigend voința lui Stalin în între*a Europă.și. A doua ipoteza. Dacă va învinge Japonia, întreaga Asie de răsărit, China, Siberia, Mandciuria și Indo- China, ce nu va putea fi apărată de francezi contra unei invazii de la Nord, va rămâne sub armele imperiului lui Soare Răsare. . Escadrele japoneze, stăpâne pe mările Chinei și Oceanul Pacific, vor protegui transporturile de trupe pentru a le debarca pe coasta de Apus a Statelor Unite. Urmările nu se mai pot prevedea în cazul când apariția japonezilor în America va coincidă cu o vastă revoluție, socială acolo, pe care încă americanii nu au avut-o și care colege de mult în spiritul populației exploatate de trusturile bancare și industriale. China va deveni o colosală uzină industrială având rezervorii infinite de materii prime și o mână de lucru supraoferită. Scăderea puterii politice a marelor state europene va fi pricinuită de distrugerea industriei lor și aceia din Americă, provocată de năvala produselor japono-chineze, care a început să se simtă bine in toate marile piețe comerciale din Răsăritul european și asiatic. In ce ne privește. Industria din România fiind o colonizare a capitalului străin, căderea ei nu va fi nici o pagubă pentru noi. Cu populația noastră puțin densă și atât de cuminte pe un pământ mare și roditor, năruirea trusturilor industriale și bancare apusene nu ne va atinge. Poate chiar ne va folosi, populației de plugari și viticultori cu puține mijloace, ieftenirea bruscă și colosală a obiectelor fabricate. Ceea ce ne interesează, chiar trebue să ne pasioneze, este distrugerea posibilă a forțelor rusești în Asia, ce va aduce slăbirea totală a Rusiei europene pe multă vreme. Știind că drumul rușilor spre marea liberă de Sud duce prin Basarabia și Dobrogea, să dorim, cu înfocare, triumful armelor japoneze și a politicii engleze de anihilare a Rusiei. Fiind liniștiți la Nistru pentru un larg răgaz de timp, ne vom putea desvolta în pace, iar de ceilalți dușmani ni ne va păsa. Iată, cât de adânc ne aflăm în orbita intereselor engleze și cât de mult ar trebui să fim nu legați ei încleștați de puterea politică și de unica organizare economică și financiară a invincibilei Mari Britanii. N. H. Lengucesroi S. Mușanoff se duce la Budapesta Budapesta fi — Corespondentul ziarului „Az Est“ !« Sofia afirmă că din sursă competentă știe că primul ministru Mușanoff va veni, curând, la Budapesta pentru a întoarce vizita primului ministru Goembaes. Data călătoriei n*a fost iscă fi â Ji BBBSSSSD Revenirea la realitate lucrul care se cere azi, singurul care se cere, și care desigur ajunge revenirea la realitate. Sîntem unde sîntem — dar de foc în fundul unei prăpăstii cum anunță în străinătate oameni înebuniți de ei înșiși cari doresc să apară ca salvatorii unei situații grozave — numai pentru că s'a pierdut contactul cu ceia ce este. Cu ceia ce este și ca valoare umană și ca posibilitate de realisări. Incepînd cu aceasta din urmă, ce nu s’a grămădit de un timp asupra noastră, acoperindu-ne și turtindu-re, din ideologia vană a tuturor catedrelor de economie politică și finanțe de la toate Universitățile, din planurile de reconstrucție ale tuturor revoluționarilor de dreapta și de stînga, la un popor care e mai mult decît oricare, de mijloc, adecă de bun simț! ' O cavalcadă prin nori, asta a fost atîta vreme politica noastră și, cînd am vrut s'o cobor pe pămîrnt, mi s'a strigat că sunt pe cale s'o înjosesc. Ce nu crede fiecare despre sine într'o vreme, cînd cea mai mare distincție ar fi să te subordonezi! Numai genii au răsărit în toate domeniile atunci cînd de fapt era numai modesta recoltă de minte și voință a unei generații ca oricare alta! A ni da samă de o realitate cu care se pot face multe lucruri bune care, potrivite între ele, dau ceva mai folositor decît ciocnirea tuturor falselor genialități și împoncișarea tuturor scrînteiilor teoretice, aceasta e datoria care se impune. Câțiva domni ieșiți din fire să binevoiască a descinde de pe cataligele lor, — atîte! . N. liliâ Științele matematice literare a u lui proletar f*. Sergascn Prozontarat de la Academia de Științe Morale și Politice di Paris Ia ședința dela 23 Decembrie 1933 a Academiei de Științe Morale și Politice din Paris, d. ELE ROY, cunoscutul filosof, membru al Institutului și Profesor la College de France, a prezentat ultima carte a compatriotului nostru P. Sergescu, în termenii următori. Am onoarea să ofer Academiei din partea autorului, P. Sergescu, un volum consacrat istoriei științelor matematice în Franța de la 1900 încoace. Acest volum e extras dintr’o lucrare de ansamblu, datorită colaborării mai multor scriitori și întitulată Tableau du XXe siecle. Titlul special al volumului e Les Sciences Mathématiques. Autorul, de naționalitate Român, e azi profesor la universitatea din Cluj. Lucrările sale, ca și învățământul său, se raportă mai ales la matematicile pure. Dar, discipol al lui Duhem și fost elev al lui P. Boutroux, dânsul a acordat o parte însemnată din atenția sa istoriei și filosofiei științei pe care o cultivă. D. Sergescu a servit cu căldură cauza influenței franceze în România,încă în timpul războiului, cu prețul a încercări grele suferite în timpul ocupației germane , iar după aceea, prin numeroase conferințe, prin multe călătorii în Franța, prin sforțări perseverente și fericite de a înmulți raporturile directe între savanții noștri și profesorii și studenții din țara sa. Cartea pe care o prezint azi pornește din aceiaș inspirație. Autorul ne spune că această carte vrea să fie „im imn de recunoștință și de admirație pentru Franța care conduce, de veacuri, mișcarea matematică din lume“. Adaug că autorul a atins în mod perfect scopul, cu o competență tecnică și cu o incontestabilă obiectivitate, care măresc valoarea elogiilor sale. Șase capitale ne explică succesiv diferitele fețe ale obiectului studiat. Mai întâi, o introducere . Moștenirea secolului al XIX-lea, în care analizează starea generala, a științei la 1900, Henri Poincaré, a cărui operă e în acelaș timp o încoronare și un început, după aceea, o trecere în revistă a principalelor ramuri ale științei matematice pure și aplicate : Analiza matematică și teoria funcțiunilor, Geometria și astronomia. Mecanica și fizica matematică, în fine un tablou condensat al lucrărilor franceze din ultimii 30—40 de ani despre Filosofia și Istoria Matematicilor. Rezumat de o extremă conciziune, căci trebuia să conțină în 180 de pagini darea de seamă despre nenumărate cercetări, o astfel de carte nu comportă un rezumat. Dar pot să spun că autorul uimește prin ■abundența, și siguranța informației sale care nu uită nimic și nu alterează nimic și că , în orice chestie însemnata, autorul a știut să pună în adevărata lumină ideea predominantă și caracteristică, sub o formă accesibilă oricărui spirit cultivat. Industrii întronarea monarhiei ar fi o remediere politică ? „The Daily Express“, publică știrea primită de la corespondentul din Viena relatând evenimentele in legătură cu vizita d-lui Luyich la Viena, și adaugă că ultima speranță și armă pe care d. Dollfus o mai are împotriva lui Hitler ar fi restaurarea dinastiei pentru a cărei realizare regaliștii austriaci cer ajutorul Franței și al Angliei. Berlinul își arata nemulțumirea căci se spune că Franța și Italia ar fi garantat chiar dinainte independenta Austriei, și i-ar fi făgăduit sprijinul pentru înfăptuirea acestei independențe. Dat fiind îngrijorarea pe care Hitler o inspira Vienei, aceasta se îndreaptă iarăși spre Budapesta și corespondentul ziarului crede ca Monarhia va fi restabilită în Austria chiar în cursul anului 1934. Baronul Wiesner care finanțează mișcarea monarhistă spune că d. Beneș ar fi cel mai înverșunat adversar al ideiei restaurării, crede însă că va trebui să se supue ordinelor pe cari le va da Franța Convenția comercială cu Italia — Cum se va aplica partea tarifelor = In legătură cu aplicarea părții tarifare a nouii convenții comerciale încheiate cu Italia, ministerul de finanțe a dat vămilor următoarele explicațiuni: După cum veți observa din examinarea taxelor convenționale prin noul acord, față de taxele din vechea convenție comercială, din anul 1930 (M. O. Nr. 182/930), nu s’a adus aproape nici o nouă modificare decât numai la art. 332 și 358 din tarif și anume: Pentru „untdelemnul de măsline în sticle, bidoane sau in alte recipiente, cântărind 15 kgr. sau mai puțin“ (ex. art. 332 dl. b) urmează a se percepe taxa fixată prin această nouă convenție, de lei 1300 suta kgr. în loc de 1060 lei suta kgr., cât s’a perceput până acum, conform dispozițiunilor ce vi s’au comunicat cu oră. Nr. 280 Nr. 951 din 12 Sept. 1931. Pentru „florile proaspete tăiate“ ce se vor importa in România intre 1 Decembrie și 1 Martie, veți scădea ca taxă legală, pentru coșurile sau cutiile în care vin ambalate ■ aceste fiori, 16 la sută In loc de 8 la sută cum prevede legea taxelor. Aceste taxe le veți aplica pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate uleiului de măsline și florilor importate din orice țară, cu care avem convenții de comerț. Vă mai reamintim că și prin actuala convenție, vinurile în fiasco (ad. 440 din tarif) de o capacitate superioară unui litru și jumătate, urmează regimul vinurilor în butoaie. Tot prin noul acord cu Italia, s-a admis ca firele de bumbac care conțin până la 1 la sută lână, să fie taxate ca fire de bumbac curate, fără a se ține seamă de lâna ce conține. --------------000X 000----------— Comerțul extern al Poloniei în 1933 Varșovia. Balanța comerciala a Poloniei în 1933 prezintă după ultimele date statistice, un activ de 132,5 rail. zloți. Activul din 1932 s’a cifrat la 221 mii. zloți, iar în 1931 — 410,3 mii. zloți. Rugementul general al comerțului extern polonez în 1933 s’a cifrat la 1.786.637.000 zloți față de 1. 945.785.000 zloți 1932 și 3 miliarde 547 milioane zloți în 1931.Fața de 1932, rulamentul din anul trecut a scăzut cu 8,2%, în timp ce în 1932 scăderea față de 1931 a fost de 41,9%. Precum se vede descreșterea comerțului extern al Poloniei s-a moderat în anul trecut considerabil. Polonia lucrează în prezent pe toate căile pentru o nouă desvoltare a raporturilor ei comerciale. EXTERNE . Daladier a constituit guvernul. Iată lista nouilor miniștri: Președinția consiliului și ministerul afacerilor străine, ă. Daladier. " — Justiția d. Penancier. Interne, d. Frot. Finanțele și budgetul, d. Pierre Cot. Coloniile, d. de Jouvenel. Războiul, colonel Fabry. Agricultura, ă. Queuille. Comerțul, d. Mistier. Instrucția publică, d. Berthlot. , , . ■ Marina militară, d. de Chappedelaine. Marina comercială, d. Guy la Chambre. Pensiunile, d. Ducos. Poșta, telegraf, telefon, d. Bernier. Sănătate, d. Lisabonne. Munca, d. valadier. Lucrări publice, d. Paganon. • Notai miniștri au depus jurământul la Elysee, in fața președintelui Republicei. Subsecretarii de stat in noul guvern sunt: Președinția consiliului, d. Martinank Deplat., Economia națională și turism. ă. Patenotre. Afaceri străine, d. Marie. interne, d. Gerard. . Colonii, d. Bibic, învățământul tehnic, d. Doussain. Educația națională, secția arte frumoase, d. Barăon. Educația națională, secția educația fizică, d. Lorgere. Plecând de la Elysée, după el prezentase d-lui Lebrun lista noului guvern, d. Daladier a declarat: „Nu am fost preocupat de âozajul grupărilor și nici de neînțelegerile de persoane. Am voit să formez un guvern care să fie în măsură a proceda la refacerea autoritățiii republicane. .£urorile cari au tulburat țara, trebuesc lichidate repede, la nevoie chiar brutal, făcându-se lumină deplină pe care noi o cerem împreună cu opinia publică. „Repede și täte, aceasta este voința noastră“, a declarat d. Daladier. „In al doilea rând, Franța, nu poate să mai stea fără buget: acesta trebue votat înainte de 30 Martie dacă nu voim să pornim pe drumul aventurii. Trebue de asemenea să desăvârșim reforma profundă a sistemului nostru fiscal și să ușurăm cu curaj scremele care sărobesc producția franceză. „Voim să restabilim ordinea și încrederea în spirite, să urmărim asanarea finanțelor statului: acestea simt condiții indispensabile pentru politica noastră internă“. Eri a intrat în vigoare noua lege monetară în Statele Unite. Noul dolar va valora 60 la sută din dolarul emis in virtutea legii precedente, dar președintele Statelor Unite va avea dreptul să reducă până la 50 la sută această valoare, după necesități. Specialiștii în chestiunile monetare nu își ascund preocupările față de repercusiunile internaționale pe care riscă să le producă această depreciere voluntară a devizei americane. D. Roosevelt, președintele Statelor Unite a promulgat și ordonanțele prin care se reglementează naționalizarea întregului stoc de aur din Statele Unite. & Tratatele de pace și frământările din Balcani Se militează ideia panslavismului Ziarul „Utrt“ din Sofia, sub titlurile „Imperiu iugoslav“. „Macedonia — membru egal al acestui imperiu“ reproduce unele pasagii dintr’un articol apărut în ziarul J Depeche de Touliouse *. D. Raoul Labry, autorul articolului, între altele scrie : „Nu sunt convins de veșnicia tratatelor , cred însă că trebue să se permită oricărei părți, care a semnat tratatul, să se folosească de avantagiile stipulate în acel tratat. Nu sunt sigur dacă Bulgaria a căpătat tot ce i s’a promis Cred că dorința de revizuire sau va fi atât de mare dacă s’ar duce o politică de dreptate, atrăgându se minoritățile către patria lor nouă nu prin forță, ci prin respectarea vieții lor spirituale și materiale. „Această politica va ajuta la desvoltarea ideii de federalizare între fosta și actuală patrie. Iată politica pe care Serbia ar trebui s’o ducă față de bulgarii macedoneni. Ea nu trebue respinsă deoarece n’a fost experimentată până acum 4. In acelaș articol se reproduce și din revista cehă „Leghia44 următoarele : • . . . „Pentru că bulgarii astăzi înțeleg bine pretențiile economice asupra Macedoniei se poate spune ca nu mai exista, piedeci prea mari pentru realizarea unei înțelegeri. Pentru bulgari este suficientă garanția, că întreaga Macedonie va fi alipită Iugoslaviei, ca membră egală a imperiului iugoslav și că va fi respectată deviza iugoslavă „acel care persecută pe un slav, acela nu este slav !“. Astfel ca bulgarii recunoscând drepturile economice ale iugoslavilor, tot asemenea și iugoslavii vor trebui să-și îndeplinească obligațiile izvorîte din tratatele de pace, obligații referitoare la protecția minorităților. Dacă se va face aceasta apoi apartinența politică a Macedoniei nu va mai juca nici ras rol, mai alles daca se ajunge la o apropiere și respectiv la federația iugoslavo-bulgară, pentru înfăptuirea căreia visează astăzi toți prietenii acestei idei din cele două state. „Problema macedoneană despre care Herriot s’a exprimat că este un necunoscut greu și periculos, își așteaptă soluționarea sa mai întâi ca o chestiune a slavilor de sud, și apoi ca una a tuturor slavilor. „De bărbații politici slavi, dela Belgrad și dela Sofia depinde ca să fie soluționată în așa fel ca slavinismul să nu capete noul ,și poate și mai mari pierderi. In loc de isvor de certuri, Macedonia va trebui să devină legătura solidă între Iugoslavia și Bulgaria. Și dacă se vor uni cel mai vif este popoare din Balcani, egal unul cu altul prin eroismul lor, .Dacă se vor uni într’o federație de 29 milioane de slavi, mărginindu-se cu trei mări, atunci Balcalul va deveni slav și toți slavii vor putea privi mai liniștiți la viitorul lar, pentru că cele mai sudice poziții ale slavismului vor fi asigurate contra oricărui pericol din afară. D. Mușanoff despre vizita dela București — Ce a declarat prim-ministrul bulgar ziariștilor de la Sofia — PARIS. 29. — In convorbirile cu cei prezenți la gară Regele Boris și-a exprimat, în cuvinte entusiaste, bucuria și mulțumirea sa pentru primirea, ce-i s’a făcut la București. D. Mușanoff a declarat ziariștilor, că va convoca zilele acestea comisia afacerilor străine a Camerei, spre a raporta amănunțit asupra rezultatelor vizitei de la București. A arătat apoi, că nu mai are nimod dellugat la declarațile făcute presei române înainte de plecarea sa din România. %. Ziarul „Dnevnik“ anunță din București, următoarele asupra rezultatelor consfătuirilor dintre d. Mușanoff și oamenii de stat român . D. Tătărăscu a promis sa aducă în discuția consiliului de miniștri un proect de lege asupra despăgubirii bulgarilor din Dobrogea, cari au fost expropriți de statul Despăgubirile acestea s’ar ridica la suma de trei miliarde de m. D-nii Titulescu și Mușanoff au căzut de acord să se reglementeze în mod definitiv problema școlilor și a bisericilor. D. Mușanfcf s’a declarat dispus să semneze un pact de amiciție cu România pe o durată de 5 ani. Sofia. 29. — Agenția telegrafică bulgară anunță: D. Mușanoff, președintele consiliului, primind pe reprezentanții presei bulgare le-a făcut declarații asupra vizitei făcută la București. Primul ministru și-a exprimat satisfacția sa pentru primirea călduroasă făcută în România M. S. Regelui Boris și M. S. Reginei Ioana, precum și pentru conversațiile pe care le-a avut cu membrii guvernului român. „Ne-am explicat, a spus, Mușmirom d§plin într’o atmosferă de încredere asupra politicei respective. ,Am comunicat guvernului român motivele, care împiedică Bulgaria de a se alătura la un pact de garanții teritoriale. . .fieînoind în acelaș timp expresiunea fermei voințe a poporului bulgar de a continua o politică de înțelegere și de amiciție cu toți vecinii săi și a dorinței sale de a lua parte la sforțările comune pentru consolidarea păcei, am declarat că Bulgaria este gata să semneze cu statele balcanice pacte de neagresiune. ,In ceea ce privește chestiunile, pendinte, o egală bunăvoință s’a manifestat din ambele părți și am ferma speranță că soluționarea lor va fi promptă și satisfăcătoare —------x*x-------- Cronica malacait Oului Mi și Uni . Sub auspiciile ,,Institutului de Cultură Italiană”, — care nu se ostenește cu intensificarea legăturilor intelectuale dintre cele două popoare latine, — s’a dat Luni 29 Ian. a. c., un concert la Ateneul Român. D-na Carlo Zecchi, pianist și Nerâo Brunelli, violoncelist ne-au oferit un program amatori în mare majoritate italieni. De numele interpreților, mărturisim că n’am auzit până la această ocazie și cu toată invitația gratuită am pășit Luni seara pragul Ateneului cu oarecare neîncredere. Mare mi-a fost mirarea când dela primele acorduri, d. Zecchi arată cât eram de greșit. Căci in ,j concertul în sol major“ de Vivaldi ca și în ,Menuet” de Scarlatti, d-sa desfășoară o caldă înțelegere, întovărășită de foarte mult nerv artistic. Unde însă smulge admirația publicatul este în „Tocata în Do major” de Bach-Bussoni și mai ales în ,Jeu d’artifice’’ de Debussy, în care o tehnică minunată și o pedalisare uimitor de bogată îi aduce valuri de aplauze neprecupețite. în partea II-a a programului am ascultat pe d Brimell (violoncel) în diferite bucăți de Veracini, Boccherini, Respighi, Chopin, Beethoven, etc. D. Efimeilii este un bun executant și cu multă simțire artistică, dar instrumentul sale fiind mai dificil și ca tehnică și ca sonoritate decât al colegului său, — nu ne-a lăsat impresia pe care am fi dorit s-o păstrăm. Totuși în „sonata în La” de Beethoven, acompaniat de d. Zecchi a pus căldură și pasiune care i-au atras aprobarea sinceră a publicului, ea, i, la B -— ------ ■