Neamul Românesc, martie 1934 (Anul 29, nr. 46-72)

1934-03-01 / nr. 46

Anul XXIX Nr. 46 í’axa poștală plătită in numerar conf. aprobare» Dir. G-1. P. T. X. SaffilyCIA JIUM­P* DIRECTOR POLITIC N. IORGA ZIARUL PARTIDULUI NATIONALIST-DEMOCRAT REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 19I 1 Martie 1934 C BUCUREȘTI (I)­­ ... ---------- I . Pe an tu, 600 Lei. Pe oase iun.v( 300 Lei Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) X* SNA MUNTE " *** Pentru autorități ci Insticotivul 1000 Lei­­ Telefon 5.70.88 la si­­ ăinatate Pe un an, IBOD lei. Pe sas« luat: «00 Lei m­i*9» 9 DIRECTOR M. GEORGIS € V INTERNE O Constatarea este a unui a­­d­ânc cunoscător, al democrații­lor, așa cum funcționează ele de atâția ani, în Europa, înce­pând, se înțelege, cu cea fran­ceză. Nu dispar democrațiile, spune gânditorul francez. Se duc numai falsele democrații.­­ Pentru motivul că democrația reală, veritabilă, verificată, a rămas o utopie agreabilă, un rezumat splendid al voinței co­lective, un capitol interesant, din toate studiile mai mult sau mai puțin atractive, ale dreptu­lui public... Conducerea popo­rului prin el, nu s’a putut sta­bili nici­odată, integral, dinco­lo de orice influențe care să du­că pe drumuri străine de inte­resele mulțimilor, voința lor u­­nanimă. In primul rând, pen­tru că o asemenea voință, n’a existat și nu poate să ființeze. Totdeauna influențabile, curen­tele populare pornesc uneori din legende, în alte numeroase cazuri din jocul unor curente care scapă ori­cărui control. Mai totdeauna, interesul ime­diat domină ori­ce alt conside­rent altruist. De când exista grupuri umane disciplinare, ele au găsit mijlocul instinctiv să acomodeze nevoile lor, să le pre­zinte totdeauna în funcție de in­teresele generale. Campaniile electorale reușesc să acumuleze un material do­cumentar, care nu mai lasă în­­­­­doeli asupra terifiantei îngus­timi de vederi a alegătorului,­ a celui occidental. Un demagog "șiret a reușit să adune o covâr­șitoare cotă de voturi... Avuse­se grija să treacă din casă în casă, prin sate bogate, de țărani cuminți, și să ordone secretaru­lui său să noteze câți cai și câți doi are fiecare gospodărie. Nu făgăduia nimic, nimănui. Avea o singură grijă la plecare. Se a­­dresa către cel cu condica, — un imens registru cu tabele și cu to­taluri — și-i spunea, ca să audă gazda : — Câți cai are ? ‘ — Patru. — După convingerea mea, nu ajung, s-ar trebui șase! Dar doi? — Are unu! — La o gospodărie așa de bu­nă, n’ar strica încă o pereche. S-a aflat, după alegeri, toată­­ dibăcia eftina a onorabilului.­­ Dar nu i s’a putut aduce nici­ o­­ învinuire. Se ferise să facă vre-o­­ promisiune directă. Alegerea aceasta avusese loc într-un district german cu ale­gători destul de serioși. Lazul cu candidatul comunist, e la fel de instructiv. In propagandă, a­­­junge la un alegător, francez, ! Dorește să îl câștige „cauzei“. Cine are patru vaci, i se iau două. — Bravo! răspunde cetățea­­­­nul. — Cine are o sută de găini. Sta­­r­tul îi ia cincizeci și se împarte la cei cari nu au. — Bravo ! — Cine are douăzeci de or­­i , se iau jumătate din ele. — Pardon ! Asta nu, răspun­­s de alegătorul. Candidatul, e nedumerit . — Cum ? De ce nu ? — Pentru că vezi d-ta, vaci n’am, n’am nici găini. Dar oi, oi am. Și nu înțeleg să împărțiți și oile ! In țări cu regiuni de produc­­­ție deosebită, electorul promite­ făină eftina la munte, și prime» pentru cereale, la șes. E pentru monopolul rachiu­lui, unde nu sunt podgorii și li­vezi. Crede ca așa ceva ar con­stitui o crimă națională, un a­­tentat la averea cetățenilor, da­că ascultătorii sunt cultivatori de vie și fabricanți de țuică.. Dacă în adevăr falsele demo­crații începând cu cele așa de nunit încercate, ale Occidentu­lui, sucombă, paguba nu e prea­­ mare... Spaima așa de firească 1 și atât de inutilă a d-lui Miha­­i­lache, îngrozit că vede „mijind“ ! Dictatura, se grefează pe o con­­­­fuzie... Noi am avut mereu a­­­­ceastă dictatură, urâtă până la j odios, dictatura cluburilor. Intre ea, și cealaltă, a cumin­țeniei, a ordinei legale, a crea­ției, nu e îievoe să prevestim pe care o doresc mințile cumpănite și oamenii de ispravă. ' ­­sxanpmm î­ați­i Mi­st­ii și îndrumare reală In curând,­­zăpada vă dispare de pe câmpiile și dealurile țari­nelor noastre și odată cu aceasta armata muncitorilor va începe iar lupta cu pământul, aceiaș luptă din­ care de veacuri și mi­lenii, se scoate nu numai hrana poporului dar însuși puțina noa­stră avuție națională, înc In preja îa satului de munte ori de câmp, pe maidanul câr­­ciumei ori în bătătura câte unui gospodar, se înfiripă planuri mo­deste, se fac înțelegeri de tovă­­­ășie la plug și pe ici pe colo gunoiul vitelor se împrăștie pe ogoarele bătrâne. Iar regiunea pomilor, cei mai harnici, taie crăcile uscate, în­seamnă pom­ii bătrâni cari vor fi scoși și înlocuiți și ca de multe veacuri în urmă, nădejdea de mai bine încolțește in suflete cu aceiași străbună r­u­g­ă­c­i­u­n­e ..Dojamne ajută". In parlamentul țarei, in adu­narea celor chemați a făuri legi noui cari trebuie să îndrepte tot ce-i rău și nefolositor, interpe­lări, propuneri, ceartă, gâlceavă și Doamne! câte­odată chiar Vorbe grele cari vor face duș­mănii greu de uitat. Rare­ori alunecă discuția din­tre doi oratori și asupra așa zi­selor mici probleme de gospodă­rie țărănească, căci odată ce ță­ranul nostru stăpânește aproape pretutindeni câte cinci ha, pă­mânt, ce mai rămâne de făcut?! Discursurile frumoase împân­zesc gazetele și consacră pe ora­tori pentru viitoarele alegeri. Dar dincolo de aceste discursuri, dincolo de interpelări și de gâl­ceavă, așteaptă de mulți ani, îndrumarea și sprijinul gospodă­resc al țarinei, cari va trebui să ne hrănească pe toți, pe unii cu franzelă pe alții cu aceiași mă­măligă strămoșească, cari în a­­c­­est an e din mălai încins și mu­ced în multe părți. Dar peste toate aceste regre­tabile uitări din trecut cari au lăsat ca țarinele noastre să fie­­ muncite tot ca și acum una sută de ani, cari au lăsat ca livezile noastre să piară an de an nimi­cite de gândacii cu nume lati­nesc, cari n’au încurajat și spri­jinit o muncă gospodărească a pământului nostru așa de bogat, n’ar trebui să se treacă și de a­­cei de astăzi ! Conducerea ministerului de a­­gricultură este în mâinile unui gospodar cu frumos trecut de muncă și cu experiența multora dintre problemele ce se agită. Ii reamintim deci datoria de a face să înceteze experiențele su­telor de doctori în ale agrono­miei și ale horticulturii în labo­­ratoriile din Capitală, iarna la căldurică și vara la umbră. Locul acestora este mai potri­vit pe câmpul și pe dealurile din care bogățiile noastre dispar zi cu zi. Nu comunicările și dările de seamă prin buletine și reviste poți îndrepta un rău care aduce în fiecare an o pagubă aprecia­bilă în bugetul țărei și o pier­dere și mai apreciabilă în avuția națională, ci o muncă și un în­demn acolo p­e ogor și la rădăci­na pomilor cari pier. Ce-ar fi dacă în luna Martie care-i așa de aproape, echipe organizate de acești specialiști la­ cari ar contribui și ministerul apărării naționale, ar porni în diferite regiuni ale țărei, cu apa­rate și cu cele necesare pentru salvarea livezilor­­ ce ar fi dacă însămânțările din această primă­vară s’ar face sub controlul și cu sfatul miilor de agronomi cari stau prin birouri ? ! Căci, este o veche vorbă româ­nească care nu trebui uitată . Este timpul să nu o mai uităm. K­anon Ifrim Vălenii d­e Munte —-------—OOG X 000------------— Conferința d-lui Bazilescu la Roma Roma, 25. — D. Bazilescu, deca­n al facultății de drept din Bucu­­rești, a ținut o conferință asupra reformei agrare în România. La conferință au luat parte d. Lugoșianu, ministrul României, nu­meroși membri ai Academiei italie­ne, profesori ai universității din Ro­m­a, studenți, precum și un mare număr de membri ai coloniei ro­mâne. Decanul facultății de drept din Roma a oferit profesorului Bazile­­scu o medalie. Conferința a fost în­delung aplaudată. —-------x x —■ - - | Politică deraiată Întreaga noastră politică internă e complect deraiată : o colecție de vagoane stricate pierdute în pustiul imposibilităților de realisare și­ăcînd fierul vechiu de mine din atîtea valori și energii reale. Ce nu se vede înăuntru! Liberali-naționali car nu sînt liberali-naționali și brătieniști în fața altor brătieniști, naționaliști integrali cari sau alături de Sașii hitleriști, boierul de la Breasta și fiul de preot de la Arsura alături la iertarea datoriilor, urmașul lui Tudor Vla­­dimirescu leagă trădătorul de la „Lumina", prietenul mieu și ruda mea N. Miclescu în tabă­ra clevetitorilor miei, d. Goga puindu-și supt picioare ce trebuie ca să aibă talia unui dic­tator, și alții, și alții pînă la șas­prezece, pînă la două­zeci și cinci. Și în fiecare colț de Ro­mânie liberată agenții învrăjbi­tori ai fiecăruia... Acum trei­zeci de ani, două partide de rotativă. In față mișcarea naționalistă disci­plinată, fără violență, a tineretului. Legătura strînșă a lui cu tot tineretul din provinciile ne­libere. Și de la oamenii viitorului, prin Ni­colae Filipescu și Spi­ru Haret, punți de legături și cu cei de la rotativă. In fața tuturora liberarea provinciilor íreden­te și înzestrarea țăranului. Acestea mi se rechiamă în minte întîmplarea că, tocmai cînd d. Mihalache, pregătind dictatura sa de clasă, lucrează pentru a altuia, găsesc răvașul tineresc și idilic al aceluiași, pe care cred că nu se supără nimeni că-l reproduc, cu sublinierile originalului : „Domnule Nicolae iorga Ca or ce creștin, îmi am și eu sfinții mei creștini Dar, ca or ce Roman, îmi am și sfinții mei Romîni, în săraca mea colibă ță­rănească, sufletul meu se îmbogățește, cînd privesc în pere­tele de la Răsărit chipul lui Cr­istos înconjurat de al apostolilor săi Romîni: Ștefan, Mihai, Tudor, Guza, Cogălniceanu, Dobrescu-Argeș, Haret și al Evan­gheliștilor romîni: Eminescu, Creangă, Coșbuc, pe lîngă cari mi se zugrăvesc acum încă două din cele mai minore icoa­ne ale neamului meu: Goga și Neculai Iorga! Mă lăsam și pe mine, un modest dascăl de sat, să-mi apropii inima mea de a Domniei Voastre și să vă aduc prinosul dragostei care clocote în sufletul meu — azi, la o zi sfîntă mare? St. Nicolae 906. I. Mihalache Topoloveni-Muscel învățător" Alte vremuri! Oamenii mergeau pe șine. N. IOftOA De la Teatrul Național Duminică, 4 Martie, la ora 11 dimineața are loc la Teatrul Na­țional prima conferință din ci­clul organizat de „Fundațiile Culturale Regale" cu tema „A­­mintiri din vremea studiilor în străinătate". Prima conferință o va ține de profesor N. Iorga. Aceste conferințe vor urma la Teatrul Național din două în două Duminici, la ora 11 dimi­neața. —-----oxoxo——— D. PROF. N. IORGA Târgul de primăvară din Praga Târgul de primăvară din Praga se va ține deja­ 11 la 18 Martie. Da­torită acestei date înaintate vizi­tatorii târgului și mai ales cumpă­rătorii din țările îndepărtate vor putea vizita, în acelaș timp, Expo­ziția industrială britanică și un nu­măr de târguri continentale cari preced sau urmează pe cel din Pra­ga... cu câteva zile numai. Numărul de expozițiuni, in reu­niunea de primăvară a Târgului din Praga va întrece, cu mult, pe cei din toamnă. Casele cu renume vor participa mai ales în ramurile de export. Iar importatorii să caute izvoare de cumpărare la Târgul din Fraga. Ancheta in afacerea Stawisky Part.­. — Comisiunea de tin­ei beta purt­am&intra în afacerea Szmisky, care și-a constituit bi­rou săptămâna trecută, fixându-și și planul de lucru, nu începe sa lucreze efectiv de la începutul săp­tămânii în curs. In acest scop, toate dosarele în legătură cu afacerea StaDisky au fost trimse astăzi pre­ședintelui Camerei. De asemenea, au fost transmise președintelui Camerei dosarele aflate la diferite ministere­­ și re­lative la manifestațiile de la 5 Fe­bruarie­ și di­n zilele următoare. Ele vor fi transmise comisiunii parlamentare speciale pentru sta­bilirea responsabilităților acelor tragice evenimente. Demnitari acuzați de trafic de influența ; Paris. 26. — Pe baza cererei­i ministerului de justiție, parche­­­­tul a deschis anchetă împot­riva­­ comisarului Bayard din poliția­­ siguranței generale, a inspec­­­­torului Constantin, din ministe­­ru­l de comerț, care au înlesnit­­ diferitele afaceri ale lui Sta­cisky, precum și a d-lui Gui­­­­baud-Ribaud, care a avut o mi­­­­suune din partea d-lui Bonnet. , fostul ministru de finanțe. Toți cei de mai sus, sunt an­chetați pentru trafic de in­fluență. Paris, 26, — Judecătorul de instrucție din Bayonne a luat azi dimineață un lung interoga­toriul directorului societății­­ „Confiance Fon­ci­ere", căruia i­­ se reproșează un important pla­sament în bonuri, ale Creditu­lui Municipal din Bayonne. In­culpatul susține că, făcând a­­cest plasament, a fost de bună credință. Pe de altă parte se anunță că deputatul Bonnaire, resta­bilit în urma tratamentului ce­­ s’a aplicat la spital, va fi pro­­­babil interogat mâine de jude­cătorul de instrucție.­­ In scurt timp vor mai fi con­vocați în cabinetul judecătoru­lui de instrucție mai mulți prie­teni ai lui Stawisky. CINE A LUAT BANI DELA STAWISKY Paris, 26. — Comisiunea de anchetă în afacerea Stawisky a luat cunoștință de lista în­­complectă a cecurilor emise de Stawisky. Se confirmă că prin­tre beneficiarii acestor cecuri figurează numele d-lgr­­o­­nomice, Guebin, Bubarry, Gui­­bon, Ribaud, etc., care sunt trecuți cu mari sume de bani. Peste 40 milioane de franci însă, sunt încasați de Stacisky personal și de banca care fă­cea repartiția sumelor. Lista comunicată cuprinde numai 400 de nume. S'a cerut ca cecurile să fie fotografiate pentru ca semnatarii lor să poa­tă să verifice semnăturile care li se atribuie. Mai mulți membri ai comi­­siunei de anchetă vor să ceară audierea secretarilor lui Sta­cisky. EXTERNE Problema austriacă este mai a­­cută decât oricând. Evenimentele înregistrate în ultimul timp­ do­­vedesc acest lucru cu prisosință. Și iară îndoială insistența cu ca­re se vorbește de restaurarea Habsburgilor, îngrijorează în ma­re măsură. Astfel cercurile diplomatice din Paris declară categoric că guvernul francez este, ca și mai înainte, împotriva oricărei res­taurări a Habsburgilor. Dacă unele ziare au aprobat restaurarea, părerile acestea sunt exprimate de cercuri neautoriza­­te, fără răspundere, care nu au nici o legătură cu atitudinea guver­nului francez în această ches­tiune. Intr’un articol de fond, Temps comentează zvonurile în legătură cu știrile răspândite în ultimul timp, despre apropiata sosire a lui Otto de Habsburg la Viena, spunând că nimeni nu poate ne­ga că situația Austriei e din cele mai tragice. Poate că un bun mij­loc pentru împiedicarea Ansch­­lussului ar fi restaurarea Habs­burgilor. Desigur că restaurarea e încu­rajată și primită cu simpatie și de cercurile oficiale austriace. Cu toate acestea, guvernul din Viena, dacă ar admite restaurarea, ar înăspri și mai mult situația A­ustriei. Prințul Starhemberg a primit ori pe ziariști, cărora le-a fă­cut declarații foarte lungi. Intre altele a vorbit și de pro­blema restaurării Habsburgilor, pe tronul Austriei. Șeful Heim­­wehrului a declarat că este pen­tru desființarea imediată a legii, care interzice Habsburgilor să se întoarcă pe teritoriul Austriei. La întrebarea care este atitudi­nea Heimwehrului față de pla­nul restaurării Habsburgilor, prințul Starhemberg a declarat că deocamdată nu poate da nici un răspuns, fiindcă Austria nu este în situația de a-și permite luxul să puie la ordinea zilei o astfel de problemă. Restaurarea în chip­ logic n’ar putea să rá­mâne o chestiune internă a Aus­triei, întrucât interesează în mod direct și popoarele vecine. De altă parte Austria nu poate adopta nici practica regenței, cum a făcut Ungaria, întrucât tradiția și practica istorică și constituțio­nală a fost cu totul alta în Aus­tria, decât în Ungaria. Vorbind apoi despre tratativele cu național-socialiștii, în legătură cu destăinuirile făcute de pre­să, prințul Starhemberg a decla­­rat că a renunțat să trateze direct cu național-socialiștii, acceptând punctul de vedere că asupra ace­stei chestiuni nu poate să tra­teze decât guvernul responsabil al Austriei, cu guvernul Reichu­­lui. Ori­cât ni s’ar părea, de alar­mante efectele pe care „impresio­nismul“ le-ar fi produs în educa­ția generației din ultima jumă­­­tate de veac, dar mai ales rava­giile sdruncinărei psihice care frământă și alterează aluatul ti­neresc din zilele noastre, — nu putem să ne bucurăm în de a­­juns când constatăm că fondul sufletesc al acestei generații e profund conservator, bun, senti­mental și moral.. Și în toate ocaziile, el se ma­nifestă ca atare. Așa s’a ma­nifestat și Luni seara, cu ocazia premierei de la Opera Română , „Casa cu trei fete“. Muzica acestei operete este în­treagă, simțită și gândită de Schubert, dar un mare și netăgă­duit merit i se cuvine lui Hein­­rich Berte, care a prelucrat-o și adaptat-o unui libret romantic, specific începutului sec. IX-lea, de Wilm­er și Heinz Reichert. Eroul e chiar Schubert, roman­ticul și sentimentalul boem, ti­mid până la sacrificiul propriei sale, unice și mari, iubiri, pe ca­re o pierde datorită unei con­fuzii de nume: Franz Schubert și Franz Schober, dar mai ales timidității lui. Acțiunea este admirabil doza­­­tă și merge într-un crescendo­­ care face din erou, un adevărat­­ mucenic al sensibilității artistice.­­ Marea lui pasiune nemărturisită­­ în vorbe dulci, e turnată în game e pline de cel mai cald lirism, de­­ cel mai duios romantism, de cea­­ mai sguduitoare răscolire de re­­­­miniscențe erotice.­­ . Părăsit de această m­ică dra­­­­goste, Schubert se întoarce la­­ credincioasa lui iubire : MUZICA. Ei îi închină toate imnurile de­­ slavă și toată grija și patima lui. i i „Casa cu trei fete“ a avut­­ norocul unui ansamblu cum rar s’a mai văzut pe scena Operei Ro­­­­mâne. . n. I. ki». . j • -—-—x*x—-----­ Cronica mni K­ali Ogsin Ulu­i „Casa cu trei fete“ operetă în 3 acte, după Schubert TS TI­DTIWl­T • ORIZONTURILE MELE O VIAȚA DE OM - așa cum a fost­­ N. IORGA 3 volume: Copilăria și tin­er­eța; Lupta. Spre Înseninare. Editura IS. STROILA. — Prețul celor 5 volume 300 lei» de Magda Iorga, necunoscută pâ­na azi în plastica română, (tână­ra artistă ne-a prezentat anul a­­­­cesta prima sa expoziție în țară) însă apreciata de amatorii de fru­mos di­n Franța, care au avut pri­lej­ul să-i cunoască înaintea noa­stră rezultatele unei stăruinți de câțiva ani­, se înfățișează ca un debut excepțional. Excepțional, pent­ru ca deși fe­meie, d-ra Iorga pictează azi că o femeie. Pictează așa cum înțele­ge și cum simte sufletul ei de fe­meie dotată cu o sensibilitate vie și frumos echilibrată. Contrar majorității reprezentantelor în artă a sexului slab, care nesoco­­tindu-­și prețioasele însușiri nati­ve: grație delicateță, decență, a­­fectează o vigoare bărbătească violenta și forțată, care nu poate­­ nici place, nici emoționa, pentru­­ ca nu pornește din adâncurile­­ ființei, ci e voită ,și deci falsifi­cata. Magda Iorga e călăuzită de propriul ei sentiment plastic. Pic­tează, după cum am mai spus, numai așa cum înțelege ,și cum simte.. .și­ înțelege și simte, simplu, discret și profund. Interpretează orice subiect cât de obișnuit și u­­mil cu seriozitate și respect. Deși foarte tânără, artista e de o con­știinciozitate și de o probitate care impun. Expoziții» ei așa de reușită, e mărturia unei­ munci stăruitoare de ani de zile. Căci in pictură nu-i deajuste să ai talent și să vezi colorat; trebue să-ți în­sușești și teh­nica acestei arte; numai cucerirea teh­nicei îți des­­văluie toate tainele ei; orice teh­­nici însă cere, stăruința încor­data. D-ra Iorga abordează diferite subiecte, pe care le tratează în maniere deosebite. I­n unele pei­sagii predomină spiritul artei moderne, ponderat însă de fru­­moasele însușiri de echilibru claritate ale artistei, care nu s'a lăsat ademenită de subiectivismul anarhic ce caracterizează unele manifestațiuni ale pitorescului contimporan, subiectivism ce mas­chează adesea o totală lipsă de pregătire plastică. Tendințele fi­rești ale artistei noastre, duc în­să la rezultate admirabile în por­tret, unde a reușit să-și găsească maniera adevărată de exprimare, înzestrată cu un spirit de obser­vație subtil și just, pictorița prin­de caracteristicule unei fiziono­­mii, acel spirit al­ materiei, care deosebește atât de mult pe om de om. Portretul Profesorului Iorga, în togă de academician de la Oxford, de o fericită realizare în acest do­meniu, f­iica sa a fixat admirabil privirea liniștită și profundă a savantului, în puținele momente de reculegere, ce i se îngăduie prodigioasa-i activitate. Ceia ce impresionează în acest portret, mai mult chiar decât armonia e­­legantă a coloritului togei e pre­­viziunea ,și puritatea grafică. D-ra Iorga stăpânește deja arta atât de complexă a desemnului. Are po­sibilități fericite de simplificare, de stil, așa de necesare și preți­oase in arta portretului, unde a­mănuntele inutile n’au ce căuta la aceiaș viguroasă tradiție clasică a portretului, sunt tratate și unele imagini feminine suave și emoționante. Câteva ne rea­mintesc pe domnițele din trecu­tul cel mai îndepărtat al istoriei Țărilor române­. Au ceva și din i­­coanele bizantine, în expresia de seninătate și cuvioșie a fețelor de o paloare uneori ascetică. Magda Iorga a cercetat cu dra­goste trecutul nostru și a prins frumusețea simplă, calmă și in­teriorizată a primelor manifesta­ții picturale de la noi, ce poarta pecetea puternicei civilizationi bizantine. Deși se pare ca artista nu și-a fixat încă genul și maniera, noi o sfătuim să se dedice artei severe și dificile a portretului pentru care este deosebit dotata. Perse­verând în această direcție cu a­­ceiaș muncă stăruitoare de până acum, D-ra Iorga ne va da în cu­rând lucrări definitive. Noi îi mărturisim admirația noastră și așteptăm cu încredere dela D-sa, o nouă afirmare strălucită a ge­niului național. (..Farul Căminului“). VICTORIA URSU Asistentă uni­versita­ră —------x*x—— Cronica plas Ică Un pictor de viitor : Magda Iorga : Colaborarea polono­­germană în urma pac­tului de neagresiune VARȘOVIA. Agenția tele­■­i­grafică polonă anunță’ din Ber­­­­r­lin: ■­i Azi au avut loc conversații în­­:­­­pre șefii biurourilor de presă de­­ pe lângă ministerele de externe ! * ale Poloniei și Germaniei. I­FA au inaugurat astfel seria . j contacturilor personale în scopul­­ realizărei declarației de principiu I din pactul de neagresiune polo­­­­no-german.­­ Bin ambele părți s'a constatat­­ necesitatea unei mutuale com­­i­prehensiuni din partea opiniei­­ publice a celor două țări.­­ S’a obținut un deplin acord în domeniul presei radiofoniei, ci­­­­nematografiei și teatrului. ) -------—XQX----------| Remanierea pul englez PARIS. — Agenția „Havas“ a­­­­nunță din Londra ; j Zvonurile despre remanierea­­ guvernului continuă să circule­­ aici, cu toate desmințirile date­i­ări de sir John Simon în ceea­­ ce-l privește: "­­ Totuși, dacă se au în vedere u­­­nele schimbări în alcătuirea guvernului, svonurile relative la aceste schimbări nu trebuesc pu­se în legătură cu vizita făcută azi dimineață Regelui de către sir John Simon, după ședința consiliului privat. Persoanele care se cred în mă­sură să dea precizări, pronunță numele lordului Halifax, fost vi­ce-rege al Indiilor, ca unul din cele mai indicate pentru succesi­unea lui sir John Simon. In a­­­­ceste cercuri se dă ca sigur ple­carea din guvern a d-lui Thomas Inspik, ministrul justiției și a a­ lui Hilton Young, ministrul sănătății publice. Negocierile Japono-american 6 LONDRA, 25, — Din New­ York se cablează. aci a sosit prințul japonez Tokugawa, președintele Camerei superioare a parlamen­tului japonez. El va conduce per­sonal negocierile cu guvernul Statelor Unite, menite a amelio­ra relațiunele dintre­­ Japonia și­statele Unite

Next