Neamul Românesc, martie 1934 (Anul 29, nr. 46-72)
1934-03-01 / nr. 46
Anul XXIX Nr. 46 í’axa poștală plătită in numerar conf. aprobare» Dir. G-1. P. T. X. SaffilyCIA JIUMP* DIRECTOR POLITIC N. IORGA ZIARUL PARTIDULUI NATIONALIST-DEMOCRAT REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 19I 1 Martie 1934 C BUCUREȘTI (I) ... ---------- I . Pe an tu, 600 Lei. Pe oase iun.v( 300 Lei Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) X* SNA MUNTE " *** Pentru autorități ci Insticotivul 1000 Lei Telefon 5.70.88 la si ăinatate Pe un an, IBOD lei. Pe sas« luat: «00 Lei mi*9» 9 DIRECTOR M. GEORGIS € V INTERNE O Constatarea este a unui adânc cunoscător, al democrațiilor, așa cum funcționează ele de atâția ani, în Europa, începând, se înțelege, cu cea franceză. Nu dispar democrațiile, spune gânditorul francez. Se duc numai falsele democrații. Pentru motivul că democrația reală, veritabilă, verificată, a rămas o utopie agreabilă, un rezumat splendid al voinței colective, un capitol interesant, din toate studiile mai mult sau mai puțin atractive, ale dreptului public... Conducerea poporului prin el, nu s’a putut stabili niciodată, integral, dincolo de orice influențe care să ducă pe drumuri străine de interesele mulțimilor, voința lor unanimă. In primul rând, pentru că o asemenea voință, n’a existat și nu poate să ființeze. Totdeauna influențabile, curentele populare pornesc uneori din legende, în alte numeroase cazuri din jocul unor curente care scapă oricărui control. Mai totdeauna, interesul imediat domină orice alt considerent altruist. De când exista grupuri umane disciplinare, ele au găsit mijlocul instinctiv să acomodeze nevoile lor, să le prezinte totdeauna în funcție de interesele generale. Campaniile electorale reușesc să acumuleze un material documentar, care nu mai lasă îndoeli asupra terifiantei îngustimi de vederi a alegătorului, a celui occidental. Un demagog "șiret a reușit să adune o covârșitoare cotă de voturi... Avusese grija să treacă din casă în casă, prin sate bogate, de țărani cuminți, și să ordone secretarului său să noteze câți cai și câți doi are fiecare gospodărie. Nu făgăduia nimic, nimănui. Avea o singură grijă la plecare. Se adresa către cel cu condica, — un imens registru cu tabele și cu totaluri — și-i spunea, ca să audă gazda : — Câți cai are ? ‘ — Patru. — După convingerea mea, nu ajung, s-ar trebui șase! Dar doi? — Are unu! — La o gospodărie așa de bună, n’ar strica încă o pereche. S-a aflat, după alegeri, toată dibăcia eftina a onorabilului. Dar nu i s’a putut aduce nici o învinuire. Se ferise să facă vre-o promisiune directă. Alegerea aceasta avusese loc într-un district german cu alegători destul de serioși. Lazul cu candidatul comunist, e la fel de instructiv. In propagandă, ajunge la un alegător, francez, ! Dorește să îl câștige „cauzei“. Cine are patru vaci, i se iau două. — Bravo! răspunde cetățeanul. — Cine are o sută de găini. Startul îi ia cincizeci și se împarte la cei cari nu au. — Bravo ! — Cine are douăzeci de ori , se iau jumătate din ele. — Pardon ! Asta nu, răspuns de alegătorul. Candidatul, e nedumerit . — Cum ? De ce nu ? — Pentru că vezi d-ta, vaci n’am, n’am nici găini. Dar oi, oi am. Și nu înțeleg să împărțiți și oile ! In țări cu regiuni de producție deosebită, electorul promite făină eftina la munte, și prime» pentru cereale, la șes. E pentru monopolul rachiului, unde nu sunt podgorii și livezi. Crede ca așa ceva ar constitui o crimă națională, un atentat la averea cetățenilor, dacă ascultătorii sunt cultivatori de vie și fabricanți de țuică.. Dacă în adevăr falsele democrații începând cu cele așa de nunit încercate, ale Occidentului, sucombă, paguba nu e prea mare... Spaima așa de firească 1 și atât de inutilă a d-lui Mihailache, îngrozit că vede „mijind“ ! Dictatura, se grefează pe o confuzie... Noi am avut mereu această dictatură, urâtă până la j odios, dictatura cluburilor. Intre ea, și cealaltă, a cumințeniei, a ordinei legale, a creației, nu e îievoe să prevestim pe care o doresc mințile cumpănite și oamenii de ispravă. ' sxanpmm îații Mistii și îndrumare reală In curând,zăpada vă dispare de pe câmpiile și dealurile țarinelor noastre și odată cu aceasta armata muncitorilor va începe iar lupta cu pământul, aceiaș luptă din care de veacuri și milenii, se scoate nu numai hrana poporului dar însuși puțina noastră avuție națională, înc In preja îa satului de munte ori de câmp, pe maidanul cârciumei ori în bătătura câte unui gospodar, se înfiripă planuri modeste, se fac înțelegeri de tovăășie la plug și pe ici pe colo gunoiul vitelor se împrăștie pe ogoarele bătrâne. Iar regiunea pomilor, cei mai harnici, taie crăcile uscate, înseamnă pomii bătrâni cari vor fi scoși și înlocuiți și ca de multe veacuri în urmă, nădejdea de mai bine încolțește in suflete cu aceiași străbună rugăciune ..Dojamne ajută". In parlamentul țarei, in adunarea celor chemați a făuri legi noui cari trebuie să îndrepte tot ce-i rău și nefolositor, interpelări, propuneri, ceartă, gâlceavă și Doamne! câteodată chiar Vorbe grele cari vor face dușmănii greu de uitat. Rareori alunecă discuția dintre doi oratori și asupra așa ziselor mici probleme de gospodărie țărănească, căci odată ce țăranul nostru stăpânește aproape pretutindeni câte cinci ha, pământ, ce mai rămâne de făcut?! Discursurile frumoase împânzesc gazetele și consacră pe oratori pentru viitoarele alegeri. Dar dincolo de aceste discursuri, dincolo de interpelări și de gâlceavă, așteaptă de mulți ani, îndrumarea și sprijinul gospodăresc al țarinei, cari va trebui să ne hrănească pe toți, pe unii cu franzelă pe alții cu aceiași mămăligă strămoșească, cari în acest an e din mălai încins și muced în multe părți. Dar peste toate aceste regretabile uitări din trecut cari au lăsat ca țarinele noastre să fie muncite tot ca și acum una sută de ani, cari au lăsat ca livezile noastre să piară an de an nimicite de gândacii cu nume latinesc, cari n’au încurajat și sprijinit o muncă gospodărească a pământului nostru așa de bogat, n’ar trebui să se treacă și de acei de astăzi ! Conducerea ministerului de agricultură este în mâinile unui gospodar cu frumos trecut de muncă și cu experiența multora dintre problemele ce se agită. Ii reamintim deci datoria de a face să înceteze experiențele sutelor de doctori în ale agronomiei și ale horticulturii în laboratoriile din Capitală, iarna la căldurică și vara la umbră. Locul acestora este mai potrivit pe câmpul și pe dealurile din care bogățiile noastre dispar zi cu zi. Nu comunicările și dările de seamă prin buletine și reviste poți îndrepta un rău care aduce în fiecare an o pagubă apreciabilă în bugetul țărei și o pierdere și mai apreciabilă în avuția națională, ci o muncă și un îndemn acolo pe ogor și la rădăcina pomilor cari pier. Ce-ar fi dacă în luna Martie care-i așa de aproape, echipe organizate de acești specialiști la cari ar contribui și ministerul apărării naționale, ar porni în diferite regiuni ale țărei, cu aparate și cu cele necesare pentru salvarea livezilor ce ar fi dacă însămânțările din această primăvară s’ar face sub controlul și cu sfatul miilor de agronomi cari stau prin birouri ? ! Căci, este o veche vorbă românească care nu trebui uitată . Este timpul să nu o mai uităm. Kanon Ifrim Vălenii de Munte —-------—OOG X 000------------— Conferința d-lui Bazilescu la Roma Roma, 25. — D. Bazilescu, decan al facultății de drept din București, a ținut o conferință asupra reformei agrare în România. La conferință au luat parte d. Lugoșianu, ministrul României, numeroși membri ai Academiei italiene, profesori ai universității din Roma, studenți, precum și un mare număr de membri ai coloniei române. Decanul facultății de drept din Roma a oferit profesorului Bazilescu o medalie. Conferința a fost îndelung aplaudată. —-------x x —■ - - | Politică deraiată Întreaga noastră politică internă e complect deraiată : o colecție de vagoane stricate pierdute în pustiul imposibilităților de realisare șiăcînd fierul vechiu de mine din atîtea valori și energii reale. Ce nu se vede înăuntru! Liberali-naționali car nu sînt liberali-naționali și brătieniști în fața altor brătieniști, naționaliști integrali cari sau alături de Sașii hitleriști, boierul de la Breasta și fiul de preot de la Arsura alături la iertarea datoriilor, urmașul lui Tudor Vladimirescu leagă trădătorul de la „Lumina", prietenul mieu și ruda mea N. Miclescu în tabăra clevetitorilor miei, d. Goga puindu-și supt picioare ce trebuie ca să aibă talia unui dictator, și alții, și alții pînă la șasprezece, pînă la douăzeci și cinci. Și în fiecare colț de Românie liberată agenții învrăjbitori ai fiecăruia... Acum treizeci de ani, două partide de rotativă. In față mișcarea naționalistă disciplinată, fără violență, a tineretului. Legătura strînșă a lui cu tot tineretul din provinciile nelibere. Și de la oamenii viitorului, prin Nicolae Filipescu și Spiru Haret, punți de legături și cu cei de la rotativă. In fața tuturora liberarea provinciilor íredente și înzestrarea țăranului. Acestea mi se rechiamă în minte întîmplarea că, tocmai cînd d. Mihalache, pregătind dictatura sa de clasă, lucrează pentru a altuia, găsesc răvașul tineresc și idilic al aceluiași, pe care cred că nu se supără nimeni că-l reproduc, cu sublinierile originalului : „Domnule Nicolae iorga Ca or ce creștin, îmi am și eu sfinții mei creștini Dar, ca or ce Roman, îmi am și sfinții mei Romîni, în săraca mea colibă țărănească, sufletul meu se îmbogățește, cînd privesc în peretele de la Răsărit chipul lui Cristos înconjurat de al apostolilor săi Romîni: Ștefan, Mihai, Tudor, Guza, Cogălniceanu, Dobrescu-Argeș, Haret și al Evangheliștilor romîni: Eminescu, Creangă, Coșbuc, pe lîngă cari mi se zugrăvesc acum încă două din cele mai minore icoane ale neamului meu: Goga și Neculai Iorga! Mă lăsam și pe mine, un modest dascăl de sat, să-mi apropii inima mea de a Domniei Voastre și să vă aduc prinosul dragostei care clocote în sufletul meu — azi, la o zi sfîntă mare? St. Nicolae 906. I. Mihalache Topoloveni-Muscel învățător" Alte vremuri! Oamenii mergeau pe șine. N. IOftOA De la Teatrul Național Duminică, 4 Martie, la ora 11 dimineața are loc la Teatrul Național prima conferință din ciclul organizat de „Fundațiile Culturale Regale" cu tema „Amintiri din vremea studiilor în străinătate". Prima conferință o va ține de profesor N. Iorga. Aceste conferințe vor urma la Teatrul Național din două în două Duminici, la ora 11 dimineața. —-----oxoxo——— D. PROF. N. IORGA Târgul de primăvară din Praga Târgul de primăvară din Praga se va ține deja 11 la 18 Martie. Datorită acestei date înaintate vizitatorii târgului și mai ales cumpărătorii din țările îndepărtate vor putea vizita, în acelaș timp, Expoziția industrială britanică și un număr de târguri continentale cari preced sau urmează pe cel din Praga... cu câteva zile numai. Numărul de expozițiuni, in reuniunea de primăvară a Târgului din Praga va întrece, cu mult, pe cei din toamnă. Casele cu renume vor participa mai ales în ramurile de export. Iar importatorii să caute izvoare de cumpărare la Târgul din Fraga. Ancheta in afacerea Stawisky Part.. — Comisiunea de tinei beta purtam&intra în afacerea Szmisky, care și-a constituit birou săptămâna trecută, fixându-și și planul de lucru, nu începe sa lucreze efectiv de la începutul săptămânii în curs. In acest scop, toate dosarele în legătură cu afacerea StaDisky au fost trimse astăzi președintelui Camerei. De asemenea, au fost transmise președintelui Camerei dosarele aflate la diferite ministere și relative la manifestațiile de la 5 Februarie și din zilele următoare. Ele vor fi transmise comisiunii parlamentare speciale pentru stabilirea responsabilităților acelor tragice evenimente. Demnitari acuzați de trafic de influența ; Paris. 26. — Pe baza cerereii ministerului de justiție, parchetul a deschis anchetă împotriva comisarului Bayard din poliția siguranței generale, a inspectorului Constantin, din ministerul de comerț, care au înlesnit diferitele afaceri ale lui Stacisky, precum și a d-lui Guibaud-Ribaud, care a avut o misuune din partea d-lui Bonnet. , fostul ministru de finanțe. Toți cei de mai sus, sunt anchetați pentru trafic de influență. Paris, 26, — Judecătorul de instrucție din Bayonne a luat azi dimineață un lung interogatoriul directorului societății „Confiance Fonciere", căruia i se reproșează un important plasament în bonuri, ale Creditului Municipal din Bayonne. Inculpatul susține că, făcând acest plasament, a fost de bună credință. Pe de altă parte se anunță că deputatul Bonnaire, restabilit în urma tratamentului ce s’a aplicat la spital, va fi probabil interogat mâine de judecătorul de instrucție. In scurt timp vor mai fi convocați în cabinetul judecătorului de instrucție mai mulți prieteni ai lui Stawisky. CINE A LUAT BANI DELA STAWISKY Paris, 26. — Comisiunea de anchetă în afacerea Stawisky a luat cunoștință de lista încomplectă a cecurilor emise de Stawisky. Se confirmă că printre beneficiarii acestor cecuri figurează numele d-lgronomice, Guebin, Bubarry, Guibon, Ribaud, etc., care sunt trecuți cu mari sume de bani. Peste 40 milioane de franci însă, sunt încasați de Stacisky personal și de banca care făcea repartiția sumelor. Lista comunicată cuprinde numai 400 de nume. S'a cerut ca cecurile să fie fotografiate pentru ca semnatarii lor să poată să verifice semnăturile care li se atribuie. Mai mulți membri ai comisiunei de anchetă vor să ceară audierea secretarilor lui Stacisky. EXTERNE Problema austriacă este mai acută decât oricând. Evenimentele înregistrate în ultimul timp dovedesc acest lucru cu prisosință. Și iară îndoială insistența cu care se vorbește de restaurarea Habsburgilor, îngrijorează în mare măsură. Astfel cercurile diplomatice din Paris declară categoric că guvernul francez este, ca și mai înainte, împotriva oricărei restaurări a Habsburgilor. Dacă unele ziare au aprobat restaurarea, părerile acestea sunt exprimate de cercuri neautorizate, fără răspundere, care nu au nici o legătură cu atitudinea guvernului francez în această chestiune. Intr’un articol de fond, Temps comentează zvonurile în legătură cu știrile răspândite în ultimul timp, despre apropiata sosire a lui Otto de Habsburg la Viena, spunând că nimeni nu poate nega că situația Austriei e din cele mai tragice. Poate că un bun mijloc pentru împiedicarea Anschlussului ar fi restaurarea Habsburgilor. Desigur că restaurarea e încurajată și primită cu simpatie și de cercurile oficiale austriace. Cu toate acestea, guvernul din Viena, dacă ar admite restaurarea, ar înăspri și mai mult situația Austriei. Prințul Starhemberg a primit ori pe ziariști, cărora le-a făcut declarații foarte lungi. Intre altele a vorbit și de problema restaurării Habsburgilor, pe tronul Austriei. Șeful Heimwehrului a declarat că este pentru desființarea imediată a legii, care interzice Habsburgilor să se întoarcă pe teritoriul Austriei. La întrebarea care este atitudinea Heimwehrului față de planul restaurării Habsburgilor, prințul Starhemberg a declarat că deocamdată nu poate da nici un răspuns, fiindcă Austria nu este în situația de a-și permite luxul să puie la ordinea zilei o astfel de problemă. Restaurarea în chip logic n’ar putea să rámâne o chestiune internă a Austriei, întrucât interesează în mod direct și popoarele vecine. De altă parte Austria nu poate adopta nici practica regenței, cum a făcut Ungaria, întrucât tradiția și practica istorică și constituțională a fost cu totul alta în Austria, decât în Ungaria. Vorbind apoi despre tratativele cu național-socialiștii, în legătură cu destăinuirile făcute de presă, prințul Starhemberg a declarat că a renunțat să trateze direct cu național-socialiștii, acceptând punctul de vedere că asupra acestei chestiuni nu poate să trateze decât guvernul responsabil al Austriei, cu guvernul Reichului. Oricât ni s’ar părea, de alarmante efectele pe care „impresionismul“ le-ar fi produs în educația generației din ultima jumătate de veac, dar mai ales ravagiile sdruncinărei psihice care frământă și alterează aluatul tineresc din zilele noastre, — nu putem să ne bucurăm în de ajuns când constatăm că fondul sufletesc al acestei generații e profund conservator, bun, sentimental și moral.. Și în toate ocaziile, el se manifestă ca atare. Așa s’a manifestat și Luni seara, cu ocazia premierei de la Opera Română , „Casa cu trei fete“. Muzica acestei operete este întreagă, simțită și gândită de Schubert, dar un mare și netăgăduit merit i se cuvine lui Heinrich Berte, care a prelucrat-o și adaptat-o unui libret romantic, specific începutului sec. IX-lea, de Wilmer și Heinz Reichert. Eroul e chiar Schubert, romanticul și sentimentalul boem, timid până la sacrificiul propriei sale, unice și mari, iubiri, pe care o pierde datorită unei confuzii de nume: Franz Schubert și Franz Schober, dar mai ales timidității lui. Acțiunea este admirabil dozată și merge într-un crescendo care face din erou, un adevărat mucenic al sensibilității artistice. Marea lui pasiune nemărturisită în vorbe dulci, e turnată în game e pline de cel mai cald lirism, de cel mai duios romantism, de cea mai sguduitoare răscolire de reminiscențe erotice. . Părăsit de această mică dragoste, Schubert se întoarce la credincioasa lui iubire : MUZICA. Ei îi închină toate imnurile de slavă și toată grija și patima lui. i i „Casa cu trei fete“ a avut norocul unui ansamblu cum rar s’a mai văzut pe scena Operei Române. . n. I. ki». . j • -—-—x*x—----- Cronica mni Kali Ogsin Ului „Casa cu trei fete“ operetă în 3 acte, după Schubert TS TIDTIWlT • ORIZONTURILE MELE O VIAȚA DE OM - așa cum a fost N. IORGA 3 volume: Copilăria și tinereța; Lupta. Spre Înseninare. Editura IS. STROILA. — Prețul celor 5 volume 300 lei» de Magda Iorga, necunoscută pâna azi în plastica română, (tânăra artistă ne-a prezentat anul acesta prima sa expoziție în țară) însă apreciata de amatorii de frumos din Franța, care au avut prilejul să-i cunoască înaintea noastră rezultatele unei stăruinți de câțiva ani, se înfățișează ca un debut excepțional. Excepțional, pentru ca deși femeie, d-ra Iorga pictează azi că o femeie. Pictează așa cum înțelege și cum simte sufletul ei de femeie dotată cu o sensibilitate vie și frumos echilibrată. Contrar majorității reprezentantelor în artă a sexului slab, care nesocotindu-și prețioasele însușiri native: grație delicateță, decență, afectează o vigoare bărbătească violenta și forțată, care nu poate nici place, nici emoționa, pentru ca nu pornește din adâncurile ființei, ci e voită ,și deci falsificata. Magda Iorga e călăuzită de propriul ei sentiment plastic. Pictează, după cum am mai spus, numai așa cum înțelege ,și cum simte.. .și înțelege și simte, simplu, discret și profund. Interpretează orice subiect cât de obișnuit și umil cu seriozitate și respect. Deși foarte tânără, artista e de o conștiinciozitate și de o probitate care impun. Expoziții» ei așa de reușită, e mărturia unei munci stăruitoare de ani de zile. Căci in pictură nu-i deajuste să ai talent și să vezi colorat; trebue să-ți însușești și tehnica acestei arte; numai cucerirea tehnicei îți desvăluie toate tainele ei; orice tehnici însă cere, stăruința încordata. D-ra Iorga abordează diferite subiecte, pe care le tratează în maniere deosebite. In unele peisagii predomină spiritul artei moderne, ponderat însă de frumoasele însușiri de echilibru claritate ale artistei, care nu s'a lăsat ademenită de subiectivismul anarhic ce caracterizează unele manifestațiuni ale pitorescului contimporan, subiectivism ce maschează adesea o totală lipsă de pregătire plastică. Tendințele firești ale artistei noastre, duc însă la rezultate admirabile în portret, unde a reușit să-și găsească maniera adevărată de exprimare, înzestrată cu un spirit de observație subtil și just, pictorița prinde caracteristicule unei fizionomii, acel spirit al materiei, care deosebește atât de mult pe om de om. Portretul Profesorului Iorga, în togă de academician de la Oxford, de o fericită realizare în acest domeniu, fiica sa a fixat admirabil privirea liniștită și profundă a savantului, în puținele momente de reculegere, ce i se îngăduie prodigioasa-i activitate. Ceia ce impresionează în acest portret, mai mult chiar decât armonia elegantă a coloritului togei e previziunea ,și puritatea grafică. D-ra Iorga stăpânește deja arta atât de complexă a desemnului. Are posibilități fericite de simplificare, de stil, așa de necesare și prețioase in arta portretului, unde amănuntele inutile n’au ce căuta la aceiaș viguroasă tradiție clasică a portretului, sunt tratate și unele imagini feminine suave și emoționante. Câteva ne reamintesc pe domnițele din trecutul cel mai îndepărtat al istoriei Țărilor române. Au ceva și din icoanele bizantine, în expresia de seninătate și cuvioșie a fețelor de o paloare uneori ascetică. Magda Iorga a cercetat cu dragoste trecutul nostru și a prins frumusețea simplă, calmă și interiorizată a primelor manifestații picturale de la noi, ce poarta pecetea puternicei civilizationi bizantine. Deși se pare ca artista nu și-a fixat încă genul și maniera, noi o sfătuim să se dedice artei severe și dificile a portretului pentru care este deosebit dotata. Perseverând în această direcție cu aceiaș muncă stăruitoare de până acum, D-ra Iorga ne va da în curând lucrări definitive. Noi îi mărturisim admirația noastră și așteptăm cu încredere dela D-sa, o nouă afirmare strălucită a geniului național. (..Farul Căminului“). VICTORIA URSU Asistentă universitară —------x*x—— Cronica plas Ică Un pictor de viitor : Magda Iorga : Colaborarea polonogermană în urma pactului de neagresiune VARȘOVIA. Agenția tele■igrafică polonă anunță’ din Berrlin: ■i Azi au avut loc conversații în:pre șefii biurourilor de presă de pe lângă ministerele de externe ! * ale Poloniei și Germaniei. IFA au inaugurat astfel seria . j contacturilor personale în scopul realizărei declarației de principiu I din pactul de neagresiune polono-german. Bin ambele părți s'a constatat necesitatea unei mutuale comiprehensiuni din partea opiniei publice a celor două țări. S’a obținut un deplin acord în domeniul presei radiofoniei, cinematografiei și teatrului. ) -------—XQX----------| Remanierea pul englez PARIS. — Agenția „Havas“ anunță din Londra ; j Zvonurile despre remanierea guvernului continuă să circule aici, cu toate desmințirile dateiări de sir John Simon în ceea ce-l privește: " Totuși, dacă se au în vedere unele schimbări în alcătuirea guvernului, svonurile relative la aceste schimbări nu trebuesc puse în legătură cu vizita făcută azi dimineață Regelui de către sir John Simon, după ședința consiliului privat. Persoanele care se cred în măsură să dea precizări, pronunță numele lordului Halifax, fost vice-rege al Indiilor, ca unul din cele mai indicate pentru succesiunea lui sir John Simon. In aceste cercuri se dă ca sigur plecarea din guvern a d-lui Thomas Inspik, ministrul justiției și a a lui Hilton Young, ministrul sănătății publice. Negocierile Japono-american 6 LONDRA, 25, — Din New York se cablează. aci a sosit prințul japonez Tokugawa, președintele Camerei superioare a parlamentului japonez. El va conduce personal negocierile cu guvernul Statelor Unite, menite a ameliora relațiunele dintre Japonia șistatele Unite