Neamul Românesc, decembrie 1934 (Anul 29, nr. 258-279)
1934-12-01 / nr. 258
Anul XXIX Nr. 258 Tas* plătită la nineri etml. sprobărel Mr. €»•* P. P. T. Ae, ISSOSSItM. ni..............................in I ■ In REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA _______ Sâmbătă 1 Decembrie 1934 P DIRECTOR Strada BREZOIANU No.25, (etaj) 9 Lei I -f« f ‘".TTSTI g *• Georgescu N. IORGA bucurești d! Accei ani„a„m,er«»1"» ■«"■"«»&. i»ill“t1“»1 1000a1 Teistofi 3 70 88 la strflinatate: Pe un an, 1200 Lei, pe «ase lant, 600 tel Tragedia Franței, urmează. Guvernul IsmS^a în torturat ele uni vot demonstrativ. S'a obținut din panica indescriptibilă a celebrelor guverne ale luptelor de stradă, și de la marele Doumergue. Penitenții i-au bătut la ușe, așteptând înfiorați aprobarea care să scape de oprobiul public și de indignarea însângerată a uliței. Dar au uitat repede drumul la noua Canossa din Februarie 1934, și au reluat sistemul perfid al luptei de culise. Dreptul de disolvare, îl votase în unanimitate, comisia Marchande au, cu majoritate radical-socialistu. Când a fost să îl aplice omul de autoritate, pe care îl urmează și azi, și îl va urma totdeauna opinia conștientă a Franței, d- Doumergue devenise pentru sumbrele figuri ale demagogiei, un autocrat. Căci politicianismul, de oriunde, are această concepție obtuză : să realizeze răul, dar sa împiedice reforma salutara, când ea este a adversarului... Iar marelui Doumergue nu i se putea aduce nici măcar insulta că voia sa realizeze o reformă buna, din adversitate pentru republică.Acelaș terifiant fenomen, la noi, D. Mihalache vede minunile pe care le crează fascismul. Italia și-a schimbat factura, și politica de acolo tristele apucături. Vaste domenii infestate de paludism, milioane de hectare de nămol și putreziciune,au fost redate brațelor harnice. Lanuri de grâu, lanuri de aur, se întind rozătoare pe unde bântuia, din vremea Cezarilor, molima, și dezolațiunea. Dar pe Mussolini nu la împiedicat nimeni. N’au mai avut prilej să discute și să vocifereze în gol, vocile „democrației'' corupte. Interesele de gașca au amuțit, unele fără voia lor. Drumuri largi, artere de circulație a bogăției, străbat peninsula. Fi munca oriunde, și disciplina creatoare, pretutindeni, în uriașa desfășurare a unor realizări. O voință, și o energie neînfrânte, duc spre avânt un popor tulburat până la marșul asupra cetăței eterne. — de compromisuri și comunism demagogic. In țara atâtor suferințe, unde bânlue mai departe, endemia politicianista,— de o mie de ori mai mortală decât, toate mlaștinile spre Mediterana —, în România pe care au creat-o eroismul, și rezistența, neamului, tragedia urinează. Rechemat la realitățile românești, reintrând in ambianța caprăriilor, șeful fascizat la suprafață, nu va rezista desigur, infuziei fatale a rătăcirilor electorale. Incapabil să readucă belșugul intro țară bogată, să oprească tragedia națională, d. Mihalache și ideologii d-sale, vor continua să ademenească naivitatea globala, să exploateze camuflajul falsificat de minciuna „democrată" a unulor. Factorul „popor“, analfabet și suveran, va fi exploatat mai departe, în salvarea principiilor sfinte, la adăpostul cărora oficiază preoții celui mai spurcat dintre ritualele democratice. Spre acest ideal submediocru, se îndreaptă silințele desperate ale rătăciților cari vorbesc în numele Țării.. Ar fi să se întâmple o catastrofă, petru vasta asociație a demagogiei, triumfale... Ca d. Mihalache să-și păstreze clara viziune a unei țări, de ordine și muncă. Să refuze categoric, seducțiile ștampilei degenerate și cântecul de sirenă al dușmanilor României. S’ar prduce un cataclism, pe care demagogia l-a suferit și aiurea, spre binele popoarelor eliberate din ghiarele-i otrăvite. —aWBSB WBWWlil IIIIl Ji^BMM Balllllililliilil Wlllllllia IIIIIIII WIWIIil Justiția si școalele desființate : tuata lumea știe ca începând din anul 1930, sau desființat, din motive de economie, o serie de școale secundare. Măsura firește, a impresionat. Hitiți au criticat-o și sau înduioșat de soarta profesorilor și a elevilor rămași pe din afară. S’a creat astfel o atmosferă de îngrijorare și compătimire generală. Ceea ce nu știe lumea este că aceasta nenorocire a devenit un mijloc de exploatam pentru unii dintre presupușii nefericiți ai acelor zile. In 1931, sub ministeriatul lui Iorga, s’a stabilit prin lege, pentru prima oara condițiile în care pot fi reîncadrați profesorii de la goalele desființate. Oarecare dispoziții ministeriale de până aci nu reușiseră să soluționeze echitabil situația profesorilor rămași fără școala . ■ De aceea s’a creat amintita ie prin 22 iulie 1931, care fixează următoarele norme de reîncadrajje prin art. 145: „Reîncadrarea profesorilor de școalele desființate se va face la cea dintâi epocă de transferare după normele stabilite prin art. 35 din legea dela 1928, însă au drept de preferință lu drepturi egale”. Normele stabilite prin art .5 din legea de la 1928 erau următoarele: a) se vor lua în considerație întâia profesorii din aceeași localitate; b) profesorii cu notele cele mai bune la inspecție și cu lucrări didactice, literare, științifice; c) profesorii cu notele cele mai mari la examenul de capacitate; d) profesorii cu interese familiare în localitate; e) profesorii cu vechime mai mare. Atât reîncadrările cât și transferurile trebuiau efectuate concomitent, după normele arătate, locul vacant atribuindu-se celui cu drepturi superioare, indiferent dacă cerea reîncadrarea sau transferare. Numai când se prezentau concurenți cu drepturi egale, era preferat cel cu școală desființată. In 1931 transferările urmau conform legii să se facă între 1—31 Mai. Desființându-se însă o nouă serie de scoale la începutul lui August, era cu neputință ca reîncadrările să se mai facă la aceeași dată cu transferările. Pentru a aduce la aceeași epocă ambele operațiuni, Ministerul Instrucțiunii e nevoit să suspende permutările prin art. 146, din aceeași lege din 1931, spre a fi reluate la o dată ce se va fixa prin decizii ulterioare, au intervenit una in 1951 și vorbesc in mod expres de coordonarea transferărilor cu reîncadrările. In aceasta „epocă“ dela 10—29 August 1951, s’au lucrat concomitent sute de cazuri de reîncadrări și transferări conform. art. 115, singurul din lege care fixează drepturile ambelor categorii de profesori. Mai mult: Deciziile cu perfectarea acestor operațiuni apar în aceeași zi (29 Aug. 1951). Suspendarea sau amânarea transferărilor e o dispozițiune menită să înlesnească „operațiunile de reîncadrare”, aducând și pe unele și pe altele la aceeași epoca, iar 1111 să confere noui drepturi reîncadraților. Ce se întâmplă însă ? Unii profesori, dintre cei cu școalele desființate, au socotit că le-a venit vremea să ocupe catedrele cele mai bune, trecând peste elemente superioare lor. Nemulțumiți cu locurile atribuite lor, după criteriul echitabil] al „preferinței la drepturi egale“ dar Minister, în judecată, susțin în fața justiției că „suspendarea temporară a transferărilor“ n a fost o măsură de înlesnire a operațiilor „ci dispozițiune menită“ să le dea „prioritate absolută“ față de transferați fără să mai țină seama de valoarea și meritele personale ale concurenților — (criterii fără preț în societatea actuala (sic!)] —, trec tangențial peste decizia ca „COORDONAREA ' adevăratul nod juridic al cauzei și reușesc să trezească probabil mila înalților judecători care le dau câștig de cauză, trecând peste adevărata intenție a legiuitorului și proclamând indirect principiul răsturnării valorilor. Trebue să recunoaștem însă că aceasta sa petrecut din cauză că intimații știinddu-se cu dreptate nu sau apărat îndeajuns. Pentru evitarea erorilor, în viitor, înalta justiție este datoare să examineze lucrurile in ordinea faptelor și în lumina adevărului, ce uneori nu se desprinde îndeajuns numai din texte, ci și din ceeace însuși autorul legii a arătat ori de câte ori a fost nevoie. C. B. F. In marginea contingentărilor Cu cei mai slabi oameni politici cari au fost vre odată de la începutul regimului democratic Statul se amestecă necontenit brutal în cea mai delicată chestie din cele care unesc popoarele, prinzînd cu stîngacele lui mini aspre firele nespus de supțiri și atît de adesea lunecând ale relațiilor economice. Ce nu intră în ele, de la cele mai amănunțite calcule pe care nu se pot face, decit aproximativ, birourile, până la stări de spirit pe care le poate prevedea, constata și îndrepta numai cine se află, cu totul interesat și dureros interesat, în sinul însuși al formidabilei mașini . Dar aceasta nu împiedecă pe fiecare să intervie cu sistemul său și să-l impune cu siguranța că numai astfel se va ajunge la resultate în locul cărora apar sau catastrofele sau tot așa de ucigătoarea paralisis lentă. Ne găsim și noi în fața unei noi experiențe de pe urma căreia miniștrii se ceartă, iar negustorii păgubesc, căci cumpărătorii străini nu se mai pot orienta în zbuciumatul nostru balamuc . Ce bine ar fi ca oamenii să fie lăsați în pace de toată această inteligență organisatoare a birourilor. In locul miniștrilor reformatori supt cari lucrează toate felurile de rechini din adîncurile afacerilor ar ajunge acțiunea prudentă a unor Camere de Comerț care-și cunosc meseria... N. IORGA Rolul dubios al domnului Iuliu Maniu I—RHihSI ♦ —~ Confidentul lui Bruno Seietzky, identificat in fostul „praesident-minister“ Și cum se nume o argumentație superficială. Obsedat de sfânta dreptate a d-lui Boilă, și de rigiditatea morală a Ocnașului Bruno Seietzky, — d. Armand Călinescu a trecut cu vederea, vastul dans al sutelor de milioane... Ușurelul pledant nu spune o vorbă de triplul spor al prețurilor. Nu îl interesează „procentul de calitate“, inventat de Skoda, ca să mai scadă voluminosul total al celor peste 1 miliard 700 milioane. Nici o vorbă în Bomba-Raport ,despre „cheltuelile suplimentare“ invocate de Herr general direktor Fiala, nici de repulsivul rol al aventurierilor cuibăriți la Skoda, de unde exploatează statele prietene și aliate. Am urmărit întreaga evanghelie a lui Bruno Ocnașul, transpusă pe portativul iubirei de neam, și grijei pentru industria națională, de măruntul și imprudentul protector al lui Cavura. Pentru d. Călinescu n’a existat și nu există nici o tabelă. Prețurile Iugoslaviei îl lasă indiferent. Plătim cu două miloane mai mult tunul antiaerian, un milion 750 mii lei peste prețul fiecărui obuzier de câmp. Generozitatea lui Sică Popescu și a miliardarilor mascați, propune și se admite ca pentru fiecare gură de foc, de 76,5 milirmetrii, România să achite 2 milioane mai mult, — adică 8 milioane lei sport la baterie, sau 81% peste prețul mondial. Reprezentantul d-lui Boilă, nu știe nimic de toate acestea, în Raportul Bombă. Ca să închee cu o tristă dibăcie, spune că uzinele francezi Schneider-Creuzot erau:... cartelate cu Skoda. Scrisori și adrese, telegrame originale și corespondențele disperate primite de la Pilsen, vorbesc mereu de teama concurenței fabricelor franceze de armament. Dosarul anchetei abundă în acest sens; buna credință e total deficitară din neonesta prezentare a farsorului de Armament Călinescu. Rolul d-lui Maniu Raportul d-lui Bentoiu are omisiuni regretabile. Ei nu se ocupă deloc de persoana d-lui Maniu. O facem noi, sprijiniți de acte și declarații, mai toate aflate și in dosarele anchetei panamalei. Pentru că umbra bronzului apare preutindeni, Romulus Boilă, dragul de nepot, administrator de mine, e umbra spectrului. Ea se profilează în anticamera sfinxului, la Rădăcini, îl urmează pas cu pas și la București, de la hotel la președinție, și de aci la hotel. Ea, umbra aceasta, mai are o calitate în plus , se desprinde noaptea, și locuește în hoteluri somptuoase alături de misionarii Ungariei, și tratează cu ei, pe lângă copioasele împrumuturi pentru exploatarea minei de pirită, peste capul și fără știrea organelor militare ridicate, cumpărarea de material vechiu, armament și muniții deteriorate, de la Budapesta. In această privință scrisoarea din 12 Martie 1929, adresată d-lui Boilă este edificatoare : Inga Rehner, arată, cu referire la raportul său PERSONAL că alătură lista cu materialele de război disponibile la Budapesta, înșiră materialele disponibile: 1) Puști și muniții ; 2) Mitraliere și tunuri; 3) Arme speciale ; 4) Articole speciale : 5) Articole optice ; 6) Obiecte de echipament ; Un produs pentru facerea de nori de fum ; 8) Tractoare ; 9) Coifuri de oțel : 10) Vinciuri „Titan" pentru scopuri militare : (1) Instrumente geodesice. — arată în continuare că tratează cumpărarea acestor materiale cu fostul general, inginer în armata austriacă, Reutter, din Viena, omul de încredere al guvernului austriac și ungar în chestiuni de armament. Urmarea tratativelor dintre Romulus, Rehner și Reutter, nu întârzie. Iată ce a declarat sub jurământ d. col. Drăgănescu, de la Direcția armamentului: „In Martie 1929, am fost chemat la telefon de către d prim-ministru, Iuliu Maniu-D-sa mi-a ordonat să vin la Președinția Consiliului in seara acelei zile (cred la ora 7) și să mă prezint d-sale personal. La ora indicată, a fapi prezentat d-lui prim-ministru în cabinetul d -sale. D. prim-ministru a început prin «‘iui spune că, deși înverșunat luptător naționalist în fosta Monarhie austro-ungară, a fost totuși totdeauna stimat de către adversarii d-sale și a continuat să rămână în stima lor, întemeiată pe realitatea d-sale.In legătură cu aceasta, i s-a propus cumpărarea de material de război din Austria și m’a chemat pe nine. Urmează să mă pregătesc pentru plecarea cât mai grabnică in Austria, spre a vedea materialul propus spre cumpărare. CHESTIUNEA FIIND EXTREM DE DISCRETA NU TREBUE SA VORBESC NIMĂNUI. Voi cere un concediu de familie, în vederea Paștilor cari se apropie . DSALVII VA DA DE LA PREȘEDINȚIE UN PAȘAPORT PE ALT NUME: la Viena nu voi descinde la un hotel de primul rang, pentru a nu fi recunoscut. Mi-a arătat și o listă cu materialele ce se propun și mi-a spus că pentru înțelegerea de detaliu, un domn va veni la mine acasă a doua zi la ora 2 ; în acest scop, mi-a cerut adresa domiciliului meu, pe care și-a votat-o. A doua zi, s’a prezentat la domiciliul meu, la ora 2, un domn, Rehner, pe care nu-l cunoscusem anterior“. mmmmmmmmimmmmmm/memmsessemmr^r . mmmaram Mmmmmmm Să înceteze hărțuielile dintre partide Ca Intotdeauna, cel puțin din vremea regelui Ferdinand este o parte care arată să vie de-a dreptul de la Suveran.. Aici se cere cu cea mai mare hotărâre încetarea unor hărțueli intre partide care n au măcar maiestatea marilor lupte intre convingeri adevărate, ci sunt continuarea unor obiceiuri rele, și manifestă numai patimi mărunte, adre năcazuri și tendința de a se înlocui unii, prin alții Această dorință a Regelui de a se reface o echipă, modestă de muncă e nota cea mai reală și prevestirea cea mai importantă a Mesagiului. Confidentul lui V. Iuliu Maniu era unul dintre puținii cari știau de contract. Pentru perfectarea acestuia, d. Proesident minister primește in repetate rânduri vizita spionului, chiar la președinție. O declară însăși corupătorul la pagina 22 și 23, la 1 August 1934, la anchetarea pretinsului fals, textual ■ „...Este exact că am vorbit, însă așa cum am declarat dv., la Prezidența Consiliului de Miși anume , am vizitat pe d. Maniu IN SEMN DE CURTOAZIE nisori din Calea Victoriei. — A DOUA OARA AM FOST CU L. LÖWENSTEIN PREZIDENTUL UZINELOR SKODA. Iar a treia oară când m’am dus, NU AM PUTUT VORBI CU D. MANIU, FIIND PLECAT“. Lucrul îl confirmă și declarațiile fostului șef de cabinet, d. V. Marin, în ziua de 17 Iunie, care declară : D. V. MARIN , l'am văzut pe d. Seietzky venind la președinție în repetate rânduri. Uneori singur, dar foarte des însoțit și de d. Boilă. LA ÎNTREBAREA: ȘTIȚI PENTRU CE VENEA CU D. BOILA ? D. V. MARIN RĂSPUNDE: ȘTIU PENTRU CE VENEA LEIETZKY, PENTRU CA EL ÎNAINTE DE A FI RODUS. SPUNĂ CA VINE IN LEGĂTURĂ CU CONTRACTUL DE ARMAMENT. ALTCEVA NU ȘTIU. Și încă un amănunt, care îndreptățește subtitlul dat de noi, ni-1 dă scrisoarea Nr. 556 semnată de Seietzky, către Direcția Co. Praga. In această scrisoare ocnașul face și următorul raport: IContinuare în pag. II-a) BPGmt—ihmiiiiihi iu.......... EXTERNE — Președintele comisiunii marinei al Statelor Unite a declaret ca Statele Unite nu pot acorda cu niciun preț egalitatea navală cerută de japonia . — Delegația financiară a consiliilor legislative elvețiene și-a intocmit raportul anual. In acest raport delegația declară ca „se raliază în totul la principiul etalonului aur și la menținerea parității actuale. ” Eri după amiază, d. Foltei, ministru Iugoslaviei pe lângă Societatea Națiunilor, a remis d-lui Apenel, secretarul general al Societății Națiunilor, memorandumul guvernului iugoslav, care este destinat să sprijine cu dovezi hotărâtoare cererea Iugoslaviei de a se examina responsabilitățile politice în atentatul de la Marsilia. După știri sosite din Buenos Aires aci și cari din cauza cenzurii severe n’au putut fi controlate, la La Pun, capitala Boliniei, a isbucnit revoluția. D. Salamanca, președintele Boliviei, ar fi demisionat. In capitala Boliviei se dau lupte violente de stradă între revoluționari și trupele rămase credincioase guvernului. Cerem sancțiuni „Bunul român, cf. Maniu, pentru interesul partidului lui și pentru trona ți beatitudinea partizanilor lui întru nelegiui, nu vrea in ruptul capului, sa audă de pedepsirea vre-unuia din grangurii partidului, și mai cu seamnă a drăguțului de nepot, Romulus Boila, chiar dacă, ar fi să piară și țara și neamul și chiar și lumea întreagă. Ce grozăviei!... Vasăzică, di [UNK] Manici, cu partidul său, se pune față de țară în rolul unui stăpân obosit al ei și bunurilor ei, de care poate dispune cum vrea, și numai conform interesului lui și al partidului lui. ' Și stăpânit de această aberație, pe care a presat-o numai îndelunga răbdare a prea blândului și... hai să-i apun cee ce merită... a prea indolentului popor românesc, partidul național-țărănesc se prepara acum, să dea chiar joc țării, dacă partidul liberal, sau oricare altul, nu va renunța la gândul de a pedepsi pe vreunul din ai lui, ori cât ar fi de vinovat. „Deșteptarea Colonel Ion Zamfirescu Doi luiptători din vremuri orele ,, Arhiepiscopia noastră își îndeplinește o sacră datorie..,SSd! Duminica ma .Noembrie a.c., amintirea celor doi mari luptători în slujba bisericii *. auca inului, de la a căror naștere se împlinesc 100 de ani: Zaharie boiu și Nicolae Cristea. Amândoi discipoli și colaboratori ai mitropolitului Andrei Șaguna, ,la 1''"n.S-a stud,xiu.Și-a îndrumat apoi activitatea, ei t îf €ec Ș Madrna intelectuală, și morală a epocei șaguniene, ei sunt lacurile prin care continuă să lumineze și să încălzească postum Utili ai lui Șaguna. Zarhiaria Boiu și Nicolae Cristea! Fii spirituali ai lui Șaguna și li ciLi de dinunca entuziastei, näecuji și morți la rae timpuri apropiate noua vă datorește neamul românesc din Ardeal, atâta recunoștința! Luptători viteji și destoinici în slujba trezirii neamului nostru la o viață de lumină și de creație, fiți cu noi și de aici înainte! Pilda voastră sa sporească in sufletele noastre puterile de muncă și de idealism!“, „Telegraful român" Dr. D. Stăniloae Dizolvarea cuiburilor comunist e După reluarea raporturilor noastre cu Sovietele, nucleele de dezagregare sociala apăruseră cu ciupercile după ploaie. Ca expresiunea ideologiei pe care o militează aceste organizații, cu un scop bine cunoscut, apăruse o serie de periodice comuniste. Numai din enumărarea acestor organe de publicitate se poate deduce iminenta primejdie pentru actuala organizare socială de la noi. Ce e drept, toate ziarele românești, închinate marilor comandamente naționale și etice, au semnalat necontenit svârcolirile și mijloacele secrete prin cari reprezentanții ideilor comuniste căutau să-și creieze focarele lor de acțiune. Au fost veștejite toate cutezanțele lor, de aceasta presă conștientă de rolul și chemarea ei. Și a fost subliniată cu o satisfacțiune măsura prin care sau desființat cuiburile comuniste“. „Țara Noastră" Ziua car>e vine • t furia cu care șeful Skodnliților sper țuri a primit acest raport; furia cu care la apărarea nepotului Boilă, marele capitalist de pe urata „minelor de aur", care nu valorează aproape nimic : amenințarea dusă până la șantaj contra guvernului actual pentru a cocoloși panamaua ; toate acestea desigur nu vor putea împiedica sancțiunile în contra tuturor sperturilor. Guvernul național-liberal prezidat de cl. Gh. Tătărăscu, să știe că are la spatele său întreaga conștiință românească, pe care se poate sprijini, până când sancțiunile vor fi luate iar toți spertarii Skodei vor fi trimiși alături de tovarășul lor Seietzky. Iar daca sar întâmpla ca unul măcar dintre vinovați ar încerca să scape, să se știe că tot se va găsi în țara aceasta un mănujochiu de oameni care să ducă până la capăt pedepsirea tuturor vinovaților.Ochii tuturor se îndreaptă deci și acum către marele român NICOLAE IORGA". Ziarul „Dâmbovița Nouă" din Târgoviște ...Se joacă această „piesă“ cu un succes neîntrecut de nu știm câte sute ori în... Statele Unite. In Italia a avut un răsunet considerabil, care... firește, a ajuns și pe malurile întunecate ale Dâmboviței noastre, interceptat de receptacolul gata la orice astfel de sunet și răsunet, al teatrului Regina Maria, nu departe de editura celor 15 lei. Nu mai e nevoe să semnalăm la această premieră și onorata prezență a d-lui Marton Hertz, ca să ghiciți că este vorba de o piesă polițistă și astfel să se explice succesul trecut și viitor al spectacolului Căci, fără îndoială „Spionaj“ sau „Tratatul dispărut“ va fi căutat de un public, destul de mare, care devorează cu patimă fascicolele senzaționale și literatura polițistă deghizată in producție de artă. Intre comedia muzicală care țintea tot un astfel de succes, bazat aci pe moda muzicii ușurele difuzată la orice colț de stradă de popularii „diferii“ între farsa trecută de limitele râsului de bună voe și câteva piese originale selecționate după acelaș criteriu, teatrul asociaților după acelaș criteriu, teatrul asociațiilor de pe cheiu, ca orișicare teatru al nostru, gonind după recoltarea febrilă de spectatori, nu se oprește la scrupule de artă în alegerea repertoriului. „Spionaj“ a întrunit cu prisosini, toate condițiune pentru a face o **ară palpitantă în căutarea hoțului misterios: n’ai Ufe pe detectivul sinpatic, pe aventurierii dubioși, fiul decavant la club, falsificator de polițe și strâns ln chingi de o dragoste obscură, n’a lăsat la o parte dilema dintre sinucidere și asasinat, mâna misterioasă, scrisorile compromițătoare și atâtea altele, toate situate intr’un colț de țară unde orice e posibil, Monaco, încurcând ițele la paroxism în primele două acte, în al treilea totul e dat pe față, elegant, uimitor de detectivul faimos și publicul respiră ușurat. Amiralul uriaș, cu figura de lup de mare, al d-lui G. Storin, silueta simpatică de detectiv, cu ticuri și cu ciudățenii a d-lui Tony Bulandra: frământarea clocotitoare de tânăr decavat a d-lui Ronea, sobrietatea de militar convins a d-lui Marcel Enescu miseria nevăzută a spionului servitor, d. Manta strania și diversa frământare a aventurierului baron, d Jules Cazaban, precum și patologica apariție a d-nei Beatty. Fredanov, silueta de falsă contesă a d-nei Nellysterian, au slujit piesa, pentru a asigura un succes de care filmele de cartier pot fi geloase. Dins Nicotte- ----------x*x----------- Cronica teatrală Teatrul Regina Maria: „Spionaj” — Piesa in 3 acte de Galar și Arta —