Neamul Românesc, iunie 1935 (Anul 30, nr. 119-139)
1935-06-01 / nr. 119
Anul XXX Nr. 119 ______________________ redacția ȘI ADMINISTRAȚIA Sâmbătă 1 Iunie IMS C . , DIRECTOR POLITIC t nnizAt a ivit împenuru JM ■ [UNK]"""■ 1 DIRECTOR Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) ogmug Pe un an> 600 tei. Pe *are spui 300 tei u georgesch • IORCA BUCUREȘTI (I) ă UN ABONAMENTE Pent«, autorități și institufiuni »000 Lei V. GEORGESCU Telefon 3.70.88 In străinătate: Pe un an, 1200 Lei; pesage Inni, 600 lei Sas* țfistală plătită & namms Berni, «psbiral Dir. G-ta P. fc X. M.. lSSö^^Sfc 1 Coaliția nepa fifg. Acum o săptămână ne exprimam, tot în acest loc, temerea că guvernul Flandrn cerând depline puteri unui parlament radical și socialist, să nu aibe soarta formației Doumergue. Faptul decapitărei lui, s’a săvârșit. Camera a respins proectul menit să fortifice autoritatea puterii guvernamentale spre a salva, odată cu finanțele țării, Însăși laborioasa gospodărie a burgheziei franceze, care susține și civilizația ei și pe cea occidentală. Dar patrie, civilizație, așezare temeinică a muncii, nici una din toate astea, nu au preț pentru democrația parlamentară când se crede amenințată în libertatea ei stearpă. Franța e paralizată, în ascensiunea sa universală, de neputincioșii votului universal coalizați pe partide, cât mai radicale și cât mai socializante. Prăbușirea acțiunii Flandin, după aceea a unui om de dimensiunile bătrânului Doumergue, arată că democrația partidelor a ajuns la sfârșitul operii de măcinare a forțelor de creație și rezistență. Era firesc și era fatal ca Franța să ajungă aici. Pentru amatorii de situații anarhice, spectacolul e îmbucurător. Noi, socotim că și în acest ultim examen, demagogia se demască și se compromite. NU E BINE CA STATUL SA SE ÎNCERCE PÎNA CE NU E POPORUL PREGĂTIT PENTRU A-L SUSȚINEA. ATUNCI EL, STATUL, POATE AJUNGE ÎN STAPÎNIREA UNOR PĂRĂSIȚI DIN LAUNTRU SAU SUPT ÎNFĂȚIȘAREA LUI SE POATE ASCUNDE O ÎNTREAGA COTROPIRE STRĂINĂ. CÎND DINTR'O NEVOIE A LUMII ÎNTREGI STATUI TREBS " SA SI ALCATUIASCA TOTUȘI ÎNAINTE DE VREME, PRIPIT, CU TOATE NEAJUNSURILE CARE IES DIN NEPOTRIVIREA CU MOMENTUL, SILINTILE OAMENILOR CARI IUBESC POPORUL ȘI DORESC DESVOLTAREA NORMALA A STATULUI TREBUIE SA CAUTE A FACE CA VIATA ÎNSĂȘI A POPORULUI SA NU RAMÎIE PE O TREAPTA DE INFERIORITATE FATA DE FORMA DE STAT PE CARE A ÎMBRACAT-O, CI SA SE ÎNALȚE PINA LA ACEASTA. NIMENI NU TABUK SA SE ÎNȘELE CREZIND CA STATUL AJUNGE ȘI CA SE POATE LASA ÎN PĂRĂSIRE POPORUL, FARA A-ȘI DA SAMĂ DE TERIBILA RUINA CARE NEAPARAT VA URMA ȘI CARE VA MAI AVEA ȘI BLASTEMUL CA POPORUL, AJUNS DE LA SINE MAI SUS, NU VA MAI AVEA CURAJUL, ÎNCREDEREA, IUBIREA $1 BUCURIA, CARE SE CER PENTRU CA O NOUA CTITORIE POLITICA SĂ FIE ÎN ADEVAR PUTERNICA ȘI ÎN STARE A TRAI. N. IORGA Mareșalul Pilsudski ■ Mussolini a înfăptuit unitatea sufletească a Italiei, disciplinând toate vigoriile active italiene într-o convergență de puteri, conduse laolaltă în ritm accelerat spre consolidarea patriei, Hitler, deasemeni, a realizat o Germanie unică pe care nici Bismarck nu a putut s’o faidă, spulberând, în acelaș timp, centrala bolșevică de distrușare a principiilor comuniste, ce devenise Reichul antohitlerist. Opera lui Pilsudski, figură demnă de pana lui Plutare a fost cu mult mai grea. Italia și Germania erau țări unitare mai vechi și nesupuse străinilor. Pilsudski a trebuit să realizeze o Polonie din cele trei frânturi poloneze eliberate de Austria, Prusia și Rusia. Stăpânirile dușmane dacă nu pătrund în adâncurile populare, însă, insă, urme grele de limbă, moravuri și o întreagă civilizație străină elementului național, în elite. Pilsudski a suflat din inima lui un duh de foc atât de puternic asupra polonezilor încât le-a ars in cuget toată zgura austriacă, rusă și prusiana, realizând o unitate de gând poloneză, pe pe care a închegat-o cel mai dintâiu în armată. Sfânt în viața privată ca și in acea publică, mareșalul nu a cedat ispitei orgoliului și al setii de bogăție, trăind viața simplă a unui monah cu gândul veșnic închinat țării. In vremea ocupațiilor dușmane el a crezut în renașterea țării frânte cu o putere nebiruită, insuflând polonezilor speranța în certitudinea împlinirii visului național. Pentru această idee iubită Pilsudski a pătimit în mândria lui de om fiind hulit, battiiocorit de ocupanți și a îndurat chinurile fizice ale maltratărilor din închisorile rusești. Iar, după ce a trăsbit la viața liberă a neamului, luând in brațe aspire și curate Cârma țării, nu a îngăduit să se cristalizeze în jurul lui o ciorchină de pantatii care să jefuiască avuția țării și să-i lunece opera și numele în noroiul mișeliilor. Pilsudski s-a înconjurat de foarte puțini, care au trăit ca și dânsul o viață de călugări în slujba unui ideal. Pilsudski, văzând fruntariile deschise ale Poloniei, amenințată din două părți de cotropire, a lucrat fără odihnă, la formațiunea admirabilei armate poloneze, temută forță ca număr, instrucțiune, cadre, echipament, munițiune, armament, comandament și suflul generos al religiei naționale. Zeci de uzine militare lucrează în Silesia, de cinsprezece ani, neîntrerupt pentru înzestrarea oștirii. In aceilaș timp mareșalul a isbutit să pună în picioare ordinea administrativă și a economiei țării. Iar atunci când a văzut că, în 1926, activitatea desordonată a politicienilor ducea țara de râpă, mai precis când, în acel an, defecțiunea socialiștilor năruise coaliția națională sprijinând cabinetul Skrzinski, mareșalul a scurtat partidele formând o nouă democrație, aceia a salvării naționale prin prestigiul, autoritatea, dar și răspunderea unei întărite puteri executive, păstrând însă, libertatea de cugetare și un parlament al Sfatului Națiunii. In 1920, vara, când oștirile sovietelor înaintau biruitoare spre Capitala Poloniei, conduse de Tuhacevski și Budieny, PilLsudskii și-a format un grup de izbire de 4 divizii și, chiar sub zidurile Varșoviei, într-un atac năpraznic, a sfărâmat frontul dușman, risipindu-l. In politica externă a înclinat spre vecinul cel mai puternic Hitler, cu care avea afinități de principii, ideal și aplicațiuni reale politice. Planul lui Pilsudski, cred că era ca în cazul conflictului general unindu-se cu Germania contra Rusiei va avea siguranța biruinței și salvarea țării chiar cu sacrificiul „coridorului“, căpătând compensații în Vothynia, pe când o victorie alături de ruși contra germanilor ar fi cu totul îndoelnică, iar un caz de isibutire — foarte greu de prevăzut — a unii acțiuni militare polono-ruse contra germanilor, ce s’ar mai alege de Polonia, de întreg Răsăritul și Centrul Europei inundat de milioanele de soldați sovietici, înscăunarea bolșevismului și triumful panslavismului total subb pecetia roșie sovietică. Să vedem ce vor face colaboratorii lui Pilsudski, d-nii generali Rydz Smigly, Kozprzyki și Sosukowski. întrebare grea a zilelor imediat următoare. N. N. lengirceanu --------x&x—----- O revistă militară finlandeză închină un număr special României Revista de cultură militară finlandeză ,,Suomen Soldas” a scos cu prilejul zilei de 10 Mai un număr special închinat României și Armatei române. Conține aproape 100 pagini mari cu un bogat material ilustrativ și cu numeroase articole despre armata română, despre cultura Și despre frumusețile și bogățiile României, semnatele d-nii R. Bossy, Ministrul României la Helsinki, Lt. Colonel Diaconescu, Colonel A. J. Svensson din armata finlandeză, Fl. Codrescu, E. Lisitzin, M. Libros, Al. Scrădeanu, etc. Numărul acesta, pregătit din inițiativa revistei „Suonen Sotilas” cu concursul Legațiunii Regale a României din Helsinki și al Direcțiunii Presei și [UNK] Informațiunilor din Ministerul Afacerilor Străine, consUtue o manifestare frumoasă și reușită a prieteniei dintre poporul român și el finlandez. -------x-fcx—---- Muzica Românească la Praga La stația de Radio din Praga, interpreții muzicei românești Necar de Flondor și Sandu Albu au repurtat un succes care a avut un puternic răsunet în presa locala In urma admirației stârnite în cercurile artistice din Praga, Necar de Flondor și Sandu Albu au fost invitați a face un turneu de muzică românească prin toate orașele Ceho-Slovaciei. o V . ----- Lecție naivilor Cu toate îngrijorările firești pe care le provoacă astfel de manifestări, nu se poate să nu se bucure cine a prevăzut de mult lucrurile de lecția pe care Ungaria și Bulgaria o dau naivilor din Apus, Francesi, Englesi și Italieni, cari au plîns pe ruinele imperialismului panonic și celui balcanic, s'au înduioșat de bietele nații umilite, de țerile despoiate și au visat de o nouă Europă în care s'ar restitui mutilaților,, ce se poate ca să redevie zdraveni. Cum s'au insinuat iredentiștii de la Budapesta pe lîngă Francesi și pe lingă Italieni, cît de mult au cultivat pe lingă Englesi presupusele asemănări medievale și agitațiile revoluționare ale lui Kossuth la Londra ! In același timp se amintiau Franciei nu știu ce relații de pe vremea ultimului Rakoczy, pe lingă legături medievale, iar Italiei i se aducea înainte epopeia garibaldiană cu generalul Türk și Kossuth al IIIea. Bineînțeles că limba franceză, cea italiană erau cultivate de preferință. Iar, în ce privește pe Bulgari, cari au căpătat și căsătoria italiană, ei puseseră mina în Italia pe toate mijloacele de propagandă, exploatînd conflictul italo-iugoslav. Și acum... Acum la Budapesta se poartă pe scutul revanșei octogenarul zeu păgîn Mackensen și la Sofia hitlerismul e primit, în persoana d-lui Goring, ca o solie providențială. Va ajunge această lecție ? N. IORGA in pustiul programatic Am încheiat cercetarea obiectivă a „preambulului”, cu care începe noul program al d-lui Mihalache. Enormitățile au fost subliniate: anchiloza senilă, democrația eternă, și cu toate astea perimată, statul gestionar, etatismul de grup, și alte năsdrăvane formule răsunătoare și goale, rămân totuși, pentru cei cari vor să afle cum se cristalizează verbul și concepțiile aventurei... Omiseserăm o întrebare . Se spune, in aceiași introducere preambulară și preambulatorie, că „seducțiile regimurilor de autoritate silită, lasă rece, marele partid”. A suferit deci seducții. I s’au insinuat avantagiile dictaturei. Le-a cumpănit, și le-a respins. Toate au lăsat partidul, la rece. E o chestie de temperatură, și atât. Cel mult răcoarea unde se menține, ar putea să ofenseze delicvențele notorii pe care d. Mihalache se acoperă incomplet, cu mândra-i fustanelă. Aluziile la frigorific, pot complica și mai mult, armoniile din club... Intrăm acum, în prevederile programului. Aventura d-lui Mihalache vrea „o Constituție care să fie un așezământ organic, isvorât din conștiința obștească și corespunzător cu marile aspirații ale poporului nostru, cu posibilitățile sale de desvoltare și cu structura sa organică, — (iar organică!) specifică, a societăței românești”. Un noian de vorbe peste un pustiu de idei. Pact fundamental... organic, obligat să corespundă... aspirațiilor neamului, cu... specificul său organic!...!... Elementarele noțiuni de drept, ar trebui puse și ele la contribuție de savanții de la Eforie, măcar când se ocupă de o nouă lege a legilor, — având rostul să fixeze simplu, și clar, normele de conducere ale unui popor... activitatea instituțiilor lui fundamentale: „Consecvent cu aceste !>BiiMIM>»»iHi illiilHl'11 ii......... ' IMIM Iliig principii, —— (așa se spune beției de fraze a ideologilor țărăniști) partidul n. ț, a formulat cea mai hotărîtă protestare împotriva Constituției OCTROSATE in 1923, și a înscris în fruntea programului său, reforma constituționala". De atunci, aceiași aventură a recunoscut Constituția „octrosată“; guvernele sale au jurat pe ea, au călcat-o cu frenezie, iar azi, d. Iuliu Maniu e apărătorul ei înfocat. Programul nou, o condamnă categoric. Și vrea să o reformeze... E desigur, o surpriză, printre atâtea. Afară de cazul când amicii d-lui Mihalache, nu vor înțelege cazul, de-a’noi oasele. Oestronală, anchilozare crucială, senilitate de grup, și democrație eternă, ce va rămâne în mințile simpliste, din toate astea. Ne gândim la supliciul bieților țărani și orășeni, și la jalea cu care se vor privi unii pe alții blânde patrupede la poarta nouă... * O îndrăzneață tentativă de mistificare publică D. V. Madgearu a patronat jaful trusturilor și se laudă cu opera-i odioasă. — A redus [tariful vamal,—dar a menținut regimul prohibitiv - Printro scrisoare publică, apărută în ziare, d. Madgearu polemizează cu d. D. R. Ioanițescu, apoi cu d. M. Manoilescu, și în sfârșit cu partidul liberal. Susține fostul ministm de industrie că a redus mult taxele vamale, la tabla galvanizată, dela 660 și 180, la 540 și 560. Iar la cea plumbuită, de la 800 la 600 lei suta de kgr., dela 1040 la 75 lei suta de kgr., după dimensiuni. Am apărat deci pe consumatori! N’am ajutat trusturile indigene. Am redus protecția vamală, se laudă d. Madgearu. SCĂDERILE AU FOST RIDICALE ȘI NEOPERANȚI Răspundem noi, cu date și fapte riguros exacte, ușor controlabile. Unul economist ca fostul vistiernic, care a sabotat industria națională așa cum numai d. Maniu știe, nu-i este permis să uite că în 1929 prețurile mondiale ale fierului ERAU IN MARE SCĂDERE. Deflația care-și arăta efectele a provocat reducerea, mult mai însemnată, înaintea d-lui Madgearu. D-sa n’a redus tariful protecționist nici MACAR IN RITMUL deflației. Comparația cu tariful Maroulescu din 1926 constitue un eftin vicleșug, care nu poate înșela pe nimeni. In realitate, d. Madgearu nici nu avea nevoe să se apere, fiindcă la 1929 chiar dacă reducea vama, nu cu PATRUZECI DE BANI dar cu 2—5 LEI la kr. și încă tariful rămânea prohibitiv. JAFUL A URMAT ȘI CONTINUA Prin urmare: 1) D. Madgearu a redus tariful vamal la tablă, cu o sumă ridicată: de la 1 leu până la 20 bani de kgr. 2) Această reducere era inevitabilă. Fabricatele de fer și fertil, sufereau în 1929 o mare depresiune de prețuri. 3) Cu toate reducerile făcute de ochii sumei, taxele vamale au rămas prohibitive. Piața a stat mereu la discreția monopolului scandalos al piraților ferului, și cumpărătorii au fost jefuiți ca în cadru, cum sunt și astăzi. Cunoaștem cazul precis al unei singure persoane, care a plătit pentru ferul și tabla trustului indigen, două milioane lei. — aceeași cantitate la fel calitativă, ar fi putut-o aduce de peste granița, pe șantier, cu 880 mii lei!! De altfel acelaș trust scandalos, și altele la fel, operează și astăzi, iar pontifii cari îl conduc, alimentează serios, pe protectorii politiciani, între cari d. Madgearu este proeminent. ERA NECESARA ACEASTA PUNERE LA PUNCT, CA SA SE VADA CU DATA INSOLENTA SE APARA AZI IN OFICIOASELE D-LUI MIHALACHE, POLITICA TRUSTOFILA A GUVERNELOR IN CARE D. MADGEARU AVEA VOT HOTARITOR. DAR N'AM ISPRĂVIT. PENTRU CA NUMAI UN SINGUR TRUST DIN SERIA CELOR PROTEJATE DE D. VIRGIL MADGEARU, OBȚINE ANUAL, UN SUPRABENEFICIU DE 300 MILIOANE LEI. D. V. MADGEARU Fes/fimiuf isionaretor de la Văleni Elenele misionare de la Școala din Vălenii de Munte, au organizat ori la Ateneul Mardite Voevod Mihai un festival artistic, cu dansuri și teatru. In fața unei săli pline, misionarele au executat admirabile dansuri naționale: Fecioreasca, Braulețul, Câmpeanca, Rosteul, Alimeiul, Brâul Ardelenesc. Au jucat apoi „Hangița" frumoasa comedie a lui Goldoni în traducerea d-lui profesor N. Iorga. D-ra Valentina Georgescu (Hangița) și d-ra Elena Mavarie (actrița), au creat două interesante roluri. D-rele Dandea Elena, Sofia Ghinea, Elena Tănăsoiu, Edith Roth au completat un ansamblu reușit și au cules laolaltă, aplauzele publicului. Serbarea, cu așa de bune rezultate de ordin artistic, s’a dat cu îngrijirea d-lui Ardeleanu de la Liga Culturală. D. Băjenaru, directorul Șc. Sfinții Voevozi, a dat concurs prețios, oferind sala Ateneului, fapt pentru care ii aducem mulțumiri. EXTERNE — In ultima vreme ziarele din străinătate au publicat unele știri, după care Statul Liber al Irlandei ar fi dispus să acorde unei anumita puteri străine posibilitatea de a ataca Marea Britanie. In legătură cu aceste afirmații d. de Valera a făcut în parlament, următoarea declarație: „Pot să ai asigur în mod categoric că întrucât privește Irlanda, atâta vreme cât va exista guvernul irlandez, și măsura în care această chestiune privește guvernul irlandez, nu se va permite nimănui să folosească teritoriul nostru ca o bază de atac contra Marii Britanii. — Ziarele publică știrea unui demers făcut de atașatul militar al Japoniei la Peking, pe lângă guvernatorul Chinei de Nord. Prin documentul prezentat guvernatorului se cere imediata încetare a oricăror acțiuni împotriva Japoniei și Manciurei în China de Nord, dizolvarea tuturor asociațiilor care îndeamnă la acte de terorism și împiedecarea răspândirii de manifeste ațâțătoare. In cazul când situația nu se va schimba, trupele japoneze vor fi nevoite să înainteze dincolo de zidul chinez. Grupul parlamentar al partidului poporului pregătește un proect de reformă agrară. In acest proect de lege se vor prevedea măsuri care să facă posibilă împroprietărirea tuturor țăranilor. Jacordurile cu Germania — D. Manolescu-Strunga nu demisionează.Spre o altă formulă economică Guvernul a luat în cercetare, din nou, problema grea a schimburilor noastre cu străinătatea. Guvernul francez ar fi făcut chiar eri, demersuri, în ce privește acordurile economice dintre noi și Germania. E probabil că se vor aduce serioase modificări, înțelegerilor indicate cu delegația germană, zilele trecute. Precizăm In legătura, cu această chestiune, H. Manolescu-Strunga, ministrul Industriei și Comerțului, vizat ca singur autor al convențiilor cu Berlinul, a dat eri următoarele previziuni: „Campania care se duce, de o presă insuficient informată, în legătură cu convenția comercială încheiată cu Germania, este lipsită de orice temei. S’au publicat informații inexacte și tendențioase. Convenția comercială, care cuprinde bazele comerțului nostru cu Germania, a fost tratată de o comisiune compusă din delegați ai departamentelor: Industrie și Comerț, Agricultură, Finanțe și Externe și a fost încheiată la Berlin în luna Martie a acestui an. In tratativele, care s’au dus în ultimul timp la București, s’a încheiat un acord de plăți între Banca Națională și Banca Reich-ului, care a fost ratificat de guvernele respective. Cu prilejul acestor tratative s’a discutat și chestiunea utilizării leilor blocați, aparținând detentorilor germani, precum și cererea unor industrii românești de a folosi aceste depozite. S’au fixat până acum bazele unui program în cadrul căruia deținătorii de lei blocați și industria să poată acorda credite pe termen lung întreprinderilor românești. Tratativele asupra acestui program continuă. Iată faptele: Rog presa să le ia la cunoștință“. D. G. Tătarăscu, de acord cu d. Victor Antonescu, studiază îndeaproape ceea ce trebue făcut pentru ușurarea pieței și pentru trasarea altor directive privind exportul și importul. E probabil că se va decide în viitoarea delegație economică, politica primelor valutare, care să varieze după țări, și după produsele de import și export. Convențiile de clearing, vor fi și ele, revizuite. Se tinde în acelaș timp ca Banca Națională să-și rezume activitatea, în ceea ce privește devizele, la obținerea unei cote din ele, pentru nevoile cuponului, pentru plățile legațiilor, etc. Restul va fi pus la dispoziția instituțiilor bancare, cu anumite condițiuni de negociere. Bursele Am mai scris aici despre această chestiune. Dar lucrul trebuie repetat. D. dr. Angelescu este un om de internă activitate și-și servește Ministeriul cu rîvna și devotament. Este întrebarea dacă d-Sa este tot atât de bine servit de colaboratorii săi și de organele in subordine. Iată despre ce e vorba, generos și iubitor de școală și de școlari: Ministrul a instituit la începutul anului curent un număr de burse pentru orfani sau alți copii lipsiți de mijloace la internatele școlilor normale și ale liceelor. La liceul de fete „Despina Doamna“ din Ploești s-a prezintat un număr de eleve sărace la examenul pentru dobândirea acestor burse. Era vorba ca bursa să fie de lei € 000 pe an, urmând ca elevele să plătească la internat restul până la 12.000 lei. Apoi s’a anunțat că bursa va fi numai de lei 3000. Părinții sau tutorii elevelor reușite la examenul pentru bursă, au plătit de unde au putut i până la 9000 de lei, așteptând complectarea prin bursa dobândită. Dar bursa nu a mai venit. Anul se încheie și elevele bursiere sunt amenințate a fi respinse de la examen, dacă nu achită costul integral al internatului. Este posibil aceasta? Se poate ca din cauza aexecutării dispoziției Ministerului, copiii să piardă un an de școală? Rugam pe d. dr. Angelescu să intervie urgent pentru evitarea acestei dureroase eventualități, care s'ar adăuga la neîncrederea ce se manifestă în atâtea direcții față de promisiunile și dispozițiile guvernanților, și nu se poate un lucru mai rău pentru rosturile unei țări. I. C. B. ■———x^x-------Însemnări Medicale Resursele bolnavelor și helioterapia Idealul helioterapiei in tratamentul tuberculozei osteoarticulare este cura la munte sau la mare. Dar muntele și marea sunt rezervate unei minorități de bolnavi privilegiați. Se pune următoarea problemă: „helioterapia poate da sau nu să fie accesibilă resurselor tuturor claselor sociale ?“ Răspunsul este afirmativ și medicul trebue să adapteze regiunea de ales pentru cura solară mijloacelor bolnavilor, fiindcă se poate face helioterapie pretutindeni avându-se în vedere numai cei 2 factori eențiali: 1) să fie aer și lumină; 2) să nu fie praf în atmosferă și cerul să nu fie noros sau cețos. Deci munte, mare sau câmpie, medicul trebue să aplice tratamentul după condițiunile impuse din: 1) indicațiunile clinice speciale (provenite din starea generală a bolnavului și din caracterul evolutiv al leziunei); 2) etatea bolnavului; 3) condițiunea socială a bolnavului; 4) regiunea unde practică. Astfel pacientul sărac ca și cel bogat va putea să beneficieze de acțiunea curativă a razelor solare. Petre Trifoi» ’