Neamul Românesc, februarie 1936 (Anul 31, nr. 23-47)

1936-02-02 / nr. 23

4- Anul XXXI Nr. 23 DIRECTOR POLITIC N. IORGA Taxa poștală plătită în numerar conform aprobărei Dir. IGUJ* P. T. T. NR^S5038/933.­­ ... ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST-DEMOCRAT REDACȚIA ADMINISTRAȚIA Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) BUCUREȘTI (1) Telefon Î10­88 ________ 2 Le­GBONAMENTS la lord »Duminică 2 Februarie 19M P Pe an, an oBO de*. fie șase­­ an» 301) Le Pentru autorități și instituti anii 1000 Le la străinătate. Pe mi an. 1200 Lei ■ pe șase mm, 600 ie» UIRECIOR N. GEORGESCU Buletin engenic^ blopoțttc Editat de subsecția eugenică și bio-politică a „Astrei“ și de insti­tutul de igienă socială din Cluj. Buletinul trimestrial, a,părul de cu­rând ne înfățișează, in continuare, un bogat studiu asupra depopu­­lării Banatului, datorit d-lui ăr. P. Râmneamțu. Rezultatele anchetei demografice făcută în comuna Banloc din județul Timiș-Torontal sunt sistematizate în­­ șase capitole cuprin­zând: mediul extern, compoziția populației și modificările care au avut loc în straturile ei de la 1836, distribuția populației după starea economică, culturală, socială și igienică; mișcarea populației între­­ 2779—1933; emigrările, familiile stinse și cele fără descendenți di­recți ; cauzele depopulării și concluzii cu adevărat alarmante prin care se impun urgente măsuri împotriva mortalității infantile. Criteriile pentru diagnoza rasială, formează subiectul altui valo­ros studiu al d-lui dr. I. Făcăoaru, complectat cu interesante planșe documentare, și, în sfârșit al treilea amplu și documentat articol intitulat Biologia familiei, în care d. dr. Ovidiu Comșa, ocupându-se într-un al cincilea capitol de Problema intersexualității, încheie con­sistentul conținut al acestui valoros Buletin, complectat cu bogate cronici eugenice, demografice și note asupra revistelor străine de specialitate. Noul rege al Angliei Tinereța ajunge prin Eduard al Vlll-lea și pe tronul Angliei și tinereța aduce cu diri­ja încredere, avînt, dorință de a înoi și necesitatea acțiunii eroice. în această privință, noul rege a fost, ca prinț de Wales, desprețuitorul convențiilor goale, apărătorul dreptului de a trăi cum vrea. Calități prețioase pentru un prinț, și ele s-au făcut simpatie tuturor claselor și tuturor părților marelui imperiu britanic. Ele au făcut să existe acea comunitate de vederi necesa­ră între un stăpînitor și acela cu cari el va trebui să domnească. O domnie înseamnă însă­și abdicarea de la drepturile personalității proprii, la care moștenitorul de tron avea tot dreptul în anii săi de ctitorie și de experiențe. A face politică alături de a­zerii se poate în marginile argi ale unei dinastii; pe tron e stringența continuării unei tradiții. Tradiție de veacuri și tradiție numai de ieri. între aceste greutăți ale personalității și ale datoriei se deschide noua domnie en­gleză. N. IORGA Fantoma Spânzuratului Hăutu * Tiîiim ............................................ .............'■*.............. încă un mănunchi de raze, cu șfichiuri de foc, izbesc în obra­zul buhav al Trădătorului C. Stere, în toate mișeliile unui trecut de blestem fără sfârșit și fără iertare. . Datele precise și complecte, înfățișate prin conferința d-lui Mun­­­teanu-Râmnic, indică lupta dusă prin tipăriturile basarabene pen­tru visul sfânt al Unirii, în epoca de pregătire de la 1905 până atunci­ când, la apariția „Cuvântului moldovenesc“ începe acea epocă eroică din care se înalță atâția mucenici ai neamului, modești dar neînfrâ­­­­nați apărători ai conștiinței și idealurilor românești din provincia oropsită de peste Prut.­­ O singură clipă nu răsare printre aceștia numele aceluia care se considera „legat“ de sufletul Basarabiei, care se vrea reprezen­­­tantul Unirii și al chinurilor sfințite de un trecut istoric plin de­ mărturii neșterse. Ce făcea atunci vândutul Vania Răutu, care se înalță cu chip, de stafie, din filele nelegiuirilor romanțate, sfidând indulgența ne-­­­permisă a unui popor care i-a deslegat ștreangul înainte de vreme, își urzea trădările, una după alta, săpând în umbră, cu demonul anarhiei în sânge, temeliile Statului, alerga dintr’un colț în altul , împroșcând venin cu făptura-i de spaimă. Dar în acest timp, acolo, în Basarabia credințelor nestinse, pe cuprinsurile însetate de graiul dulce moldovenesc, se făureau, tă­cute, aripile nădăjdei purtate cu solie ani de-a rândul prin publi­cații și sfaturi înțelepte, prin strădanii chinuite de luminare ce înfruntă toate urgiile unei soarte prea mult amară­ Un duh de trezire străbate cugetul de pretutindeni al Basa­rabiei la începutul anului de înaltă prevestire, 1914, când apare „Cuvântul Moldovenesc“. El e precedat de altă foaie „Glasul Ba­sarabiei“, condusă de GR. CONSTANTINESCU, fiu de preot din Iași, student la Chiev, întâiul profesor de limba română din Chi­șinău și răposat de curând ca preot la Năvodeni-Lăpușna. „Cuvântul Moldovenesc“ e condus întâi de N. N. ALEXANDRI, dar sufletul acestei foi istorice și eroice a fost tot timpul d. P. HA­­LIPA, care orice ar mai fi sau a fost, — spune d. Munteanu-Râm­­nic, — acesta e titlul d-sale de curată glorie și slăvită contribuție la Unire. Evenimentele cele mai de seamă ale acestei epoci de eroism, apar, în scurta, dar cuprinzătoarea cronică a Unirii: revoluția ru­sească și cea românească, congresele învățătorilor și cel ostășesc decisiv, autonomia Basarabiei, adunarea Sfatului Țării, marea bi­ruință a adoptării alfabetului latin, proclamarea republicii mol­dovenești, intrarea armatelor române, proclamarea independenții și unirea cu patria-mamă. Din mijlocul celor adunați în jurul revistei „Școala Moldo­venească“ se pornește curentul puternic de propagandă pentru Unire. D. Munteanu-Râmnic arată rolul propagandiștilor, chemați de acele minunate comitete ostășești (ale „cohortelor moldo­venești“), în deosebi la cursurile pedagogice de limbă, literatură ro­mână și istorie națională (pe temeiul spiritului național mereu viu și stăpânitor sub dominația rusă), conferențiarul fiind măritor ocular (1...1 v.­ briiasarabiri —­atunci) ca proh­osor-Tst propagan­dist înaintea intrării armatei noastre, ca vice-președinte al Uni­versității Populare Moldovenești (președ. P. Halipa), ca secretar al soc. istorice-literare (I. Fraț­­man și d. I. Nistor), ca șef al bi­roului de presă (ministerul Basarabiei) și ca ajutor de primar al Chișinăului. Erau acolo, la „Școala Moldovenească“, ardeleni, bucovineni, regățeni și aromâni, toți cu aceiași însuflețire, ascultând de o sin­gură poruncă a neamului. Unirea ce trebuia să vină Numai „basarabeanul" C. Stere lipsește neîntrerupt, ascuns în beznă, departe de pulsul nestăvilit al țării, plăsmuind conspi­rații și dărîmări Numele luptătorilor neobosiți din pleiada celor cari au dat cuvânt românesc avânturilor de nestăvilit ale nației, în această epocă, răsar, pas cu pas, odată cu enumerarea foilor. Foile propagandiștilor au fost „Ardealul" (O. GHIBU și MA­TEI) și „România Nouă" (comitet: O. GHIBU și I. MATEIU, V. HA­RFA și VLAD CAZACUU, GH. TOFAN, D. MUNTEANU-RÂMNIC, C. NOE și ATH. POPOVICI — din Ardeal, Bucovina, Basarabia, Ve­chiul Regat, Macedonia și Valea Timocului —), luptând pentru unitatea națională­ lată și Sfatul țării, oficios rusesc, apoi românesc cotidian, unde lucrau și propagandiștii, în deosebi Aromânii C. NOE, L. T. BOGA și EP. BALAMACE. Citează și foi din ținuturi, in deosebi „Glas Moldovenesc" de la Bălți, editat de d. general M. SCHINA, comandant al div. 1 cavalerie și președinte al soc. „G. Enescu", actual administrator-delegat al Ligii Culturale. Apoi foile din Rusia: Depeșa dela Odesa (VICTOR IONESCU), România Mare dela Kiev (d. SEVER BOCU), ziarul franco-român dela Petrograd (C. DIAMANDI) — și admirabila propagandă de la Paris a d-lui ION PELIVAN cu revista L'Image și multe docu­mentate lucrări pentru drepturile naționale ale Basarabiei in această aprigă și glorioasă epopee a întregirii neamului, când toate simțirile românești erau cuprinse într'un singur ritm, când orice inimă se aprindea de aceiaș flacără a patriotismului neprihănit, cugetul de năpârcă al Trădătorului aluneca fioros pe alte meleaguri, otrăvind un vis de aur, întinând cea mai mândră pagină din istoria unui popor. Cartea Basarabiei celei împilate, a Moldovei răbdătoare din­tre Prut și Nistru, a blajinilor încremeniți în muncă și lipsuri, avântați cu suflet de copil în pragul unui veac nou, cine o scrie? Cine vine să înfățișeze sufletul răzeșilor lui Ștefan, drama unei boerii glorioase apuse, frământarea clasei țărănești din sânul gliei străbune? Iată-l! E Spânzuratul Vania Stere, fugarul dela Tobolsk și plă­tim! Komandatorii din zilele de jale dela București. Dar romanul e lung, și tot mai sinistru... Potopul escrocheriilor ț­in f­­ratele regretatului nostru prieten medicul Bucșan și fost el însuși unul dintre fruntașii tine­rimii care au lucrat, la Sibiu sub stăpânirea maghiară, d. Con­stantin Bucșan, se întreba deu­năzi cum se face că presa e pli­nă de îngeri, dar trece intr’o notă neînsemnată moartea epis­copului Roman­ Cibrogariu. Nedumerirea acestui ardelean vine de acolo că o viață întreagă, a fost deprins cu gazeta de cul­tură, fie că ea era Tribuna, Ro­mânul sau Gazeta Transilvaniei. Vremile senine ale acestor zia­re au apus parcă pentru totdea­una înaintea năvalei Titelor, Cagerilor și Vasileștilor, de care dacă gazeta de azi nu se preocu­pă, nu dă amănunte cât mai senzaționale, se expune primej­diei de a rămânea nedesfăcută la­ vânzători. Nu e trecător pe stradă, ori cine știe ce am înghesuit in vre­un colț al țârii, copleșit de nevoi și copii,, care să nu știe să-ți po­vestească pe dea. rostul toate dramele afacerilor, ale sinucide­rilor și ale tuturor escrocheriilor revărsate din belșug peste pu­blicitatea noastră de presa zil­nică. Episcopul de la Oradea de care se plânge d. Bucșan că a fost dat la fund în ziua morții, a tre­cut și el neluat în seamă ca și Bourget, ca și Kypling. Dacă ziarul e cu adevărat o­­glinda sufletească a unei socie­tăți dintr’un anumit moment, nu mai încape îndoială că așa cum­ se restrânge societatea noastră în publicistica ei, e un colț din vastul spital, care după profeso­rul Iorga e omenirea de după răsboiu. Evenimente culturale in stare să redreseze moralul acelora care l-au pierdut sau nu l-au avut niciodată, sunt condamnate să dispară fără urmă din ochii unui public nesățios de scandal, doritor să scormonească în no­roiul turpitudinilor umane, peste care un ochiu sănătos trece cu disprețul suveran cuvenit. Și ele se țin lanț, sunt in serie. Ce urmează lui Cagero ? „Propaganda" electorală ä sä a național-țărăniștilor Declarațiile d-lui ministru încuîeț, asupra alegerei de la Mehedinți D. Ion înculeț, ministru de interne, a făcut ori următoarele declarații presei : „Am căutat să văd pe d. Mi­­halache, șeful partidului națio­­nal-țărănesc și pe d. Goga, șeful partidului național-creștin, Nu pen­tru a ne pune de a­­­­cord asupra articolelor ce s’ar putea lua din lege printr’un con­simțământ tacit comun. Pe tex­tele de legi nu se pot face tran­zacții cu nimeni. Asemenea nu pentru a se da un termen de aplicarea legilor, legile atâta timp cât ele sunt în vigoare, se aplică fără termen. Scopul întrevederilor a fost să le pun în vedere intensitatea și brutalitatea neobișnuită a lupte­lor electorale din jur. Mehe­dinți, care ar putea deveni pri­mejdioase ordinei publice și care ar putea fi potolite și prin inter­venția conducerii partidelor res­pective. Noi nu putem trata pe membrii partidelor constituite cu repre­zentanți în Parlament, ca pe de­licvenții sau criminalii de rând. In cazul din urmă guvernul are la dispoziție destule mijloace ma­teriale pentru a rezolva chestia rapid și radical. Membrii parti­delor politice legal organizate sunt susceptibili să evite, din or­dinul conducerii partidului, aba­terile de la lege, fără ca să mai fie nevoie, de amestecul autorită­ților care firește își fac întot­deauna, datoria. . RECAPITULAREA INCIDEN­TELOR DE LA MEHEDINȚI DAr să descriem câteva „inci­dente“ ca să nu le dăm o denu­mire mai adequată, care explică intervenția noastră. 1) In seara de 18 Ianuarie, s’a iscat un incident intre un grup de național-țărăniști. Cu ocazia aceasta la clubul național-țără­­nist s’au spart geamurile și s’au rupt ușile de către național­­ereșt­ir­i, dintre care unul, Cos­tache Ion, a fost rănit. 2) In ziua de 23 Ianuarie du­pă amiază, cinci camioane cu vreo 200 propagandiști național­­țărăniști, sub conducerea învă­țătorului Elian din Negoești- Dolj, s’au dus în comuna Bul­­cești, unde au devastat locuința cârciumarului Petre Lupu, sub motiv că este gogist. Procurorul venit la fața locu­lui prin procesul verbal consta­tă : „Aici în adevăr am găsit că avusese loc o devastare, i se spărsese geamurile și se slobo­zise mai multe focuri de revol­ver din care 2 în casă un tavan și alte două pe lângă casă, afa­ră la ușe, pe lângă strașină ; u­­șile erau isbite cu ciomagul, în casă pe pereți stropit­uri de sânge“. Tot acești vajnici doljeni sub conducerea luminătorului satu­lui — învățătorul Elian —­ au mai bătut acolo grav așa netam nesam pe pădurarul Voinescu. 3) In ziua de 24 Ianuarie spre seară, șase mașini cu național­­creștini au venit în comuna Bui­­cești, unde l-au ridicat cu forța pe învățătorul Grecu și l-a tran­sportat la T.­Severin pentru a-l preda parchetului. 4) In ziua de 25 Ianuarie la a­­miază, cinci mașini cu național­­țărăniști venind dela Strehaia, s’au oprit în comuna Igiroasa, unde au intrat în curtea învăță­torului Cebuc și au ridicat cu forța pe 3 gogiști, ducându-i la T.­Severin la clubul național­­țărănesc. 5) In ziua de 25 Ianuarie, un grup de național-țărăniști, în frunte cu Petre Stoican și Ion Vucescu din comunia Isverna, au demontat un pod și au barica­dat drumul cu două sălcii pen­tru a împiedica venirea națio­­nal-creștinilor. 6) In ziua de 26 Ianuarie, di­mineața, un grup de național­­țărăniști fiind gata să plece cu 6 camioane spre Baia de Aramă, au fost provocați de național­­creștini la hotelul Traian, prin huidueli și pietre. S’a produs o încăerare, s’au tras focuri de re­volver, a fost rănit agentul de poliție Meșterul. Ne oprim la cazurile acestea. Am dori să fie ultimele. AUTORITĂȚILE ȘI-AU FĂCUT DATORIA Autoritățile și-au făcut peste tot locul datoria cu prisosință, despărțind pe cei încă erați, eli­berând pe cei sechestrați, dre­sând procese-verbale, înaintând parchetului pe cei vinovați. Autoritățile au luat de aseme­­nea și toate măsurile preventi­ve pentru a face imposibile inci­dentele sângeroase în atmosfera patîmelor aprinse, făcând per­cheziții și confiscând arme, iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiitifiiiiYuiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiniiiir (Continuare în pag, M­a) EXZEHKE VVVVVVVVVVSVVVVVVVvVvVVAAW — Noul guvern egiptean s-a constituit sub președinția lui AU Ma­her Pașa, consilierul Regelui Fuad. Din noul guvern, care are un caracter de neutralitate politică, fac parte membrii diferitelor partide care au simpatii pentru AU Ma­her Pașa. — Corespondentul din Berlin al ziarului „Neues Zuericher Zei­tung“ publică următoarele : „In cercurile politice se vorbește astăzi de o nouă consultație populară, care urmează să fie fixată pentru luna Martie. Formula care va fi pusă la vot va avea aproximativ următoarea redactare: „Ești de acord, tu, bărbat german și tu, femeie germană, cu politica Fuehrerului, care este îndreptată spre retrocedarea colo­niilor noastre ‘?‘ S a dat drumul invasiei elementului plebean evreiesc din Galiția, care a venit în massa, legat de o religie care este o ga­ranție națională și cu o disciplină națională perfectă, au venit ajutați de coreligionari cari se găsesc peste graniță, așa încît aveau capital la îndemînă. Veneau dintr'o regiune unde era moda apuseană, și noi tre­ceam tocmai la obiceiurile acestea ale Apusului, așa încît ve­chii noștri fabricanți de încălțăminte și de îmbrăcăminte, de­prinși cu tradițiile orientale, erau lăsați în decădere și dispă­reau in folosul acelora cari aduceau moda apuseană. întinderea aceasta s'a făcut necontenit, fără nicio măsură. N. IORGA („Scăderi și creșteri ale poporului românesc“). Coboară cohorte, puzderii Spre satele din Mehedinți. Ascultă brașoavele 'n serii, Țăranii creduli și cuminți. Sosesc Comandirii în Turnu, Și-i ciroae de fanți și boeri — „La luptă cu toți!" — strigă [Cârnu. (Leșină un grup de Monșeri) Plăeși, dar tot unul, și unu, Armanzi, și Gastoni, și Mad­­gearu. Cum află că 'ncepe și tunu Să bată,—se'ntorc spre Tunari. Departe de zona ostilă, Madgearu îi cheamă la sfat: — Manevra, ori­cum, e subtilă. Așa, înțeleg să mă bat ! Vlăjganii s'apropie'n cete : — „in foc! Beizadele de bâlci! La luptă, nu ia comitete, Că altfel vă tragem de gâici ! — „De gâîd­ ? — „C'est-a­ dire, d'amigdaies! —„Ce brute! (șoptește Armand) —„O­bestii sinistre, fatale ! —„Ce zici ? Să-i sfidez, ca Rol­land ? Se strigă Spetează și Chioru : —Pahonți dă oraș ! — „Stârpîciune ! De ce nu luptați cu poporu ? — „Comment? Nu citim moțiuni? — „Noi Dunărea­ Albastră om [trece, j Pe barcă, în mers legănat In Ada-Ka!eh vom petrece,­­Și-om lua câte-un kil de rahat! ! ! ] Comandă Madgearu-o tisană . Și opt gingirici mai ferbinți. ! Spre parc se îndreaptă o gitană ! Suspină pleiada de prinți.... Surâde în umbră sibiia Pe geana amurgului van.... Tar șeful înjură ștampila, Cu-o vorbă de rit otoman. R. ACȚIONAR Feeria Caracciut Lupta cea grozavă II „La alegerea parțială dela Mehedinți, glosul trupelor ță­răniste luptă cu disperare. E­­chipa elegantă a­­ efebilor clubului, se plimba, fac sere­nade și război in dantele“. GURA LUMII (Doleanțele medicilor­) Eli s’a întrunit comitetul central al Asociației generale a me­dicilor sub președinția d-lui prof. dr. P. Tomescu și a examinat chestiunile de actualitate interesând profesiunea medicală și să­nătatea publică. In primul rând s’a discutat chestiunea gradațiilor medicilor. Gradațiile, constitue un drept legal și o recompensă meritată pentru medicii care nu au nici o altă posibilitate de înaintare. To­tuși plata lor a fost suspendată în ultimii ani. Asociația a intervenit la ministerul sănătății, rugând a se face calculele pentru a se cunoaște sumele necesare acordărei gra­dațiilor. Cunoscând aceste cifre se va interveni din nou, la minis­terul sănătății, la ministerul de finanțe și la șeful guvernului, arătându-se dreapta cauză a medicilor funcționari. Apoi s-a discutat noua lege administrativă, depusă la Camera și care cuprinde o serie de măsuri sanitare și medicale­, nedrepte și inutile. Comitetul Asociației va întocmi un memoriu in această ches­tiune pe care îl va prezintă guvernului și parlamentarilor, solici­tând ameliorări absolut necesare. Chestiunea medicilor numiți la Casa asigurărilor sociale, din urma concursurilor și cari nu au fost instalați în posturile lor până în prezent, a fost larg discutată. D. dr. P. TOPA, delegatul Asociației și comitetul central al Asigurărilor sociale, a arătat că ministerul Sănătății de acord cu direcția generală a Casei Centrale, a luat hotărîrea să instale­ze în câteva zile pe toți medicii numiți prin decret rog.”.­. In urma concursurilor ce au depus, Comitetul a decis să se întrunească din nou săptămâna vii­toare pentru a lua cunoștință de rezultatul demersurilor făcute și a aviza la nouă mijloace de luptă pentru apărarea dreptelor re­vendicări ale corpului medical. Regele Boris a^mplini T^T^^d^m^Cu^ace^palef^?1^­ d­a­t la mitropolia din Sofia un serviciu religios la care au asistat Regina Ioana, prințul Ciril, membri guvernului, corpul diploma­tic, ofițerii superiori din garnizoană și numeroși funcționari su­periori. După terminarea slujbei reliigoase, Regina a primit felicită­rile membrilor guvernului și ale corpului diplomatic. Personalită­țile oficiale s-au dus apoi la palat și au semnat în registre. Conferințele Zimi Culturate Sâmbătă 1 FVsbnoane??36^^Î e””? m.’­­­in^foTalul Teatruluii!i­­ga Culturală“ din B-dul Schitul Măgureanu 1, în ciclul de conferin­țe organizate de „Liga Culturală“, va vorbi d. dr. Ton Florian, medic primar și asistent universitar, despre „Cum să ne ferim de cancer“ Conferința va fi urmată de un bogat program artistic. Intrarea liberă.

Next