Neamul Românesc, iunie 1936 (Anul 31, nr. 119-139)

1936-06-10 / nr. 124

Orisa morală și reforma școlară Constinuare din pag. I-a mai is numărul de Duminecă, când Americanii sunt foarte cum­se­cade.. — noi n’am ajuns totdeauna să fim cum­se cade nici chiar Dumineca. Dumineca, soțul iși aduce aminte că are o soție, soția își aduce aminte că are un soț, copiii că au părinți, părinții își aduc aminte că au copii, și ei, toți cetesc gazeta cu cel mai mare interes, plimbân­­­du-se în natură, căreia îi admiră frumusețile și apoi revin la viața de înainte. Dar am trecut granița Canada și am avut curiozitatea să văd gazete canadiană, care es­te în mâna preoților și profesori­lor. E cu desăvârșire altfel, pe un tron foarte vechiu, de pe la 1670. Evident că o astfel de presă nu se poate introduce in Europa, căci ea nu ar găsi ce­titori, întrebați-mă pe mine ca­re am de atâtea decenii un ziar și de­sigur că în sala aceasta nu se găsesc douăzeci de persoana care să cetească foaia aceasta, măcar din când în când. Prin urmare, literatura nu poa­te produce această transformare, arta nu poate îndeplini aceiași misiune, presa este așa cum este Mitropolitul actual al Moldovei, Nicodim, a tradus ceva după un Rus, Petrov, care a vrut într-un moment să înnoiască ortodoxia în Rusia. Acolo se vede un creș­tin, director la o gazetă, care se întreabă: oare bine a făcut că a scris cutare articol care provoa­că ura, bine a făcut că a lăsat cutare notiță? Și el ajunge de nu mai scoate gazeta. Dar pe lume așa ceva nu se vede. Atunci ce poate îndrepta a­­ceastă societate? Familia? Toartă lumea lucrează, cum am spus, la distrugerea ei. Pe vremea mea se mai ținea sama de ce au făcut, ce au gândit și ce simt părinții, pe când, în momentul de față, cea mai mare parte din tineret nu dorește decât să fie în toate domeniile cu desăvârșire altfel de cum au fost părinții, și toate sforțările care se fac pentru a-i atrage pe linia normală a desvol­­tării generațiilor este inutilă. Domnește un despreț profund pentru experiența părinților, ca­re, chiar dacă nu vor s-o urme­ze cei noi, trebuie să fie măcar consultată. (Continuare în a­zul viitor) Universitatea literă latină de la Brașov . După trei ani de existență, cursurile de vară de limba și li­teratura franceză de la Brașov, create și conduse de către d. Pro­fesor N. Șerban de la Universitatea din Iași, se transformă în Universitate Liberă Latină adău­gându-li-se și studiul limbilor i­­taliană și spaniolă pentru români și româna pentru străini. Cursurile Universității Libere Latine încep la 5 Iulie și vor dura până la 20 August. Ele sunt predate de profesori universi­tari și profesori de liceu francezi, italieni și spanioli. Conversa­ția zilnică este dirijartă de un numeros grup de studenți apar­ținând acestor națiuni. Universitatea Liberă Latină este pusă sub patronajul de o­­noare a unui comitet compus din miniștrii țărilor latine din Ro­mânia,, din foștii miniștrii de instrucție publică, sub președinția d­-lui pr­ofesor N. Iorga.­­ O frumoasă sală de lectură cu o bibliotecă bogată de cărți, reviste și ziare franceze, italiene și spaniole, excursii în fiecare Duminică și sărbătoare in regiuni pitorești, serate literare și dan­sante, sporturi, nimic n’a fost omis pentru a face șederea la Brașov plăcută și utilă.­­ Astfel organizată, Universitatea Liber­ă Latină, unică in fe­lul ei, afirmă puterea latinității noastre pe calea culturei și va găsi desigur adeziunea lumei noastre intelectuale­ și școlare. Taxa de cursuri și pensiunea complectă (dormitul în cămi­­nuri și masa la restaurantul Transilvania) 3000 lei pe lună. Prospecte, înscrieri și inform­ațiuni la secretariat: Iași str. Lascar Catargi No. 9. La mormântul lui Al. D. Florescu — Cuvântarea d-lui general M. Schina ](25 Mai, 1936 - Nemurirea este darul cel mai mare, cu care Dumnezeu a hărăzit sufletele noastre, mari și mici, fără deosebire. Cele mari însă înțelegând meni­rea lor pe pământ, învăluie activi­tatea vieții cu mantia faptelor, ce se strălucesc memoria, pe când cele mici lipsite de orice credință, își târăsc viața în ambițiuni și plă­ceri înșelătoare, ca râma ce roade acolo unde poate, țesăturile orga­nismelor vii ale omenirea. Tu Alexandru Florescu, ai știut, că pentru a fi suflet mare, nu ai nevoie să te arăți și să cauți să impui altora, recunoaștere și admi­­rațiune.. Precum te-au învățat su­fletele mari ale strămoșilor, ai lu­crat în taină, ca și taina idealului lor. Ai făcut parte din mănunchiul celor ce s’a strâns în jurul unei credințe și cu un singur cuget, care în tăcere, de la Tisa până la Nis­tru, vibra la bătăile unei singure inimi; era inima înlănțuită și în­sângerată a neamului românesc. Tu, Alexandru Florescu, ai înțe­les-o de mic copil, fiindcă în tru­pul tău încă fraged, a suflat ca un vifor, tradiția familiei al cărei mare nume l-ai purtat. După ce ca stu­dent în Apus, te-ai străduit să tăl­măcești tineretului omenirei întregi, dreptatea cauzei românești din pro­vinciile subjugate, tu, ca o urmare firească a patriotismului tău, ai de­venit împreună cu alți mari fii ai țării, acum aproape o jumătate de veac, unil din ctitorii Ligii Cultu­rale a tuturor Românilor de pre­­tutindenea. Drapelul ei, care nu este decât o credință și un altar, vine astăzi să se închine la căpătâiul sicriului tău, fulgurându-1 cu flo­rile iubitei neperitoare. Ai lucrat împreună cu ceilalți, în sanctuarul libertăților culturale ale neamului nostru și n’ai pregetat nici cu mun­că neobosită, nici cu sufletul în­flăcărat de urgia vremurilor, nici cu banul tău, să menții aprinsă fă­clia credinței neclintită, pentru desrobirea fraților de sub prigoana sălbatică a streinilor. Ți-a fost dat ca împreună cu ge­nerația celor mai mari înfăptuiri din istoria Neamului Românesc, să ai fericirea de a vedea la Alba-Iulia pusă pe capul lui Ferdinand I, co­roana regală a României întregită. Este răsplata pe care cerul a dat-o celor ca tine, ce au știut în viață, să facă din idealul țării propria lor fericire. Apoi scumpe tovarăș de năzuinți și îngrijorări, nu ai putut lipsi la amurgul vieții tale, să dai obolul sufletesc, moral și material, la com­pania pe care tot Românul este dator să o susțină, contra celor ce ia inconștienta lor trufie, cred că nelegiuirile trecutului pot să mai reînvie. In durerea ce am de a te însoți la locul tău de vecinică odihnă, mă simt totuși fericit, că pot aci, în numele ilustrului nostru președinte Nicolae Iorga, pe care am cinstea, dar mâhnită însărcinare de a-1 re­prezenta în fața criptei tale, încă caldă de căldura inimii și sufletu­lui tău, să-ți aduc din partea sa și a „Ligii Culturale“, prinosul de a­­fectuoasă recunoștință și semnul eternei amintiri. Plecându-mă cu pioasă închinare pe rămășițele tale pământești, rog îndurerata ta so­ție, pe copiii și frații tăi, să pri­mească întovărășirea noastră, la mângâierea pe care sufletele cele mari ca tine, pot să o lase urma­șilor lor. Iar tu, Alexandru Florescu, dormi liniștit, nimic nu-ți poate tulbura pacea eternă a somnului tău, fiind­că conștiința ta ți-a spus-o și noi aci la ușa deschisă a mormântului tău o afirmăm: Ți-ai făcut datoria de Roman, fie-ți calea veciniciei pe care ai pornit, plină, dulce și u­­șoară. * MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Nicolae Toader, născut la 8 iulie 1900 in­ Brăila, domiciliat­a București, Calea Griviței nr. 10, a făcut cerere acestui Minis­er de a fi autorizat să schimbe n­umele său patronimic de Toa­­der în acela de Teodorescu spre 3, se numi Nicolae Teodorescu. Ministerul publică aceasta, conform, art. 9 din legea asupra numelui spre știința acelora cari nu vor să facă opozițiune în ter­menul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. JUDECĂTORIA MIXTA SIBIU Secția c. f. No. 5650/1936 C. f. Se aduce la cunoștința publică că debitorul Emil Mangelius do­miciliat în Sibiu prin cererea în­registrată sub No. 5650 la 26.V. 1936 a cerut radierea mențiunei de asanare de sub No. 4047/1934 făcută conform art. 26 din legea pentru lichidarea datoriilor agri­cole și urbane din 7 Aprilie 1934, asupra imobilelor cuprinse în c. f. a comunei Turnișor No. 863 pen­tru care cerere s’a fixat termen de înfățișare pe ziua de 6 Iulie 1936, ora 9 la sediul acestei ins­tanțe Str. Carmen Sylva No. 7 parter camera No. 33 pentru când se citează pe toți cei interesați. Sibiu, 27 Maiu 1936. Judecător: (ss) M. Părvulescu. Grefier: (ss) D. Jurca astăzi la Cinema : SAVOY O vizitĂ nocturnă cu K­ane Hard și complectare. ARO „Dominoul Verde" cu Daniel­le Darrieux și completare. TRIANON Anny se amuză cu Anny On­­dra și complectare. NEAMUL ROMÂNESC După întâlnirea șefilor Statelor Micei înțelegeri — Unitate indisolubilă. — Perfectă identitate de vederi• — Complectă comunitate de acțiune - Cele trei discursuri rostite de M. S. Regele Carol al II-lea, d. Eduard Beneș și A. S. Regală Prințul, Regent Paul la dejunul de Sâmbătă, de la Palat, au fost cea mai categorică afirmare a u­­nității indisolubile a Micei înțe­legeri. „Este un eveniment fericit — a spus M. S. Regele Carol — că, în aceste zile când atâtea pro­bleme internaționale sunt pe ca­le să se producă, noi Șefii de Stat ai alianței noastre am pu­tut găsi timpul să ne întrunim spre a discuta marile chestiuni la ordinea zilei și să ne consfă­­tuim în aceste clipe deosebit de grele. Acest fapt, care afirmă unita­tea și indisolubilitatea Micii în­țelegeri, va demonstra că sun­tem o unitate internațională ca­re, în strânsă colaborare cu în­țelegerea Balcanică, face o po­litică de menținere a Păcii și de salvgardare a propriilor sale in­­terese. Cel dintâi dintre interesele sale este respectul fruntariilor actuale, pentru totdeauna in­tangibile și al tratatelor de pa­ce. Această afirmație solemnă și hotărîtă va fi proclamată din nou, cu forță și voință, de către reuniunea noastră. Baza politicii Micii înțelegeri este respectul angajamentelor internaționale“. La care declarații Suveranul nostru a ținut să adauge : „Ne-am întrunit aici la Bucu­rești, între altele, spre a reafir­ma aceste puncte care fac în­săși rațiunea de a fi a Micii în­țelegeri și tocmai aceste afirma­­ții de înțelegere mutuală îmi încântă inima și fac ca să Vă salut cu toată bucuria, în nume­le Meu și acela al României“. In numele Iugoslaviei, A. S. R. Principele Regent Paul a spus : „Pe deplin de acord cu ideile formulate în cuvintele pe care le-a rostit Majestatea Voastră, consider că cele trei state ale Micii înțelegeri, cu complemen­tul activ al înțelegerii Balcanice, vor trebui să urmeze, și în viitor, politica lor actuală și să conti­nue să dea lumii, simultan și pa­ralele probe, atât ale forței lor cât și ale voinții lor de pace“. XII-Tot atât de categoric d. Eduard Beneș, președintele Republicei Cehoslovace, a rostit în ce pri­vește unitatea Micei înțelegeri, următoarele cuvinte: „E ciudat că cei care nu se o­­pun își interzic să înțeleagă, e ciudat că-și întemeiază în zadar speranțele pe așa zisele diferen­țe ale vederilor noastre. Fie-mi îngăduit să spun, încă o dată, că nu există deosebiri de vederi în­tre noi, așa precum Majestatea Voastră și Alteța Sa Regală au subliniat-o atât de just. „De aceea țările noastre — cu toate marile dificultăți interna­ționale actuale — sunt liniștite, conștiente de forța lor, sigure moralicește, credincioase cuvân­tului lor, unite în convingerea importanței lor politice, pentru menținerea păcii în Europa Cen­trală și pentru politica marilor puteri din Europa, gata să cola­boreze cu toți vecinii, loial și cinstit, pentru pace, gata să ur­meze consecvent și credincios marile principii ale Genevei. A­­PARAND CU TOATA PUTEREA LOR, CUVÂNTUL DAT ȘI TRA­TATELE SEMNATE, GATA SA SE SUSȚINĂ RECIPROC ȘI GATA SA SE APERE PANA LA ULTIMA RĂSUFLARE, IN CAZ DE NECESITATE. „Este profesiunea noastră de credință, este marea doctrină a Micii înțelegeri și reuniunea noastră îi va da marea consa­crare finală. De aceia sunt deo­sebit de fericit să mă pot aso­cia în întregime la tot ce face Majestatea Sa a spus cu privire la reforma Societății Națiuni­­lor“. Duminică aceste declarațiuni categorice au fost întărite și mai mult de comunicatul dat presei, ca rezultat al examenului făcut de cei trei Șefi ai Statelor Micei înțelegeri, în conferința de patru ore dela Scroviștea. „Toate problemele la ordi­nea zilei au fost examinate. „S'a constatat —­ spune acest comunicat — că asupra tuturor există cea mai perfectă identi­tate de vederi și în consecință s'a stabilit o complectă comu­nitate de acțiune". i * * /VWS Situația mișcării­­ din franța ------X O X ------­Paris, 9 (Rador). — Iată care este situația mișcărei greviste pe ziua de azi:Lucrătorii din mai multe uzine metalurgice din regiunea Parisului au evacuat uzinele sau au reluat lucrul. Lucrătorii și lucrătoarele din croi­torie au decis generalizarea grevei. Se crede că personalul societăței „Wagons-kiis“ va decide reluarea lucrului cu începere de Miercuri. In provincie, mișcarea grevistă a făcut progrese în regiunea Rouen, în special în industria textilă. Aseară au decis reluarea lucrului peste 35.000 de greviști din depar­tamentul Seinei inferioare și din regiunea Elbeuf. Șîrpile zilei In regiunea Vierzon s’a ajuns la un acord între lucrătorii și patronii a zece fabrici de porțelanuri, astfel că azi se va relua lucrul în aceste fabrici. # Paris, 9 (Rador). — Expedierea în provincie a marilor ziare parizie­ne s’a făcut și noaptea aceasta de administrația ziarelor, cu mijloace proprii, întrucât funcționarii socie­tăței „Messageries Hachette“, care asigură de obiceiu expedierea ziare­lor, continuă să nu-și poată executa obligațiile din cauza șoferilor ca­mionetelor cari nu vor să recunoas­că acordul intervenit între direcția societăței și funcționari. Șoferii au obținut și ei satisfacție însă ei continuă greva în semn de solidaritate cu mecanicii greviști. Se crede că greva va fi aplanată azi dimineață. Paris, 9 (Rador). — Toate zia­rele înregistrează destinderea realizată prin acordul dintre pa­troni și sindicatele muncitorești; ele deduc că reluarea lucrului va fi în curând generală. „Le Matin“ speră că pactul a­­cesta va exercita o influență li­niștitoare care va avea repercu­siuni apropiate. „Acest pact com­portă o ordine nouă. Pe lângă faptul că subliniază o evoluție istorică în raporturile dintre ca­pital și muncă, pactul pune în țară r­oul baze pentru organiza­rea economiei franceze. Este o experiență care se înrudește cu experiența americană“. „Le Populaire“, oficiosul so­cialist, arată că însemnătatea a­­cordului este imensă. „Nu e vor­ba numai de sporirea salariilor care merge de la 7 până la 15 la sută, dar și de stabilirea unui minimum de salarii, pe profe­siuni și pe regiuni. Dacă se ține seama și de plata concediilor, puterea de cumpărare a lucrăto­rilor sporește cu circa 35 la sută“. ( Paris, 9 (Rador). — Distri­buirea ziarelor parisiene la chioșcuri, la depozitele stațiu­nilor metropolitanului și în îm­prejurimile Parisului s’a putut face azi dimineață normal. în­treg personalul Mesageriilor Hachette, care asigură distribui­rea ziarelor, a reluat lucrul. * ♦> D-na și d. profesor N. Iorga au participat la festivitățile de etc. ROMANIA Corpul Portăreilor Trib. Ilfov Prezenta s’a făcut prin interme­diul nostru astăzi 5 (cinci) Iunie 1936. Șef Portărel (ss) C. HERESCU Notif iens*e No. 18394/936. Onor. STATULUI ROMAN prin Ministerul de Finanțe prin reprezentanții săi legali (Direcția Datoriei Publice) Calea Victoriei BUCUREȘTI Subscrisa „SOCIETE POUR AF­FAIRES FINANCIERES“, S. A. din Zürich, reprezentată prin sub­scrisul D. Bibiri, avocat din Bucu­rești, str. C. F. Robescu Nr. 7, un­de fac și alegere de domiciliu pen­tru aceasta, în baza procurei cer­tificată la 4 Aprilie 1936, pierzând titlul de rentă internă română 5% 1920 No. 00861 in valoare no­minală de Lei 20.000 (două­zeci mii) cu cuponul de 1 Noembrie 1934 fac opoziție la plata capita­lului și cupoanelor în conformita­te cu Legea titlurilor la purtător pierdute, furate, distruse, etc. Titlul s’a pierdut fiind trimis prin poștă în România. Alătur recipisa Ad­ției Fine­ a Capitalei, Sect. II, No. 7036/936 pentru plata taxei speciale de Lei 400. Cu su­mă: „Société Pour Affaires Financia­­res“ S. A. Zürich pr. pr. D. Bibiri, avocat București, str. C. F. Robescu 7 ROMANIA Corpul Portăreilor. Trib. Ilfov Biroul II Central Prezenta copie fiind conformă cu notificarea cu No. 18394 din 5 iunie 1936 adresată Onor. Minis­terul­ de Finanțe prin reprezen­tanții săi legali D-ția Datoriei Pu­blice București se legalizează de noi pe timbru legal. Șeful Portăreilor, Indescifrabil. ~ 1 ^ k* w b ; 1 ■ jEB - i«j pi-y; í^íypí Tip. Ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoian 23^5 Presa franceză despre întrevederile n ■—■ [UNK] [UNK]» mii «mmn [UNK] «i..........muu,­­■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]— de la București ■uwa BHonwat mm PARIS, 9. (Rador). — „Le Temps“ comentează pe larg con­­versațiunile politice de la București și în special reuniunea de la Scroviște. Comunicatul, publicat după conferință, observă „Le Temps“, este redactat în termeni foarte discreți. El notează însă că toate problemele la ordinea zilei au fost examinate și că identitatea cea mai perfectă de­­ vederi a fost constatată. „S’a stabilit tașa­dar o complectă comunitate de acțiune. Aceasta constitue o declarație fermă despre acordul celor trei șefi de stat ai Micei în­țelegeri asupra unei politici solidare și a unei acțiuni comune a României, Iugoslaviei și Cehoslovaciei. Ce spune presa din Praga PRAGA, 9. (Rador). — Ziarele cehoslovace fac bilanțul întru­nirii de la București a celor trei șefi de stat ai țărilor Micei în­țelegeri. Ziarul „Venkov“ scrie: întrevederile intime de la București au confirmat din nou complecta unitate de vederi care domne­ște în sânul Micei înțelegeri și au dat loc la luarea unor nouă inițiative, care profită intereselor comune ale celor trei țări pen­tru o bună politică de pace în Europa. O precizare Legea Drumurilor prevede categoric că, într^^Hiîfi în^ori^ cititorii Țorei sunt impuși la prestația drumurilor, fie în natură, fie în bani. Rezultă, astfel, că cei trecuți de 60 ani sunt scutiți de această dare,,­­ deci și de impozitul asupra drumurilor «și ju­r­ceasta, cu drept cuvânt, căci omul trecut de 60 ani nu mai poate lucra manual iar intelectualii sunt scoși la pensie. Unele administrații financiare interpretează în felul mai­­ sus arătat și scutesc de impozitul drumurilor pe cei trecuți de­ 60 ani inclusiv­ pensionari ai Statului, fie civili ori militari; altele scutesc de prestație și nu de impozitul drumurilor, ce este acelaș lu­cru și în fine altele scutesc de acest impozit pe cei de la țară iar pe orășeni nu, deși aceștia plătesc acest impozit pe avere (casă ori pă­mânt) sau la profesie. Astfel fiind, o precizare se im­pune mai ales că pensia nu se poate considera ca profesie. Noua lege administrativă exclude pen­sionarii de a mai ocupa funcțiuni publice ca neapți de a mai face atari servicii și în acest caz, de ce să se considere pensia ca profesie și de ce impozitul pe drumuri ?­ Se mai relevă că pensia nu este salariu ci bani proprii, reți­nuți în decursul anilor serviți și asupra cărora, la timpul lor, s-a re­ținut impozitele respective, astfel că nu mai pot fi impuse a 2-a oară la nici un impozit și, deci, nici la acela pe drumuri. O precizare din partea forurilor competente, se impune. COL. TR. FRUNZESCU Un guvern „ subversiv** D. Gr. Iunian a adunat fără să vrea, de-asupra capului d-sale fulgerile censurei politice, acea pe care nu o face guvernul. Fostul ministru și-a permis să spună că e nevoe de un gu­vern compus din oameni cum se cade. Indiferent dacă pe de­asupra acești oameni de treabă ar fi sau nu electorali proemi­nenți, ori „grade" în cluburi.­­ Și democrația care nu vrea alegeri libere, s'a supărat. Dar asta e­­,dictatură"! — se răspunde cu supărarea obligatorie din centrele „anti-fasciste" unde d. Mihalache și-a instalat posturi înaintate, pline de un, nemărginit devotament pentru naționa­lismul său intransigent, pentru verificatul d-sale țărănism... Dar supărarea e zadarnică. Mergem tot spre un guvern al oamenilor de ispravă, ca să îndrepte și să lupte împotriva spe­culei trusturilor, și a speculanților calvităței populare. Și unde d. Mihalache n'are dreptate, este când crede că ar fi escus ca și d-sa să fie chemat să tragă la ham, cu alți oameni cum se cade, într'un guvern de sacrificiu. Dacă vrei binele celor mulți și mai multă echitate socială, nu e obligator să fii președinte de consiliu, paralizat de ambiții locale și de tirani electoralo-regnicolari. Acest tineret crescut în acelaș ideal — căruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt, de încredere în slujba unui naționa­lism constructiv, fără prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi în orice împrejurare la înălțimea sacri­­ficiilor cerute de un patriotism desăvârșit. M. S REGELE CAROL Ii D-nii T. Arghezi și Al. Rosetti, împroșcă Academia Română fiindcă cel dintâi n’a fost acceptat printre membrii înaltului for... Am răspuns, reproducând „poezii“ din volumul versificatorului care își bate joc de biserică, de călugări și de tot ce e sfânt în su­fletul românesc. „Epoca“, — printr’o intervenție deplasată, — reduce grava chestiune la un „schimb de politețe“, care „devin jenante“ între d. profesor Iorga și d. Arghezi. Socotește că „pornografiile“ aces­tui domn, trebuesc puse în ghilimele. Atât vrea să priceapă autorul acelor rânduri, din străduința noastră împotriva scrierilor scandaloase și imorale. Ne privește. Ne întrebăm însă dacă și conducerea Epocei e de acord cu surprinzătoarele teorii ale domnului anonim... ..„ț Academia Română respinge scuzele calomniatorului Ml. Rosetti ” Confratele UNIVERSUL publică următoarele: D. Al. Rosetti a adresat d-lui președinte al Academiei Ro­mâne o scrisoare, datată 3­ Iunie a.c., în care, după ce spune că este mirat de publicitatea ce s’a dat „unei conversații, ce a avut-o cu un ziarist prieten și care a fost reprodusă, în parte, în ziarul „Facla“, ce are scuze, invocând... sinceritatea părerilor sale ce „con­stituesc un crez cu totul personal“! D. prof. Al. Rosetti este certat cu logica și cu bunul simt ele­mentar. D-sa recunoaște că a acordat interviewul buclucaș, iar decla­rațiile ce le-a făcut corespund în totul părerilor personale ce le are și care „constituesc un crez“, dar se plânge că este victima... pu­blicității și a răstălmăcirilor! El însuși a urmărit să iasă din obscuritate, în condițiuni ne­fericite, atacând și calomniind Academia Română printr’un in­terview. Acum pretinde că n’a înțeles să vizeze persoane, ci numai „stări de lucruri“ și n’a fost în intenția sa să jicnească pe nici un membru al Academiei, dar își menține, totuși, acele calomnii ce constituesc „crezul“ d-sale personal. Lamentabila scrisoare de scuze a directorului Fundației cul­turale „Regele Carol II“ dovedește cât de puțin indicat era și este acest personaj să ocupe o catedră universitară și să conducă o instituție culturală ce poartă numele Suveranului. Academia Română nu a acceptat scuzele d-lui Al. Rosetti, așa că d-sa rămâne un calomniator ce urmează să fie sancționat. Academia Română — după cum am anunțat — a delegat pe președintele său, d. Al. Lapedatu și pe d. Gusti, să aducă cazul Rosetti la cunoștința M. S. Regelui. Pe de altă parte, d. dr. Angele­scu, ministrul instrucției pu­blice, urmează să examineze acelaș caz în legătură și cu acti­vitatea d-lui Al. Rosetti ca autor de cărți didactice antinaționale și amorale, în vederea sancțiunilor cuvenite. Nenorocirea de la Cotroceni Serbarea tineretului a cărui desfășurare începuse în admira­ția zecilor de mii de spectatori, a fost întreruptă ori de un groaznic accident. S-a prăbușit una din cele mai mari și mai populare tribune publice, acoperind sub dărâmăturile ei sute de spectatori. Pa­nica a fost indescriptibilă. Totul s’a petrecut în câteva secunde. In clipa următoare, aproape toate tribunele s’au golit de public. Lumea înspăimântată de sinistrul spectacol a năvălit în arena sportivă, cei mai mulți dând fuga spre locul dezastrului. In tabără s’a dat atunci alarma, trupele au sosit imediat în­conjurând tribuna dărâmată și în aceiași clipă au început ope­rațiile de salvare. M. S. Regele a părăsit imediat pe înalții oaspeți și a supra­­veghiat personal aceste operațiuni. Răniții au fost pansați la posturile de prim ajutor cei mai grav fiind trimiși la spitale cu toate ambulanțele Salvărei, toate Camioanele de transporturi sanitare de la spitale și cu autobuzele rechiziționate. Cercetările au început imediat și continuă cu multă asidui­tate. m. Au fost arestați din primul mondtrt antreprenorii și condu­cătorii serviciului arhitecturii municipale. Se dă încredințarea că vinovații, oricine ar fi ei, nu vor fi cru­țați de sancțiunile cuvenite. ** H“ —ITi lV Până la ora 2 In cursul nopții și astăzi dimi­neață au continuat operațiu­nile de îngrijire­­ a accidentaților de la Cotroceni. Sunt în total 472 răniți grav.­­ Primul procuror a lansat ma­ndate de arestare împotriva an­treprenorilor și a conducătorilor serviciului de arhitectură al Mu­nicipiului. O comisiune de anchetă a v­erificat la fața locului materialul și modul de construcție al tribunelor. Un fapt și mai ciudat a fost înregistrat azi dimineață prin tentativa de a se da foc tribune­lor rămase în picioare. Pompierii au localizat la timp incendiul. LONDRA. 9. (Rador)4. — „Daily Herald“ publică o declara­ție a arh­iducelui Otto de Habsburg, afirmând că „este gata să răspundă chhemăriii poporului“. Paris, 9 (Rador). — Se acordă o deosebită importanță con­siliului de cabinet întrunit azi di­mineața sub președinția d-lui Blum. Miniștrii vor pune la punct proectele de reforme sociale și economice, care vor fi supuse Ca­merei astăzi și probabil votate în ședințele de Joi și de Vineri. Problemele de politică exter­nă vor fi deasemeni examinate în­ cursul acestui consiliu. . iAj

Next