Neamul Românesc, iunie 1936 (Anul 31, nr. 119-139)
1936-06-10 / nr. 124
Orisa morală și reforma școlară Constinuare din pag. I-a mai is numărul de Duminecă, când Americanii sunt foarte cumsecade.. — noi n’am ajuns totdeauna să fim cumse cade nici chiar Dumineca. Dumineca, soțul iși aduce aminte că are o soție, soția își aduce aminte că are un soț, copiii că au părinți, părinții își aduc aminte că au copii, și ei, toți cetesc gazeta cu cel mai mare interes, plimbându-se în natură, căreia îi admiră frumusețile și apoi revin la viața de înainte. Dar am trecut granița Canada și am avut curiozitatea să văd gazete canadiană, care este în mâna preoților și profesorilor. E cu desăvârșire altfel, pe un tron foarte vechiu, de pe la 1670. Evident că o astfel de presă nu se poate introduce in Europa, căci ea nu ar găsi cetitori, întrebați-mă pe mine care am de atâtea decenii un ziar și desigur că în sala aceasta nu se găsesc douăzeci de persoana care să cetească foaia aceasta, măcar din când în când. Prin urmare, literatura nu poate produce această transformare, arta nu poate îndeplini aceiași misiune, presa este așa cum este Mitropolitul actual al Moldovei, Nicodim, a tradus ceva după un Rus, Petrov, care a vrut într-un moment să înnoiască ortodoxia în Rusia. Acolo se vede un creștin, director la o gazetă, care se întreabă: oare bine a făcut că a scris cutare articol care provoacă ura, bine a făcut că a lăsat cutare notiță? Și el ajunge de nu mai scoate gazeta. Dar pe lume așa ceva nu se vede. Atunci ce poate îndrepta această societate? Familia? Toartă lumea lucrează, cum am spus, la distrugerea ei. Pe vremea mea se mai ținea sama de ce au făcut, ce au gândit și ce simt părinții, pe când, în momentul de față, cea mai mare parte din tineret nu dorește decât să fie în toate domeniile cu desăvârșire altfel de cum au fost părinții, și toate sforțările care se fac pentru a-i atrage pe linia normală a desvoltării generațiilor este inutilă. Domnește un despreț profund pentru experiența părinților, care, chiar dacă nu vor s-o urmeze cei noi, trebuie să fie măcar consultată. (Continuare în azul viitor) Universitatea literă latină de la Brașov . După trei ani de existență, cursurile de vară de limba și literatura franceză de la Brașov, create și conduse de către d. Profesor N. Șerban de la Universitatea din Iași, se transformă în Universitate Liberă Latină adăugându-li-se și studiul limbilor italiană și spaniolă pentru români și româna pentru străini. Cursurile Universității Libere Latine încep la 5 Iulie și vor dura până la 20 August. Ele sunt predate de profesori universitari și profesori de liceu francezi, italieni și spanioli. Conversația zilnică este dirijartă de un numeros grup de studenți aparținând acestor națiuni. Universitatea Liberă Latină este pusă sub patronajul de onoare a unui comitet compus din miniștrii țărilor latine din România,, din foștii miniștrii de instrucție publică, sub președinția d-lui profesor N. Iorga. O frumoasă sală de lectură cu o bibliotecă bogată de cărți, reviste și ziare franceze, italiene și spaniole, excursii în fiecare Duminică și sărbătoare in regiuni pitorești, serate literare și dansante, sporturi, nimic n’a fost omis pentru a face șederea la Brașov plăcută și utilă. Astfel organizată, Universitatea Liberă Latină, unică in felul ei, afirmă puterea latinității noastre pe calea culturei și va găsi desigur adeziunea lumei noastre intelectuale și școlare. Taxa de cursuri și pensiunea complectă (dormitul în căminuri și masa la restaurantul Transilvania) 3000 lei pe lună. Prospecte, înscrieri și informațiuni la secretariat: Iași str. Lascar Catargi No. 9. La mormântul lui Al. D. Florescu — Cuvântarea d-lui general M. Schina ](25 Mai, 1936 - Nemurirea este darul cel mai mare, cu care Dumnezeu a hărăzit sufletele noastre, mari și mici, fără deosebire. Cele mari însă înțelegând menirea lor pe pământ, învăluie activitatea vieții cu mantia faptelor, ce se strălucesc memoria, pe când cele mici lipsite de orice credință, își târăsc viața în ambițiuni și plăceri înșelătoare, ca râma ce roade acolo unde poate, țesăturile organismelor vii ale omenirea. Tu Alexandru Florescu, ai știut, că pentru a fi suflet mare, nu ai nevoie să te arăți și să cauți să impui altora, recunoaștere și admirațiune.. Precum te-au învățat sufletele mari ale strămoșilor, ai lucrat în taină, ca și taina idealului lor. Ai făcut parte din mănunchiul celor ce s’a strâns în jurul unei credințe și cu un singur cuget, care în tăcere, de la Tisa până la Nistru, vibra la bătăile unei singure inimi; era inima înlănțuită și însângerată a neamului românesc. Tu, Alexandru Florescu, ai înțeles-o de mic copil, fiindcă în trupul tău încă fraged, a suflat ca un vifor, tradiția familiei al cărei mare nume l-ai purtat. După ce ca student în Apus, te-ai străduit să tălmăcești tineretului omenirei întregi, dreptatea cauzei românești din provinciile subjugate, tu, ca o urmare firească a patriotismului tău, ai devenit împreună cu alți mari fii ai țării, acum aproape o jumătate de veac, unil din ctitorii Ligii Culturale a tuturor Românilor de pretutindenea. Drapelul ei, care nu este decât o credință și un altar, vine astăzi să se închine la căpătâiul sicriului tău, fulgurându-1 cu florile iubitei neperitoare. Ai lucrat împreună cu ceilalți, în sanctuarul libertăților culturale ale neamului nostru și n’ai pregetat nici cu muncă neobosită, nici cu sufletul înflăcărat de urgia vremurilor, nici cu banul tău, să menții aprinsă făclia credinței neclintită, pentru desrobirea fraților de sub prigoana sălbatică a streinilor. Ți-a fost dat ca împreună cu generația celor mai mari înfăptuiri din istoria Neamului Românesc, să ai fericirea de a vedea la Alba-Iulia pusă pe capul lui Ferdinand I, coroana regală a României întregită. Este răsplata pe care cerul a dat-o celor ca tine, ce au știut în viață, să facă din idealul țării propria lor fericire. Apoi scumpe tovarăș de năzuinți și îngrijorări, nu ai putut lipsi la amurgul vieții tale, să dai obolul sufletesc, moral și material, la compania pe care tot Românul este dator să o susțină, contra celor ce ia inconștienta lor trufie, cred că nelegiuirile trecutului pot să mai reînvie. In durerea ce am de a te însoți la locul tău de vecinică odihnă, mă simt totuși fericit, că pot aci, în numele ilustrului nostru președinte Nicolae Iorga, pe care am cinstea, dar mâhnită însărcinare de a-1 reprezenta în fața criptei tale, încă caldă de căldura inimii și sufletului tău, să-ți aduc din partea sa și a „Ligii Culturale“, prinosul de afectuoasă recunoștință și semnul eternei amintiri. Plecându-mă cu pioasă închinare pe rămășițele tale pământești, rog îndurerata ta soție, pe copiii și frații tăi, să primească întovărășirea noastră, la mângâierea pe care sufletele cele mari ca tine, pot să o lase urmașilor lor. Iar tu, Alexandru Florescu, dormi liniștit, nimic nu-ți poate tulbura pacea eternă a somnului tău, fiindcă conștiința ta ți-a spus-o și noi aci la ușa deschisă a mormântului tău o afirmăm: Ți-ai făcut datoria de Roman, fie-ți calea veciniciei pe care ai pornit, plină, dulce și ușoară. * MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Nicolae Toader, născut la 8 iulie 1900 in Brăila, domiciliata București, Calea Griviței nr. 10, a făcut cerere acestui Miniser de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Toader în acela de Teodorescu spre 3, se numi Nicolae Teodorescu. Ministerul publică aceasta, conform, art. 9 din legea asupra numelui spre știința acelora cari nu vor să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. JUDECĂTORIA MIXTA SIBIU Secția c. f. No. 5650/1936 C. f. Se aduce la cunoștința publică că debitorul Emil Mangelius domiciliat în Sibiu prin cererea înregistrată sub No. 5650 la 26.V. 1936 a cerut radierea mențiunei de asanare de sub No. 4047/1934 făcută conform art. 26 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1934, asupra imobilelor cuprinse în c. f. a comunei Turnișor No. 863 pentru care cerere s’a fixat termen de înfățișare pe ziua de 6 Iulie 1936, ora 9 la sediul acestei instanțe Str. Carmen Sylva No. 7 parter camera No. 33 pentru când se citează pe toți cei interesați. Sibiu, 27 Maiu 1936. Judecător: (ss) M. Părvulescu. Grefier: (ss) D. Jurca astăzi la Cinema : SAVOY O vizitĂ nocturnă cu Kane Hard și complectare. ARO „Dominoul Verde" cu Danielle Darrieux și completare. TRIANON Anny se amuză cu Anny Ondra și complectare. NEAMUL ROMÂNESC După întâlnirea șefilor Statelor Micei înțelegeri — Unitate indisolubilă. — Perfectă identitate de vederi• — Complectă comunitate de acțiune - Cele trei discursuri rostite de M. S. Regele Carol al II-lea, d. Eduard Beneș și A. S. Regală Prințul, Regent Paul la dejunul de Sâmbătă, de la Palat, au fost cea mai categorică afirmare a unității indisolubile a Micei înțelegeri. „Este un eveniment fericit — a spus M. S. Regele Carol — că, în aceste zile când atâtea probleme internaționale sunt pe cale să se producă, noi Șefii de Stat ai alianței noastre am putut găsi timpul să ne întrunim spre a discuta marile chestiuni la ordinea zilei și să ne consfătuim în aceste clipe deosebit de grele. Acest fapt, care afirmă unitatea și indisolubilitatea Micii înțelegeri, va demonstra că suntem o unitate internațională care, în strânsă colaborare cu înțelegerea Balcanică, face o politică de menținere a Păcii și de salvgardare a propriilor sale interese. Cel dintâi dintre interesele sale este respectul fruntariilor actuale, pentru totdeauna intangibile și al tratatelor de pace. Această afirmație solemnă și hotărîtă va fi proclamată din nou, cu forță și voință, de către reuniunea noastră. Baza politicii Micii înțelegeri este respectul angajamentelor internaționale“. La care declarații Suveranul nostru a ținut să adauge : „Ne-am întrunit aici la București, între altele, spre a reafirma aceste puncte care fac însăși rațiunea de a fi a Micii înțelegeri și tocmai aceste afirmații de înțelegere mutuală îmi încântă inima și fac ca să Vă salut cu toată bucuria, în numele Meu și acela al României“. In numele Iugoslaviei, A. S. R. Principele Regent Paul a spus : „Pe deplin de acord cu ideile formulate în cuvintele pe care le-a rostit Majestatea Voastră, consider că cele trei state ale Micii înțelegeri, cu complementul activ al înțelegerii Balcanice, vor trebui să urmeze, și în viitor, politica lor actuală și să continue să dea lumii, simultan și paralele probe, atât ale forței lor cât și ale voinții lor de pace“. XII-Tot atât de categoric d. Eduard Beneș, președintele Republicei Cehoslovace, a rostit în ce privește unitatea Micei înțelegeri, următoarele cuvinte: „E ciudat că cei care nu se opun își interzic să înțeleagă, e ciudat că-și întemeiază în zadar speranțele pe așa zisele diferențe ale vederilor noastre. Fie-mi îngăduit să spun, încă o dată, că nu există deosebiri de vederi între noi, așa precum Majestatea Voastră și Alteța Sa Regală au subliniat-o atât de just. „De aceea țările noastre — cu toate marile dificultăți internaționale actuale — sunt liniștite, conștiente de forța lor, sigure moralicește, credincioase cuvântului lor, unite în convingerea importanței lor politice, pentru menținerea păcii în Europa Centrală și pentru politica marilor puteri din Europa, gata să colaboreze cu toți vecinii, loial și cinstit, pentru pace, gata să urmeze consecvent și credincios marile principii ale Genevei. APARAND CU TOATA PUTEREA LOR, CUVÂNTUL DAT ȘI TRATATELE SEMNATE, GATA SA SE SUSȚINĂ RECIPROC ȘI GATA SA SE APERE PANA LA ULTIMA RĂSUFLARE, IN CAZ DE NECESITATE. „Este profesiunea noastră de credință, este marea doctrină a Micii înțelegeri și reuniunea noastră îi va da marea consacrare finală. De aceia sunt deosebit de fericit să mă pot asocia în întregime la tot ce face Majestatea Sa a spus cu privire la reforma Societății Națiunilor“. Duminică aceste declarațiuni categorice au fost întărite și mai mult de comunicatul dat presei, ca rezultat al examenului făcut de cei trei Șefi ai Statelor Micei înțelegeri, în conferința de patru ore dela Scroviștea. „Toate problemele la ordinea zilei au fost examinate. „S'a constatat — spune acest comunicat — că asupra tuturor există cea mai perfectă identitate de vederi și în consecință s'a stabilit o complectă comunitate de acțiune". i * * /VWS Situația mișcării din franța ------X O X ------Paris, 9 (Rador). — Iată care este situația mișcărei greviste pe ziua de azi:Lucrătorii din mai multe uzine metalurgice din regiunea Parisului au evacuat uzinele sau au reluat lucrul. Lucrătorii și lucrătoarele din croitorie au decis generalizarea grevei. Se crede că personalul societăței „Wagons-kiis“ va decide reluarea lucrului cu începere de Miercuri. In provincie, mișcarea grevistă a făcut progrese în regiunea Rouen, în special în industria textilă. Aseară au decis reluarea lucrului peste 35.000 de greviști din departamentul Seinei inferioare și din regiunea Elbeuf. Șîrpile zilei In regiunea Vierzon s’a ajuns la un acord între lucrătorii și patronii a zece fabrici de porțelanuri, astfel că azi se va relua lucrul în aceste fabrici. # Paris, 9 (Rador). — Expedierea în provincie a marilor ziare pariziene s’a făcut și noaptea aceasta de administrația ziarelor, cu mijloace proprii, întrucât funcționarii societăței „Messageries Hachette“, care asigură de obiceiu expedierea ziarelor, continuă să nu-și poată executa obligațiile din cauza șoferilor camionetelor cari nu vor să recunoască acordul intervenit între direcția societăței și funcționari. Șoferii au obținut și ei satisfacție însă ei continuă greva în semn de solidaritate cu mecanicii greviști. Se crede că greva va fi aplanată azi dimineață. Paris, 9 (Rador). — Toate ziarele înregistrează destinderea realizată prin acordul dintre patroni și sindicatele muncitorești; ele deduc că reluarea lucrului va fi în curând generală. „Le Matin“ speră că pactul acesta va exercita o influență liniștitoare care va avea repercusiuni apropiate. „Acest pact comportă o ordine nouă. Pe lângă faptul că subliniază o evoluție istorică în raporturile dintre capital și muncă, pactul pune în țară roul baze pentru organizarea economiei franceze. Este o experiență care se înrudește cu experiența americană“. „Le Populaire“, oficiosul socialist, arată că însemnătatea acordului este imensă. „Nu e vorba numai de sporirea salariilor care merge de la 7 până la 15 la sută, dar și de stabilirea unui minimum de salarii, pe profesiuni și pe regiuni. Dacă se ține seama și de plata concediilor, puterea de cumpărare a lucrătorilor sporește cu circa 35 la sută“. ( Paris, 9 (Rador). — Distribuirea ziarelor parisiene la chioșcuri, la depozitele stațiunilor metropolitanului și în împrejurimile Parisului s’a putut face azi dimineață normal. întreg personalul Mesageriilor Hachette, care asigură distribuirea ziarelor, a reluat lucrul. * ♦> D-na și d. profesor N. Iorga au participat la festivitățile de etc. ROMANIA Corpul Portăreilor Trib. Ilfov Prezenta s’a făcut prin intermediul nostru astăzi 5 (cinci) Iunie 1936. Șef Portărel (ss) C. HERESCU Notif iens*e No. 18394/936. Onor. STATULUI ROMAN prin Ministerul de Finanțe prin reprezentanții săi legali (Direcția Datoriei Publice) Calea Victoriei BUCUREȘTI Subscrisa „SOCIETE POUR AFFAIRES FINANCIERES“, S. A. din Zürich, reprezentată prin subscrisul D. Bibiri, avocat din București, str. C. F. Robescu Nr. 7, unde fac și alegere de domiciliu pentru aceasta, în baza procurei certificată la 4 Aprilie 1936, pierzând titlul de rentă internă română 5% 1920 No. 00861 in valoare nominală de Lei 20.000 (douăzeci mii) cu cuponul de 1 Noembrie 1934 fac opoziție la plata capitalului și cupoanelor în conformitate cu Legea titlurilor la purtător pierdute, furate, distruse, etc. Titlul s’a pierdut fiind trimis prin poștă în România. Alătur recipisa Adției Fine a Capitalei, Sect. II, No. 7036/936 pentru plata taxei speciale de Lei 400. Cu sumă: „Société Pour Affaires Financiares“ S. A. Zürich pr. pr. D. Bibiri, avocat București, str. C. F. Robescu 7 ROMANIA Corpul Portăreilor. Trib. Ilfov Biroul II Central Prezenta copie fiind conformă cu notificarea cu No. 18394 din 5 iunie 1936 adresată Onor. Ministerul de Finanțe prin reprezentanții săi legali D-ția Datoriei Publice București se legalizează de noi pe timbru legal. Șeful Portăreilor, Indescifrabil. ~ 1 ^ k* w b ; 1 ■ jEB - i«j pi-y; í^íypí Tip. Ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoian 23^5 Presa franceză despre întrevederile n ■—■ [UNK] [UNK]» mii «mmn [UNK] «i..........muu,■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]— de la București ■uwa BHonwat mm PARIS, 9. (Rador). — „Le Temps“ comentează pe larg conversațiunile politice de la București și în special reuniunea de la Scroviște. Comunicatul, publicat după conferință, observă „Le Temps“, este redactat în termeni foarte discreți. El notează însă că toate problemele la ordinea zilei au fost examinate și că identitatea cea mai perfectă de vederi a fost constatată. „S’a stabilit tașadar o complectă comunitate de acțiune. Aceasta constitue o declarație fermă despre acordul celor trei șefi de stat ai Micei înțelegeri asupra unei politici solidare și a unei acțiuni comune a României, Iugoslaviei și Cehoslovaciei. Ce spune presa din Praga PRAGA, 9. (Rador). — Ziarele cehoslovace fac bilanțul întrunirii de la București a celor trei șefi de stat ai țărilor Micei înțelegeri. Ziarul „Venkov“ scrie: întrevederile intime de la București au confirmat din nou complecta unitate de vederi care domnește în sânul Micei înțelegeri și au dat loc la luarea unor nouă inițiative, care profită intereselor comune ale celor trei țări pentru o bună politică de pace în Europa. O precizare Legea Drumurilor prevede categoric că, într^^Hiîfi în^ori^ cititorii Țorei sunt impuși la prestația drumurilor, fie în natură, fie în bani. Rezultă, astfel, că cei trecuți de 60 ani sunt scutiți de această dare,, deci și de impozitul asupra drumurilor «și jurceasta, cu drept cuvânt, căci omul trecut de 60 ani nu mai poate lucra manual iar intelectualii sunt scoși la pensie. Unele administrații financiare interpretează în felul mai sus arătat și scutesc de impozitul drumurilor pe cei trecuți de 60 ani inclusiv pensionari ai Statului, fie civili ori militari; altele scutesc de prestație și nu de impozitul drumurilor, ce este acelaș lucru și în fine altele scutesc de acest impozit pe cei de la țară iar pe orășeni nu, deși aceștia plătesc acest impozit pe avere (casă ori pământ) sau la profesie. Astfel fiind, o precizare se impune mai ales că pensia nu se poate considera ca profesie. Noua lege administrativă exclude pensionarii de a mai ocupa funcțiuni publice ca neapți de a mai face atari servicii și în acest caz, de ce să se considere pensia ca profesie și de ce impozitul pe drumuri ? Se mai relevă că pensia nu este salariu ci bani proprii, reținuți în decursul anilor serviți și asupra cărora, la timpul lor, s-a reținut impozitele respective, astfel că nu mai pot fi impuse a 2-a oară la nici un impozit și, deci, nici la acela pe drumuri. O precizare din partea forurilor competente, se impune. COL. TR. FRUNZESCU Un guvern „ subversiv** D. Gr. Iunian a adunat fără să vrea, de-asupra capului d-sale fulgerile censurei politice, acea pe care nu o face guvernul. Fostul ministru și-a permis să spună că e nevoe de un guvern compus din oameni cum se cade. Indiferent dacă pe deasupra acești oameni de treabă ar fi sau nu electorali proeminenți, ori „grade" în cluburi. Și democrația care nu vrea alegeri libere, s'a supărat. Dar asta e,dictatură"! — se răspunde cu supărarea obligatorie din centrele „anti-fasciste" unde d. Mihalache și-a instalat posturi înaintate, pline de un, nemărginit devotament pentru naționalismul său intransigent, pentru verificatul d-sale țărănism... Dar supărarea e zadarnică. Mergem tot spre un guvern al oamenilor de ispravă, ca să îndrepte și să lupte împotriva speculei trusturilor, și a speculanților calvităței populare. Și unde d. Mihalache n'are dreptate, este când crede că ar fi escus ca și d-sa să fie chemat să tragă la ham, cu alți oameni cum se cade, într'un guvern de sacrificiu. Dacă vrei binele celor mulți și mai multă echitate socială, nu e obligator să fii președinte de consiliu, paralizat de ambiții locale și de tirani electoralo-regnicolari. Acest tineret crescut în acelaș ideal — căruia îi făurim un suflet unic, plin de avânt, de încredere în slujba unui naționalism constructiv, fără prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi în orice împrejurare la înălțimea sacrificiilor cerute de un patriotism desăvârșit. M. S REGELE CAROL Ii D-nii T. Arghezi și Al. Rosetti, împroșcă Academia Română fiindcă cel dintâi n’a fost acceptat printre membrii înaltului for... Am răspuns, reproducând „poezii“ din volumul versificatorului care își bate joc de biserică, de călugări și de tot ce e sfânt în sufletul românesc. „Epoca“, — printr’o intervenție deplasată, — reduce grava chestiune la un „schimb de politețe“, care „devin jenante“ între d. profesor Iorga și d. Arghezi. Socotește că „pornografiile“ acestui domn, trebuesc puse în ghilimele. Atât vrea să priceapă autorul acelor rânduri, din străduința noastră împotriva scrierilor scandaloase și imorale. Ne privește. Ne întrebăm însă dacă și conducerea Epocei e de acord cu surprinzătoarele teorii ale domnului anonim... ..„ț Academia Română respinge scuzele calomniatorului Ml. Rosetti ” Confratele UNIVERSUL publică următoarele: D. Al. Rosetti a adresat d-lui președinte al Academiei Române o scrisoare, datată 3 Iunie a.c., în care, după ce spune că este mirat de publicitatea ce s’a dat „unei conversații, ce a avut-o cu un ziarist prieten și care a fost reprodusă, în parte, în ziarul „Facla“, ce are scuze, invocând... sinceritatea părerilor sale ce „constituesc un crez cu totul personal“! D. prof. Al. Rosetti este certat cu logica și cu bunul simt elementar. D-sa recunoaște că a acordat interviewul buclucaș, iar declarațiile ce le-a făcut corespund în totul părerilor personale ce le are și care „constituesc un crez“, dar se plânge că este victima... publicității și a răstălmăcirilor! El însuși a urmărit să iasă din obscuritate, în condițiuni nefericite, atacând și calomniind Academia Română printr’un interview. Acum pretinde că n’a înțeles să vizeze persoane, ci numai „stări de lucruri“ și n’a fost în intenția sa să jicnească pe nici un membru al Academiei, dar își menține, totuși, acele calomnii ce constituesc „crezul“ d-sale personal. Lamentabila scrisoare de scuze a directorului Fundației culturale „Regele Carol II“ dovedește cât de puțin indicat era și este acest personaj să ocupe o catedră universitară și să conducă o instituție culturală ce poartă numele Suveranului. Academia Română nu a acceptat scuzele d-lui Al. Rosetti, așa că d-sa rămâne un calomniator ce urmează să fie sancționat. Academia Română — după cum am anunțat — a delegat pe președintele său, d. Al. Lapedatu și pe d. Gusti, să aducă cazul Rosetti la cunoștința M. S. Regelui. Pe de altă parte, d. dr. Angelescu, ministrul instrucției publice, urmează să examineze acelaș caz în legătură și cu activitatea d-lui Al. Rosetti ca autor de cărți didactice antinaționale și amorale, în vederea sancțiunilor cuvenite. Nenorocirea de la Cotroceni Serbarea tineretului a cărui desfășurare începuse în admirația zecilor de mii de spectatori, a fost întreruptă ori de un groaznic accident. S-a prăbușit una din cele mai mari și mai populare tribune publice, acoperind sub dărâmăturile ei sute de spectatori. Panica a fost indescriptibilă. Totul s’a petrecut în câteva secunde. In clipa următoare, aproape toate tribunele s’au golit de public. Lumea înspăimântată de sinistrul spectacol a năvălit în arena sportivă, cei mai mulți dând fuga spre locul dezastrului. In tabără s’a dat atunci alarma, trupele au sosit imediat înconjurând tribuna dărâmată și în aceiași clipă au început operațiile de salvare. M. S. Regele a părăsit imediat pe înalții oaspeți și a supraveghiat personal aceste operațiuni. Răniții au fost pansați la posturile de prim ajutor cei mai grav fiind trimiși la spitale cu toate ambulanțele Salvărei, toate Camioanele de transporturi sanitare de la spitale și cu autobuzele rechiziționate. Cercetările au început imediat și continuă cu multă asiduitate. m. Au fost arestați din primul mondtrt antreprenorii și conducătorii serviciului arhitecturii municipale. Se dă încredințarea că vinovații, oricine ar fi ei, nu vor fi cruțați de sancțiunile cuvenite. ** H“ —ITi lV Până la ora 2 In cursul nopții și astăzi dimineață au continuat operațiunile de îngrijire a accidentaților de la Cotroceni. Sunt în total 472 răniți grav. Primul procuror a lansat mandate de arestare împotriva antreprenorilor și a conducătorilor serviciului de arhitectură al Municipiului. O comisiune de anchetă a verificat la fața locului materialul și modul de construcție al tribunelor. Un fapt și mai ciudat a fost înregistrat azi dimineață prin tentativa de a se da foc tribunelor rămase în picioare. Pompierii au localizat la timp incendiul. LONDRA. 9. (Rador)4. — „Daily Herald“ publică o declarație a arhiducelui Otto de Habsburg, afirmând că „este gata să răspundă chhemăriii poporului“. Paris, 9 (Rador). — Se acordă o deosebită importanță consiliului de cabinet întrunit azi dimineața sub președinția d-lui Blum. Miniștrii vor pune la punct proectele de reforme sociale și economice, care vor fi supuse Camerei astăzi și probabil votate în ședințele de Joi și de Vineri. Problemele de politică externă vor fi deasemeni examinate în cursul acestui consiliu. . iAj