Neamul Românesc, noiembrie 1937 (Anul 32, nr. 238-259)
1937-11-02 / nr. 238
Anul XXXI Nr. 238 *fan jw^apă plătiă d> maneraj conform a»robSreî Tîr. O-rale P. T. T. No. 1S5IWK/93S. NEAMUL ROMANESC ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST* DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC , REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA I Marți 1 Noembrie 1937 . • M fdlir â Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) L s IT Pe un an 600 leii Pe sase ani 300 Lei L » gr.opîti înii Ui* fi Ji% %S BUCUREȘTI (I) I “ w»®“ | ABONAMENTE I 11 țara Pentru autorități și Instituțiuni 1000 Lei * Telefon 31Q.88 Ii | In străinătate . Pe un an, 1200 Lei • pe șase luni, 600 Ln> —ia—fini—vin Mii wiM Mi Ban^wm—BFIBnȚ[^i|TTrTTrTT^^Ti^Ti'^TTîmT nTrT**Ti~T—rrrwimi im ■ [UNK] [UNK] [UNK] n—Rnirn Tr Tmn ■numit '—r—rmr vtirrinir .«— - - " ' "'■u 1,1 -- -- - - Ofițerii care pleacă . Ia marea și însuflețită adunare a Românilor cari înțeleg să fie liberi și stăpâni în țara lor, Nicolae Iorga a impus tuturor secțiilor Ligii Culturale, să facă apel la bravii ofițeri generali superiori și inferiori care părăsesc acum cadrele oastei. Elemente care au vădit o viață întreagă spirit de sacrificiu și eroism pe câmpiile liberărei, o disciplină mută dar înălțătoare de fiecare zi, în vreme de pace, acești ostași de elită constituesc un corp al ordinei, al mumcei și al bravurei, o falangă măreață pe care națiunea o cheamă mai departe în serviciile ei... < Grave îndatoriri obligă azi pe toți fiii României la aspiră încordare. Dintre cei cu suflet, slujitori ai Tronului și apărători ai Țarei, nici unul nu trebue lăsat afară din rânduri. ■ România poate fi servită mai departe, de soldații cari părăsind uniformele intră în rânduri pe adevărate echipe de sacrificiu înălțător. Eroismul și disciplina militară, impun celor cari pleacă din oaste, marile comandamente civice și naționale. Nu ne îndoim că de la cei mai străluciți dintre bravii ofițeri... până la modeștii lor camarazi, toți laolaltă, vor sluji cu aceiași abnegație idealul spre care tindem, cucerirea meterezelor economice. . " In lupta noastră de apărare, în barajul pe care Românimea, 11 ridica valului asiatic de cotropire iudaică se încadrează pentru marea rezistență, ofițerimea, care schimbă numai tranșeele.... 1 Și îndatoriri noi pentru eroii vremurilor de pace aparentă,1 se precizează cu puterea unor axiome naționale, conducătorilor . Țări. „Neamul Românesc" Nu se rup frunzele... Nu judec operația prin care se cară a se înoi cadrele de conducere ale armatei, fiindcă nu cunosc judecata asupra manevrelor și constatările făcute cu acest prilej. Sînt aici Considerații de tehnică asupra cărora neștiutorii n'au să se pronunțe, deși, societatea are datoria de a primi onorabil în sinul ei pe aceia cari s'ar părea că n'ar corespunde totdeauna cu cerințile noilor necesități ale războiului de mașini. Dar unii anunță o „deblocare" administrativă și una didactică. N’ar lipsi decît doar „deblocarea" Academiei, și s’ar putea merge pănă la o „deblocare" a taților și mamelor în folosul progeniturii lor prea nerăbdătoare. Cum se vede, cimitirul cu tren sila. lată însă ce găsește un moșneag, încă nu „deblocat", în marile învățăminte ale naturii. Frunzele care au fost bucuria noastră cînd au ieșit din mugur, care au hrănit trunchiul o vară întreagă, ajung de la o vreme să nu mai poată fi ținute de trunchiul care se închide pentru iarnă, defensiv, în coaja sa, păzind supt multe învelișuri frunza ce va fi. Frunzele îngălbenite cad încet ca întru îndeplinirea unuia din rosturile religioase ale oricărei vieți. Dar ați văzut vre-un nebun care să le rupă înainte de vreme și care să forțeze, distrugîndu-l, mugurul care avea pentru alte frunze primăvara sa? nr»gim_ir«irTrnir iiiii<ni rrmmrr N. IORGA Marea adunare a Ligii Culturale pentru salvarea economică a poporului românesc — D. profesor Iorga cheamă negustorimea și industriașii la lupta hotăritoare de recâștigare a drepturilor noastre. — Fapte, nu vorbesc Impunătoarea manifestare de la Casa Femeii. Asistența. - Cuvântul delegaților din întreaga țară. — Discursul d-lui profesor Nicolae Iorga — După note stem grafice — Intr'o însuflețire asemenea acelora care crează actele istorice ale unui popor, atunci când se află la răscruci hotărîtoare pentru destinele sale, s'a ținut ori dimineață, în sala „Casa Femeii", începând de la ora 10 și până la 3 după amiază,uriașa adunare la care Liga Culturală a chemat pe toți președinții săi de la secțiile din întreaga țară, dimpreună cu numeroase delegații și reprezentanți ai breslelor negustorești și industriale să-și spună cuvântul și să ia măsuri urgente, pentru începerea luptei la capătul căreia TREBUIE să se arate desrobirea noastră economică. In fruntea tuturora, marele nostru profesor și călăuzitor de totdeauna, Nicolae Iorga a cărui prezență dezășuiește izbânda, oriunde s'ar afla. A vorbit în emoția înfrigurată a ascultătorilor, aruncând fulgere și brăzdând cu lumină nepieritoare întunerecul și furtuna în care se zbate neamul nostru, cotropit de evreimea nesătulă, gata să-l zugrume mâine, dacă nu ne vom ridica hotărîți. PE CALEA FAPTELOR să ne dăm singuri ajutorul ce nu-l putem aștepta de nicăiri. Am auzit, rând pe rând, jalea nespusă a solilor din Maramureș, din Bucovina și din Cluj. Pretutindeni înfiorătoarea stare de îngenunchiere a elementului românesc, predominarea numărului evreilor în comerțul și industria încăpute pe mâinile acestor exportatori perfizi, organizați și solidari. Ceasul suprem al desrobirii noastre economice a sunat ! Uriașa manifestare de eli, înscrie cu litere de foc un moment epocal în istoria țării. Profesorul Iorga și-a spus cuvântul și lupta începe, uriașă, prin sute de nuclee, mobilizate în întreaga țară de Liga Culturală. O sală impunătoare, arhiplină de reprezentanți ai edtiforiului și industriei din întreaga țară,, delegați ai secțiilor Ligii Culturale, a urmărit cu încordare și entusiasm, impresionantul discurs al d-lui profesor N. Iorga, și dările de seamă ce s’au făcut. Erau prezenți: întreg comitetul central al „Ligii Culturale” în frunte cu profesor N. Iorga,, d-nii prof. Dem. Munteanu Râmnic, dr. Petre Țopa,, general M. Schina, administratorul „Ligii Culturale”, Sf. Pop, președintele secției București, a „Ligii”, inginer Mircea Iorga, dr. G. D. Creangă, fost secretar general al ministerului de Industrie și Comerț, Atanasie Bălăcescu, M. E. Dumitrescu, Z. Furnică, N. A. Constantinescu, Gr. Costescu, N. N. Stroilă, N. A. Ștefănescu, Cornel M. Cornea, Eie Ardeleanu, secretarul Ligii, prof. V. Brătulescu, secretarul comisiei monumentelor istorice, I. Rădulescu Pogoneanu,profesor universitar și nenumărate personalități culturale și ale vieții noastre economice, precum și următorii președinți și delegați ai secțiilor Ligii Culturale din întrea MSI SIEJVTM țară. Bacău: G. D. Apostol, avocat, C. Lăcătușu, avocat, C. Luantoaș, avocat, Aurelian Ștefănescui, Anton Constantinescu, Chiriac Dragomir. Bistrița-Năsăud, I. Scridon, comerciant, Botoșani: Professor Nicolae Bidirei, Ștefan Hasnaș, Fl. Frunzescu, Ion Ciubotaru. Brăila, Preot Niicolae I. Constantin, profesor, I. Ionescu, profesor, I. Gane, profesor, Stroe Postelnicu, Alex. Alexandrescu, Gh. Teodorescu, Ion, Colgiu, Pascu Nica, Drăgan Ghelase, V. Baisturea, șt. Șeitan, Radu Sulică, I. Brătucu, Cristache Ștefănescu, I. Cucu, Mețianu Vasile, Tr. Bărbulescu, Nic. Alaci, I. Fetroveanu, Zaharia Cicei, N. Cristache Gane, I. Negulescu, I. Jipa, I. Untaru, N. Duda, Vasile Alon, șt. Albu, Ștefan Pisică, Sache Atanasiliu, V. Trifănescu, I. Stroe. Chișinău: Bulat Toma, profesor universitar, Negrescu Constantin, avocat Chiriță Aexandru, institutor, Străjescu Andrei, agricultor Grăvescu Emil, avocat, Gheorghiu Anibal, avocat, Mihail V. Popescu- Godinești, institutor, Călimățul Teodor, comerciant, Udriște Dumitru, industriaș. Craiova: C. M. Ciocazan, președinte, G. Mi. Demetrescu secretar, George Dem. Miulescu, avocat, I. Mihăilescu, N. Popilean, Const. Goga, V. Nicolaescu, Const., Georgescu, șt. Popescu, I. Niculescu. Cluj, Ștefan Peneș, comerciant, secretarul centralei reuniunei de meseriași, comercianți români din Ardeal, Banat, Maramureș și Bucovina, membru în comitetul local al „Ligii” Gh. Ghib, tipograf.. Constanța: N. D. Chirescu, Grigore Petrescu, Stan Vasile, Petre Postelnicu, Emil Curcan, Octavian Stan Vasile, Petre Nițescu, Lucrețian Nițescu, Ion Iordache, St. Boroș, Ion Linguriță, Petre Moldoveanu, Ersilia Popa, Constanța I. Ionescu, Virginia D. Stoicescu, G. Niculescu, Bucur Popa, Virgil Nicolau, Călărași-Ialomița, D. M. Ronetescu, președintele „Ligii Culturale” cu trei delegați. Cernăuți: Const. Pârvulescu, profesor universitar, Pan,. Vizirescu, profesor și scriitor, Roșca, Anton, Forst, Francis, Reus Teofil Comănești-Bacau: Nicolae Chesa,Iru, vicepreședinte al secției „Ligii Culturale”, s cu un delegat al comiitetutlui Corod-Tecuci, d-ra Zamfira C. Ianopol învățătoare și membră a secțiunii „Ligii Culturale”. Drăgășani, avocat Bogardi, cu patruzeci de aderenți. Focșani: Pr. I. V. Pascur, vicepreședintele secției „Ligii”, d-na. Tita Pavelescu, Zaharia Mihail, Ion Răileanu, învățător, Petre Dorin, C. Năimooiu, Petre Miron, Petre Ghionea, N. Constantinescu, I. Pelin, prof. I. Irodeanu, Petre Pavelescu, Gh. Antonescu, D-tru Cocoș, Barbu Bobocea, Costel Ștefaniu, N. Constantinescu, N. Mihăilescu, Gh. Ivancea, N. Manolescu, C. Donescu, Alex. Crângan, Iorgu Zaharia, Alexandru Filipescu, Ștefan Vișan. Fălticeni, Baia, I. Tatos, președintele secțiunii „Ligii Culturale”, Ion Dorneanu, industriaș, d-na Vasile Dumitriu, comerciant, C-tin Dorneanu, Gavriil Loghin, comerciant Gorj , Miron Constantinescu, președintele secției „Ligii Culturale”, Niculiță Comșa, Grigore Lupescu, Ilie Lupescu, N. Tomovici-Plopșor, X. Tomovici-Florpșor, M. Slăvescu, Gr. Geamanu, Mișu Căiprescu, Grigore Illie Măruță, A. Măruță, C. I. Ciolan, Gr. Făcea, Nicolae Făcea, Dumiitru Simion,, Ștefan Badan, Gh. Cioculescu, ,S. Opritescu, V. Pătrășeanu, Gh. Mărtoiu, Val. Pătrășcoiu, I Dobran, C. Dobran, I. Magherescu, Septiimiu Gheorghiu, Pantelia Bărbulescu, Băile Govora-Vâlcea, Gheorghe C. Mihai, vicepreședinte al secției „Ligii Culturale”, cu zece membri ai secției „Ligii Culturale”: Heci -Lespezi - Jud. Baia, Vasile Șeremet, Paraschiva Alexa, Margareta Curcă, Eugenia Oescu, Neli Poiană, învățători, preoți și comercianți din localitate. Oituz: Chiriac Dragomir, învățător pensionar, președintele „Ligii Cuturale”, Boacă I, comerciant, N. C. Dragomir, inginer agronom. Ploești, c. Tacit, președintele secției „Ligii” cu o numeroasă delegație. ( Poiana-Câmpina, Jean D. Brezeanu, Râmnicul-Sărat, C. N Bănică, vicepreședinte al Uniunii , generale a micilor industriași și meseriași, M. Grigoresu-Telega și Victor Grădiniu, membrii ai delegațiunei pemanente a U. G. M. I. „Liga Cultural” era prezentă cu o delegație condusă de d. prof. Petre Bucur, președintele secției „Ligii”. Râmnicul-Vacea, C. Danielescu, Ghița Dumitrescu, I Stoica, Gh. Ene-Tănase, Emil Băut, din comitetul „Ligii”, Gh. Petrescu, I. Ștefănescu, I. Mihhălcescu, N. M. Crețeanu, Octav Antonescu. Satu Mare, Constantin I. Pușcariu, avocat, Emeric Grenzer. Sighet-Maramureș: Pr. Ion Bârlea președintele secției „Ligii Culturale”, Petre Pop, Turnu-Măgurele, pr. Dragnea, președintele secției ,Ligii” I. Șt. Gherghean, membru, H. Georgescu, Al. Momea, C. Petculescu, Gh. Peiu comercianți, I. Șt Popescu, meseriaș, Sebastian Vasilescu. Tecuci, V. Eftimie, avocat, Elisabeta V. Eftimie, G. Casan, avocat, vicepreședinte al „Ligii”, Anton Neagu, Safta Nicolau, Gh. Olaru, Grigore Chircomianu, Ion Bălănescu, Lucreția Lupașcu, T. Turbatu, Eftimie Văscău, I Neagu, Vasile Dodu, Ștefania V. Dodu, Eugenia C. Donici, C. Ionescu, I. V. Dodu, I. Trifan, Ion N. Marian, Irina Gh. Casan, Alex Botez, Turnu Severin, Dr. N. Ionescu- Govora, medic comunal,, Gh. Stanică, președinte al Camerii de Comerț T.-Severin, Nichifor Cuțiu, director B-ca populară „Dunărea”, Ion Sculașu, Grigore Cioclov, Niță Cristea, Ioan Andreescu, Virgil Vătau comercianți. Timișoara: Profesor M. Popescu, profesor Stoicănescu, Vioanes de Apșa, dr. I. Bontilă, profesor Octavian Pop, Gh. Călin, pantofar, Ion lonescu, librar, Vasile Oprea, pantofar, Iluțios, electrician, Dionisie Opert, Jusițian Romulus, delegatul breslei pantofarilor, I. Grivu, profesor, Valea Călugărească - Prahova, loan Coțubscu, președintele secției „Ligii Culturale”, Atanase Bulencea, directorul școalei de viticul-Continuare In pagina II-a Secția Iași: D. Găndaru, profesor universitar, Ilie Gârmeață, avocat, C Stroescu, inginer, C. Mihalaiche, comerciant, G. Ifrim, croitor, Șt. Foișor, comerciant, Mihai Postică, funcționar comercial, Gh. Fușalăul, contabil, D. Ciubotaru, contabil și director de bancă, Muscel, Ion D. Țicăloiu, președintele secției „Ligii”, colonel Gr. Grecescu, președinte de onoare, N. Dâmboviceanu, comerciant, I. Zmeu comerciant, Gh. Moraru, restaurator, Gh. Gh. Metoescu, farmacist, N. Roșoiu, comerciant, B. Pop, comerciant, d-ra Constanța Marinescu, institutoare, Istrate Georgescu, industriaș, Sache Rădulescu, sublocotenent rezervă Predoiu Gh. Naruja-Vrancea a fost reprezentată printr’o delegație compusă din **m — v*" * —■ — *■*»"- f*i ~iin‘vi»ii — —--- n~ii~iii j~Hii~ir>i-r rtn~inn If sh^iii/hi« j~n»—nil Un aspect al biroului adunării Pentru Statuia lui Eminescu WwWWWWWWWWWWSAA/WWWWW Continuăm a publica numele subscriitorilor: SUMA DIN URMA 664.275 Lei Ing. Virgil Cotovu, directorul portului Constanța 500 „ Z. Christodorescu, Loco 1.000 „ Zoe Petrescu, Loco 200 ,, Leonora Petrescu, Loco 100 „ Total 666.075 Lei Dați obolul vostru la lista ziarului „NEAMUL ROMÂNESC”*. Consumatori, industriași, meseriași, neagustori români, inrolați-va in marea luptă „Ligii Culturale Toi 4 Noembrie, sub patronagiul Sanctității Sale Patriarhului Miron Cristea ,al Excelenței Sale d. ministru al Franței și al d-lui prof N. Iorga, se va da o gală cinematografică în beneficiul Comisiunii Monumentelor Istorice, pentru mănăstirile din Bucovina. In program două filme documentare franceze. Filmul va rula la cinematograful Carlton. Intrarea 106 lei. Biletele pentru acest excepțional spectacol se găsesc la casa cinematografului, la Oficiul de turism și la ziarul „Neamul Românesc",, Etică, și numai etică Să ridicăm cu toții, îndemnați de o nespusă dragoste de patrie stindardul culturei românești, și tainic susținut de brailele zdravene ale intelectualității noastre, să-l facem să fâlfîe mândru la locul ce-l merită. ^ ^ REGELE CAROL II Din „Cimitirul Luna Vestire** .............................de TUCOR* ARGHEZI „Către seară, m’a obsedat un miros detestabil, care însoțea mișcările Mărgăriții, ca o sudoare de hoți. — Pute! i-am spus Mărgăriții. Ce pute așa ? Mărgărita, care păstra un secret și un zâmbet satisfăcut. — Ce să-i fac dacă putem a răspuns. — Și l-a spurcat! răspunse nevasta, cu un aer de confidență — și pentru întâia oară de o lună de zile, cu un accent de voce, sentimental. N’am înțeles. — Și-a spurcat buboiul din nas. Tonul de mister în care îmi vorbi nevasta mă puse pe urmele operațiunii. — Cu ce ți l-ai spurcat, fă ? — Știi dumneata cu ce răspunse Mărgărita, ca și cum fuseserăm învoiți și ca și cum aș fi participat. — Ai început să mă enervezi strigai la Mărgărita. Observasem o culoare ca de cafea, pătrunsă prin vata, cu care își tamponase o navă. — Cu ce ți l-ai spurcat ? — Cu ce mănâncă câinii, parafrazează Mărgărita. Și văzând că refuz să pricep, ofensat când sunt implicați și câinii, și alegându-și cu pudoare de lexic câteva cuvinte neizbutite, din prima silabă Mărgărita de pe drumul cuvântului total zicând: — Să trăiți, cu c...cat. — Ieși afară ! am țipat. Ieși, să nu te văd ! Că-i repede socoteala, îi zisei nevestit, să plece. Mi se pare că am adus în casă ceva pe pingele și când colo, poftim ! Nu te mai necăji așa, zise Matilda. — Dar nu pot admite, dragă, răspunsei, metodele ei de vindecare. Inchipuiește-ți că strănută în bucătărie. O să mâncăm din nasul și din intestinul ei. Poate că am și gustat ceva în cafeaua cu lapte. Nu vezi că e dementă? Mărgărita voind să amelioreze impresiile zise, cu gingășie. — N’a fost de la mine... E de la cucoana... —Lasă-mă, zise Matilda, gata să verse...“. (Pag. 171). TUDOR ARGHEZI Asemenea ignominri și altele la fel au fost puse de exmonahul Arghezi, în volumul „Cimitirul Buna Vestire“. Iar un d. critic literar, profesor secundar Pompiliu Constantinescu, găsește accente de admirație adâncă pentru scabrosul autor Parcofonie... Și pentru „opera“ lui realistă... n. g. Pomenirea Marelui Voevod Mihai Viteazul de către „r.îna Curtunaru” ..—■ [UNK] | M— n l „Liga Culturală" va face anul acesta pomenirea Marelui Voevod „Mihai Viteazul" în ziua de Luni 8 Noembrie 1937, orele 11 dim.., printr'un parastas la Biserica din com. Șelimber, jud. Sibiu. La sfârșitul slujbei va vorbi d. profesor Nicolae Iorga, președintele ,,Ligii Culturale" și d. general Ștefănescu Amza, fost ministru. La această pioasă solemnitate sunt invitate instituțiunile culturale patriotice, autoritățile civile și militare precum și membrii „Ligii Culturale". Membrii cari doresc să ia parte la această festivitate sunt rugați a trece Miercuri 3 Noembrie 1937, orele 7 seara pe la sediul „Ligii Culturale" b-dul Schitul Măgureanu Nr. 1, etaj I, biroul d-lui secretar Mie Al. Ardeleanu, spre a se înscrie. Despre scriitoarele române «■ an MMMini HiHin.il imidii iiiiiinjiniui ,*sj.x ———— „La noi nu cunosc decât un singur caz de vocație femenină — dincolo de relații sentimentale și de chestiuni de alcov: încolo, literatura femeilor e o simplă diversiune între două popasuri amoroase, o forță neîntrebuințată momentan în preocupări mai esențiale”. E.Lavinescu Literatura Constanței Marino- Moscu nu e nici lirică, nici nu se încadrează în poporanismul revistei. (Viața Românească, n. r.). Cele două nuvele mai mari din primul său volum par, cum e și firesc la o femeie, capitole autobiografice... Dar chiar și în ele se străvăd interesul, și preocuparea pentru problemele materiale, cum e banul sau boala. (Pag. 206). Lucia Mantu ne-a dat și un roman „Cucoana Olimpia“, fadă producție sămănătoristă derivată din primele lucrări literare ale lui M. Sadoveanu, cu atmosfera moldovenească, de bătrâni ce pufte din lumea și de cucoane ce gospodăresc prin poieți. (Pag. 213). Henriette Ivonne Stahl. Operă de debut... Subiect feminin, în ce are feminitatea mai specific, în patologia ei sexuală, cu toate rătăcirile și șocurile nervoase, cu tot absurdul unor atitudini contrarii, tratat totuși viril, fără romanță și sentimentalism.Pag. Presintând amintiri mărunțite, cântând arii ușoare de o simțire care nu merge până la durere, înseilând castele în aier și dărâmându-se cu o ușoară atingere a mânii, femei adaugă în acest timp la literatura nouă : după o mai veche scriitoare, care prezintă pe larg amintiri amestecate, d-na Constanța Marino-Moscu, d-ra Lucia Mantu (Nădejde) aduce în această literatură o în adevăr ascuțită putere de observație. Și d-ra Miller Verghy, prietena lui Delavrancea și a lui Vlahuță, traducătoarea „Sonetelor portugheze” ale lui Robert Browning, se încearcă în povestiri. Iar Voica d-rei Henriette Ivonne Stahl e un colț de realitate țărănească brutală, reprodus cu o uimitoare siguranță, cu apăsare asupra dialogurilor, care e un element autentic de folklor. (Pag. 309-10). N. IORGA (Istoria literaturii românești contemporane“. Vol. II. In căutarea formei). EU"...NU LOVINESCU "(„Istoria literaturii române contemporane“). Iată cum este înfățișată literatura steriitoarelor moastre, după părerile personalităților inalte critice și culturale, ca și după aprecierea unanim, insuitătoare a d-lui Eugeniu, Chivucl Lovinescu. Dovezile sunt categorice și ele vorbesc singure, stârnind indignarea tuturor asupra celuia care a insuriat și continuă încă să litere fetească orice simțire curată și românească. Epigrame LUI BEHIDINȚI (omul comandaturei și geograful Coliliei) Când s’aruncă înfuriat „Tu rămâi la toate rece“ : Să te supere-i păcat Fudulia-i de berbece ! Pricep gesturile tale Și ferocele-ți accent . Cu cât mintea e mai moale, Glasul e mai vehement. ” N. PONTIFULUI (D. Eug. Lovinescu a scris un foileton despre Carnea de Porc). Ne prezinți carnea de porc Recunoști ce este, dar Să-mi dai voie s’o întorc . Uitași pielea de măgar.