Neamul Românesc, noiembrie 1937 (Anul 32, nr. 238-259)

1937-11-02 / nr. 238

Anul XXXI Nr. 238 *fan jw^apă plătiă d> m­aneraj conform a»robSreî T­îr. O-rale P. T. T. No. 1S5IWK/93S. NEAMUL ROMANESC ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST* DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC­­ , REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA I Marți 1 Noembrie 1937 .­­ •­­ M fdlir â Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) L s I­T Pe un­ an 600 leii Pe sase­­ ani 300 Lei L » gr.opîti înii Ui* fi Ji% %S­ BUCUREȘTI (I) I “ w»®“ | ABONAMENTE I 11 țara Pentru autorități și Instituțiuni 1000 Lei * Telefon 31Q.88 I­i | In străinătate . Pe un an, 1200 Lei • pe șase luni, 600 Ln> —ia—fini—vin Mii wiM Mi Ban^wm—BFIBnȚ[^i|TTrTTr­TT^^Ti^Ti'^TTîm­T­ nTrT**Ti~T—rrrw­i­m­i im ■ [UNK] [UNK] [UNK] n—Rnirn Tr Tmn ■numi­­­t '—r—rmr vtirrin­ir .«— - - " ' "'■u 1,1 -- -- - - Ofițerii care pleacă . Ia marea și însuflețită adunare a Românilor cari înțeleg să­­ fie liberi și stăpâni în țara lor, Nicolae Iorga a impus tuturor­­ secțiilor Ligii Culturale, să facă apel la bravii ofițeri generali su­­­­periori și inferiori care părăsesc acum cadrele oastei.­­ Elemente care au vădit o viață întreagă spirit de sacrificiu și­ eroism pe câmpiile liberărei, o disciplină mută dar înălțătoare de­­ fie­care zi, în vreme de pace, acești ostași de elită constituesc un corp al ordinei, al mum­cei și al bravurei, o falangă măreață pe care națiunea o cheamă mai departe în serviciile ei... < Grave îndatoriri obligă azi pe toți fiii României la aspiră încordare. Dintre cei cu suflet, slujitori ai Tronului și apărători ai Ța­rei, nici unul nu trebue lăsat afară din rânduri. ■ România poate fi servită mai departe, de soldații cari pă­­­răsind uniformele intră în rânduri pe adevărate echipe de sacri­­­­ficiu înălțător. Eroismul și disciplina militară, impun celor cari pleacă din­ oaste, marile comandamente civice și naționale. Nu ne îndoim că de la cei mai străluciți dintre bravii ofițeri... până la modeștii lor camarazi, toți la­olaltă, vor sluji cu aceiași abnegație idealul spre care tindem, cucerirea meterezelor econo­­­mice. . " In lupta noastră de apărare, în barajul pe care Românimea, 11 ridica valului asiatic de cotropire iudaică se încadrează pentru marea rezistență, ofițerim­ea, care schimbă numai tranșeele.... 1 Și îndatoriri noi pentru eroii vremurilor de pace aparentă,1 se precizează cu puterea unor axiome naționale, conducătorilor . Țări. „Neamul Românesc" Nu se rup frunzele... Nu judec operația prin care se cară a se înoi cadrele de conducere ale armatei, fiindcă nu cunosc judecata asupra manevrelor și constatările făcute cu acest prilej. Sînt aici Considerații de tehnică asupra cărora neștiutorii n'au să se pronunțe, de­și, societatea are datoria de a primi onorabil în sinul ei pe aceia cari s'ar părea că n'ar corespunde totdeau­na cu cerințile noilor necesități ale războiului de mașini. Dar unii anunță o „deblocare" administrativă și una didactică. N’ar lipsi decît doa­r „de­­blocarea" Academiei, și s’ar putea merge pănă la o „deblocare" a taților și mamelor în fo­losul progeniturii lor prea nerăbdătoare. Cum se vede, cimitirul cu tre­n sila. lată însă ce găsește un moșneag, încă nu „deblocat", în marile învățăminte ale naturii. Frunzele care au fost bucuria noastră cînd au ieșit din mugur, care au hrănit trunchiul o vară întreagă, ajung de la o vreme să nu mai poată fi ținute de trunchiul care se închide pentru iarnă, defensiv, în coaja sa, păzind supt multe învelișuri frunza ce va fi. Frunzele îngălbenite cad încet ca întru îndeplinirea unuia din rosturile religioase ale oricărei vieți. Dar ați văzut vre-un nebun care să le rupă înainte de vreme și care să forțeze, distru­­gîndu-l, mugurul care avea pentru alte frunze primăvara sa? nr»gim_ir«irTrnir iiiii<ni rrm­mrr N. IORGA Marea adunare a Ligii Culturale pentru salvar­ea economică a poporului românesc — D. profesor Iorga cheamă negustorimea și industriașii la lupta ho­­tăritoare de recâștigare a drepturilor noastre. — Fapte, nu vorbes­c Impunătoarea manifestare de la Casa Femeii.­­ Asistența. - Cuvântul dele­gaților din întreaga țară. — Discursul d-lui profesor N­icolae Ior­ga — După note stem­ grafice — Intr'o însuflețire asemenea acelora care crează actele isto­rice ale unui popor, atunci când se află la răscruci hotărîtoare pentru destinele sale, s'a ținut ori dimineață, în sala „Casa Fe­meii", începând de la ora 10 și până la 3 după amiază,uriașa adunare la care Liga Culturală a chemat pe toți președinții săi de la secțiile din întreaga țară, dimpreună cu numeroase dele­gații și reprezentanți ai breslelor negustorești și industriale să-și spună cuvântul și să ia măsuri urgente, pentru începerea luptei la capătul căreia TREBUIE să se arate desrobirea noastră eco­nomică. In fruntea tuturora, marele nostru profesor și călăuzitor de totdeauna, Nicolae Iorga a cărui prezență d­ezășuiește izbânda, oriunde s'ar afla. A vorbit în emoția înfrigurată a ascultătorilor, aruncând ful­gere și brăzdând cu lumină nepieritoare întunerecul și furtuna în care se zbate neamul nostru, cotropit de evreimea nesătulă, gata să-l zugrume mâine, dacă nu ne vom ridica hotărîți. PE CALEA FAPTELOR să ne dăm singuri ajutorul ce nu-l putem aș­tepta de nicăiri. Am auzit, rând pe rând, jalea nespusă a solilor din Mara­mureș, din Bucovina și din Cluj. Pretutindeni înfiorătoarea stare de îngenunchiere a elementului românesc, predominarea nu­mărului evreilor în comerțul și industria încăpute pe mâinile a­­cestor exportatori perfizi, organizați și solidari. Ceasul suprem al desrobirii noastre economice a sunat ! Uriașa manifestare de eli, înscrie cu litere de foc un mo­ment epocal în istoria țării. Profesorul Iorga și-­a spus cuvântul și lupta începe, uriașă, prin sute de nuclee, mobilizate în întreaga țară de Liga Cul­turală. O sală impunătoare, arhiplină de reprezentanți ai edtiforiului și industriei din întreaga țară,, dele­gați ai secțiilor Ligii Culturale, a urmărit cu încordare și entusiasm, impresionantul discurs al d-lui pro­fesor N. Iorga, și dările de seamă ce s’au făcut. Erau prezenți: întreg comitetul central al „Ligii Culturale” în frun­te cu­­ profesor N. Iorga,, d-nii prof. Dem. Munteanu Râmnic, dr. Petre Țopa,, general M. Schina, ad­ministratorul „Ligii Culturale”, Sf. Pop, președintele secției București, a „Ligii”,­ inginer Mircea Iorga, dr. G. D. Creangă, fost secretar gene­ral al ministerului de Industrie și Comerț, Atanasie Bălăcescu, M. E. Dumitrescu, Z. Furnică, N. A. Con­­stantinescu, Gr. Costescu, N. N. Stroilă, N. A. Ștefănescu, Cornel M. Cornea, Eie Ardeleanu, secreta­rul Ligii, prof. V. Brătulescu, se­cretarul comisiei monumentelor is­torice, I. Rădulescu Pogoneanu,pro­­fesor universitar și nenumărate personalități culturale și ale vieții noastre economice, precum și ur­mătorii președinți și delegați ai secțiilor Ligii Culturale din întrea­ MSI SIEJVTM țară. Bacău: G. D. Apostol, avocat, C. Lăcătușu, avocat, C. Luantoaș, avo­cat, Aurelian Ștefăn­escui, Anton Constantin­escu, Chiriac Dragomir. Bistrița-Năsău­d, I. Scridon, co­merciant, Botoșani: Professor Nicolae Bid­­irei, Ștefan Hasnaș, Fl. Frunzescu, Ion Ciub­otaru. Brăila, Preot Niicolae I. Constan­tin, profesor, I. Ionescu­, profesor, I. Gane, profesor, Stroe Postelnicu, Alex. Alexa­ndrescu, Gh. Teodore­­s­cu, Ion, Colgiu, Pascu Nica, Dră­­gan Ghela­se, V. Baisturea, șt. Șei­tan, Radu Suli­că, I. Brătucu, Cris­­ta­che Ștefănescu, I. Cucu, Meția­­nu Vasile, Tr. Bărbulescu, Nic. Ala­­ci, I. Fetroveanu, Zaharia Cicei, N. Crist­a­che Gane, I. Negulescu, I. Ji­­pa, I. Untaru, N. Duda, Vasile Al­on, șt. Albu, Ștefan Pisică, Sache Atanasiliu, V. Trifănescu, I. Stroe. Chișinău: Bulat Toma, profesor universitar, Negrescu Constantin, avocat Chiri­ță Aexandru, institu­tor, Străjescu Andrei, agricultor Grăvescu Emil, avocat, Gheorghiu Anibal, a­vocat, Miha­il V. Popescu- Godinești, institutor, Călimățul Te­­odor, comerciant, Udriște Dumitru, industriaș. Craiova: C. M. Ciocazan, preșe­dinte, G. Mi­. Demetrescu secretar­, George Dem. Miulescu, avocat, I. Mihăilescu­, N. Popilean, Const. Go­­ga, V. Nicolaescu, Const., Georgescu, șt. Popescu, I. Niculescu. Cluj, Ștefan Peneș, comerciant, secretarul centralei reuniunei de meseriași, comercianți români din Ardeal, Banat, Maramureș și Buco­vina, membru în comitetul local al „Ligii” Gh. Ghib­, tipograf.. Constanța: N. D. Chirescu, Gri­­gore Petrescu, Stan Vasile, Petre Postelnicu, Emil Curcan, Octavian Stan Vasile, Petre Nițescu, Lucre­ți­a­n Nițescu, Ion Iordache, St. Bo­roș, Ion Linguriță, Petre Moldovea­­nu, Ersilia Popa, Constanța I. Io­­nescu, Virginia D. Stoicescu, G. Ni­­culescu, Bucur Popa, Virgil Nico­­lau, Călărași-Ialomița, D. M. Ronete­scu, președintele „Ligii Culturale” cu trei delegați. Cernăuți: Const. Pârvulescu­, pro­fesor universitar, Pan,. Vizirescu, profesor și scriitor, Roșca, Anton, Forst, Francis, Reus Teofi­­l Comănești-Bacau: Nic­olae Chesa,­I­ru, vicepreședinte al secției „Ligii­­ Culturale”, s cu un delegat al com­i­­i­tetutlui Corod-Tec­uci, d-ra Zamfira C. Ianopol învățătoare și membră a secțiunii „Ligii Culturale”. Drăgășani, avocat Bogardi, cu patruzeci de aderenți. Focșani: Pr. I. V. Pascur, vicepre­ședintele secției „Ligii”, d-na. Tita Paveles­cu, Zaharia Mihail, Ion Răi­­leanu, învățător, Petre Dorin, C. Năimoo­iu, Petre Miron, Petre Ghio­­nea, N. Constantinescu, I. Pelin, prof. I. Irodeanu, Petre Pavelescu, Gh. Antonescu, D-tru Cocoș, Bar­bu Bobocea, Costel Ștefaniu, N. Constantinescu, N. Mihăilescu, Gh. Ivancea, N. Manolescu, C. Donescu, Alex. Crângan, Iorgu Zaharia, Ale­xandru Filipescu, Ștefan Vișan. Fălticeni, Baia, I. Tatos, preșe­dintele secțiunii „Ligii Culturale”, Ion Dorneanu, industriaș, d-na Va­sile Du­mitriu, comerciant, C-tin Dorneanu, Gavriil Loghin, comer­ciant­­ Gorj , Miron Constantinescu, pre­ședintele secției „Ligii Culturale”, Niculiță Comșa, Grigore Lupescu, Ilie Lupescu,­­ N. Tomovici-Plopșor, X. Tomovici-Florpșor, M. Slăv­escu, Gr. Geamanu, Mișu Căiprescu, Gri­­gore Illie Măruță, A. Măruță, C. I. Ciolan, Gr. Făcea, Nicolae Făcea, Dum­­iitru Simion,, Ștefan Ba­dan, Gh. Cioculescu, ,S. Opritescu, V. Pă­­trășeanu, Gh. Mărtoiu, Val. Pă­­trășcoiu, I Dobran, C. Dobran, I. Magherescu, Septiimiu Gheorghiu, Pa­n­telia Bărbulescu, Băile Govora-Vâlcea, G­heorghe C. Mihai, vicepreședinte al secției „Ligii Culturale”, cu zece membri ai secției „Ligii Culturale”: Heci -L­espe­z­i - Jud. Baia, Vasile Șeremet, Paraschiva Alexa, Marga­reta Curcă, Eugenia Oescu, Neli Po­iană, învățători, preoți și comercianți din localitate. Oituz: Chir­iac Dragomir, învăță­tor pensionar, președintele­­ „Ligii Cuturale”, Boacă I, comerciant, N. C. Dragomir, inginer agronom. Ploești, c. Tacit, președintele secției „Ligii” cu o numeroasă de­legație. ( Poiana-Câmpina, Jean D. Bre­zeanu, Râmnicul-Sărat, C. N Bănică, vi­cepreședinte al Uniunii , generale a micilor industriași și meseriași, M. Grigores­­u-Telega și Victor Gră­­diniu, membrii ai delegațiunei pemanente a U. G. M. I. „Liga­ Cul­­tural” era prezentă cu o delegație condusă de d. prof. Petre Bucur, președintele secției „Ligii”. Râmnicul-Vacea, C. Danielescu, Ghița Dumitrescu, I Stoica, Gh. E­­ne-Tănase, Emil Băut, din comite­tul „Ligii”, Gh. Pe­trescu, I. Ștefă­nescu, I. Mihhălcescu, N. M. Cre­țea­­nu, Oc­tav Antonescu. Satu Mare, Constantin I. Pușca­­riu, avocat, Emeric Grenzer. Sighet-Maramureș: Pr. Ion­ Bâr­­lea președintele secției „Ligii Cul­turale”, Petre Pop, Turnu-Măgurele, pr. Drag­nea, președintele secției ,Ligii” I. Șt. Gherghean, membru, H. Georgescu, Al. Momea, C. Petculescu, Gh. Peiu comer­cianți, I. Șt Popescu, mese­riaș, Sebastian Vasilescu. Tecuci, V. Eftimie, avocat, Elisa­­beta V. Eftimie, G. Casan, avocat, vice­președinte al „Ligii”, Anton Neagu, Safta Nicolau, Gh. Olaru, Grigore Chircomianu, Ion Bălănescu, Lucreția Lupașcu, T. Turbatu, Efti­mie Văscău, I Neagu, Vasile Dodu, Ștefania V. Dodu, Eugenia­ C. Do­nici, C. Ionescu, I. V. Dodu, I. Tri­­fan, Ion N. Marian, Irina Gh. Ca­­­san, Alex Botez, Turnu Severin, Dr. N. Ionescu- Govora, medic comunal,, Gh. Sta­nică, președinte al Camerii de Co­merț T.-Severin, Nichifor Cuțiu, di­rector B-ca populară „Dunărea”, Ion Sculașu, Grigore Cioclov, Niță Cristea, Ioan Andre­escu, Virgil Vătau comercianți. Timișoara: Profesor M. Popescu, profesor Stoicănescu, V­ioanes de Apșa, dr. I. Bontilă, profesor Octa­­vian Pop, Gh. Călin, pantofar, Ion lonescu, librar, Vasile Oprea, pan­tofar, I­luțios, electrician, Dionisie Opert, Jusițian Romulus, delegatul breslei pantofarilor, I. Grivu­, pro­fesor, Valea Călugărească - Prahova, loan Coțub­scu, președintele sec­ției „Ligii Culturale”, Atanase Bu­­lencea, directorul școalei de viticul-Continuare In­­ pagina II-a Secția Iași: D. Găndaru, profe­sor universitar, Ilie Gârmeață, avo­cat, C Stroescu, inginer, C. Miha­­laiche, comerciant, G. Ifrim, croitor, Șt. Foișor, comerciant, Mihai Pos­­tică, funcționar comercial, Gh. Fu­­șalăul, contabil, D. Ciubotaru, con­tabil și director de bancă, Muscel, Ion D. Țicăloiu, preșe­dintele secției „Ligii”, colonel Gr. Grecescu, președinte de onoare, N. Dâmboviceanu, comerciant, I. Zmeu comerciant, Gh. Moraru, restaura­tor, Gh. Gh. Metoescu, farmacist, N. Roșoiu, comerciant, B. Pop, co­merciant, d-ra Cons­tanța Marine­­scu, institutoare, Istrate Georgescu, industriaș, Sache Rădulescu, sublo­cotenent rezervă Predoiu Gh. Naruja-Vrancea a­ fost reprezen­tată printr’o delegație compusă din **m — v*" * —■ — *■*»"- f*i ~iin‘vi»i­­i — —--- n~ii~i­ii j~Hii~ir>i-­r rtn­~inn If sh^iii/hi« j~n»—nil Un aspect al biroului adunării Pentru Statuia lui Eminescu WwWWWWWWWWWWSAA/WWWWW Continuăm a publica numele subscriitorilor: SUMA DIN URMA 664.275 Lei Ing. Virgil Cotovu, directorul portului Constanța 500 „ Z. Christodorescu, Loco 1.000 „ Zoe Petrescu, Loco 200 ,, Leonora Petrescu, Loco 100 „ Total 666.075 Lei Dați obolul vostru la lista ziarului „NEA­MUL ROMÂNESC”*. Consumatori, industriași, meseriași, nea­­gustori români, inrolați-va in marea luptă „Ligii Culturale Toi 4 Noembrie, sub patronagiul Sanctității Sale Patriarhu­lui Miron Cristea ,al Excelenței Sale d. ministru al Franței și al d-lui prof N. Iorga, se va da o gală cinematografică în bene­ficiul Comisiunii Monumentelor Istorice, pentru mănăstirile din Bucovina. In program două filme documentare franceze. Filmul va rula la cinematograful Carlton. Intrarea 106 lei. Biletele pentru acest excepțional specta­col se găsesc la casa cinematografului, la Oficiul de turism și la ziarul „Neamul Românesc",, Etică, și numai etică Să ridicăm cu toții, îndemnați de o nespusă dragoste de patrie stindardul culturei românești, și tainic susținut de bra­­i­lele zdravene ale intelectualității noastre, să-l facem să fâlfîe mândru la locul ce-l merită. ^ ^ REGELE CAROL II Din „Cimitirul Luna Vestire** .............................de TUCOR* ARGHEZI „Către seară, m’a obsedat un miros detestabil, care însoțea mișcările Mărgăriții, ca o sudoare de hoți. — Pute! i-am spus Mărgăriții. Ce pute așa ? Mărgărita, care păstra un secret și un zâmbet satisfăcut. — Ce să-i fac dacă pute­m a răspuns. — Și l-a spurcat! răspunse nevasta, cu un aer de confi­dență — și pentru întâia oară de o lună de zile, cu un accent de voce, sentimental. N’am înțeles. — Și-a spurcat buboiul din nas. Tonul de mister în care îmi vorbi nevasta mă puse pe urmele operațiunii. — Cu ce ți l-ai spurcat, fă ? — Știi dumneata cu ce­ răspunse Mărgărita, ca și cum fu­seserăm învoiți și ca și cum aș fi participat. — Ai început să mă enervezi­ strigai la Măr­gărita. Observasem o culoare ca de cafea, pătrunsă prin vata, cu care își tamponase o navă. — Cu ce ți l-ai spurcat ? — Cu ce mănâncă câinii, parafrazează Mărgărita. Și văzând că refuz să pricep, ofensat când sunt implicați și câinii, și ale­­gându-și cu pudoare de lexic câteva cuvinte neizbutite, din prima silabă Mărgărita de pe drumul cuvântului total zicând: — Să trăiți, cu c...cat. — Ieși afară ! am­ țipat. Ieși, să nu te văd ! Că-i repede soco­teala, îi zisei nevestit, să plece. Mi se pare că am adus în casă ceva pe pingele și când colo, poftim ! Nu te mai necăji așa, zise Matilda. — Dar nu pot admite, dragă, răspunsei, metodele ei de vin­decare. Inchipuiește-ți că strănută în bucătărie. O să mâncăm din nasul și din intestinul ei. Poate că am și gustat ceva în cafeaua cu lapte. Nu vezi că e dementă? Mărgărita voind să amelioreze impresiile zise, cu gingășie. — N’a fost de la mine... E de la cucoana... —Lasă-mă, zise Matilda, gata să verse...“. (Pag. 171). TUDOR ARGHEZI Asemenea ignominri și altele la fel au fost puse de exmonahul Arghezi, în volumul „Cimitirul Buna Vestire“. Iar un d. critic literar, profesor secundar Pompiliu Constan­tinescu, găsește accente de admirație adâncă pentru scabrosul autor Parcofonie... Și pentru „opera“ lui realistă... n. g. Pomenirea Marelui Voevod Mihai Viteazul de către „r.îna Curtunaru” ..—■ [UNK] | M— n l­ „Liga Culturală" va face anul acesta pomenirea Marelui Voe­­vod „Mihai Viteazul" în ziua de Luni 8 Noembrie 1937, orele 11 dim.., printr'un parastas la Biserica din com­. Șelimber, jud. Sibiu. La sfârșitul slujbei va vorbi d. profesor Nicolae Iorga, preșe­dintele ,,Ligii Culturale" și d. general Ștefănescu Amza, fost mi­nistru. La această pioasă solemnitate sunt invitate instituțiunile cul­turale patriotice, autoritățile civile și militare precum și membrii „Ligii Culturale". Membrii cari doresc să ia parte la această festivitate sunt rugați a trece Miercuri 3 Noembrie 1937, orele 7 seara pe la sediul „Ligii Culturale" b-dul Schitul Măgureanu Nr. 1, etaj I, bi­roul d-lui secretar Mie Al. Ardeleanu, spre a se înscrie. Despre scriitoarele române «■ an MMMini HiHin.il imidii iiiiiinjin­iui ,*sj.x ———— „La noi nu cunosc de­cât un singur caz de vo­cație femenină — dincolo de relații sentimentale și de chestiuni de alcov: încolo, literatura femeilor e o simplă diversiune între două popasuri amoroase, o forță neîntrebuin­­țată momentan în preocupări mai esențiale”. E.­­Lavinescu Literatura Constanței Marino- Moscu nu e nici lirică, nici nu se încadrează în poporanismul revis­tei. (Viața Românească, n. r.). Cele două nuvele mai mari din primul său volum par, cum e și firesc la o femeie, capitole auto­­biografice... Dar chiar și în ele se străvăd interesul, și preocuparea pentru problemele materiale, cum e banul sau boala. (Pag. 206). Lucia Mantu ne-a dat și un roman „Cucoana Olimpia“, fadă producție sămănătoristă derivată din primele lucrări literare ale lui M. Sadoveanu, cu atmosfera mol­dovenească, de bătrâni ce pufte din lumea și de cucoane ce gospo­dăresc prin poieți. (Pag. 213). Henriette Ivonne Stahl. Operă de debut... Subiect feminin, în ce are feminitatea mai specific, în patologia ei sexuală, cu toate ră­tăcirile și șocurile nervoase, cu tot absurdul unor atitudini con­trarii, tratat totuși viril, fără ro­manță și sentimentalism.­­Pag. Presintând amintiri mărunțite, cântând arii ușoare de o simțire care nu merge până la durere, în­­seilând castele în aier și dărâ­­mându-se cu o ușoară atingere a mânii, femei adaugă în acest timp la literatura nouă : după o mai veche scriitoare, care prezintă pe larg amintiri amestecate, d-na Constanța Marino-Moscu, d-ra Lucia Mantu (Nădejde) aduce în această literatură o în adevăr ascuțită putere de observație. Și d-ra Miller Verghy, prietena lui Delavrancea și a lui Vlahuță, traducătoarea „Sonetelor portu­gheze” ale lui Robert Browning, se încearcă în povestiri. Iar Voica d-rei Henriette Ivon­ne Stahl e un colț de realitate ță­rănească brutală, reprodus cu o uimitoare siguranță, cu apăsare a­­supra dialogurilor, care e un ele­ment autentic de folklor. (Pag. 309-10). N. IORGA (Istoria literaturii româ­nești contemporane“. Vol. II. In căutarea formei). EU"...N­U LOVINESCU "(„Istoria literaturii române contemporane“). Iată cum este înfățișată literatura­­­ steriitoarelor m­oastre, d­upă părerile personalităților inalte critice și culturale, ca și după apre­cierea unanim, insuitătoare a d-lui Eugeniu, Chivucl­ Lovinescu. Dovezile sunt categorice și ele vorbesc singure, stârnind indigna­­rea tuturor a­supra celuia care a insuriat și continuă încă să litere fetească orice simțire curată și românească. Epigrame LUI BEHIDINȚI (omul comandaturei și geograful Coliliei) Când s’aruncă înfuriat „Tu rămâi la toate rece“ : Să te supere-i păcat Fudulia-i de berbece ! Pricep gesturile tale Și ferocele-ți accent . Cu cât mintea e mai moale, Glasul e mai vehement. ” N. PONTIFULUI (D. Eug. Lovinescu a scris un foileton despre Carnea de Porc). Ne prezinți carnea de porc Recunoști ce este, dar Să-mi dai voie s’o întorc . Uitași pielea de măgar.

Next