Neamul Românesc, iunie 1938 (Anul 33, nr. 118-139)
1938-06-10 / nr. 124
2 1918-1938 DOUĂZECI DE ANI DE LA UNIRE ,DIVIND SĂrbătoarea înălțătoare a tuturor Românilor. Vizitat EXPOZIȚIA UNIRII DIN SALA „ARTA“ STRADA BATIȘTEI NO. 14 EA ESTE OGLINDA TRECUTULUI EROIC AL NEAMULUI ROMÂNESC ȘI VESTITOAREA UNOR VREMURI MĂREȚE. GRAȚIE GENERAȚIILOR DE STRĂJERI Destinul istoric al Neamului Românesc este prezentat în mod artistic într'un cadru sugestiv. Mârsa va fi eroica încercare a lui Mihai Viteazul, înțeleptul act al lui Cuza Vodă și definitiva înfăptuire a idealului național prin jertfa Românilor de pretutindeni sub Ferdinand cel Leal sunt concretizate într'un mod impresionant. Douăzeci de ani de Unire. Tot atâția ani de eforturi pentru unificarea și consolidarea patrimoniului național realizat prin munca trudnică a atâtor generații. Opera de unificare e continuată într'un ritm nou, cu un dinamism, care dă un suflu de încredere în desvoltarea si prosperitatea Țării.M.S.Regele Carol al II-lea, Marele Străjer, călește viitorul României Mari. Expoziția Unirii si Expozițiile Străjerești sunt opera măreață a unei instituții: STRAJA ȚARII. Comandamentul Străjii Țârii face cunoscut Străjerilor Comandanți și tututror străjerilor și străjerelor, că nu trebue să plătească decât prețurile mai jos specificate, en detail, pentru : insigne metal mici cal. Il-a lei 15 bucata. Insigne metal mari cal. II-a lei 20 bucata. Insigne metal mici cal. I-a lei 25 bucata. Insigne mari cal. I-a lei 35 bucata. Ecusoane mătase pentru umăr insigna mătase lei 20. Paftale pennfru centuri lei 25. In cazul când li se vor solicita prețuri mai mari decât cele specificate mai sus, vor face cunoscut Comandamentului — Direcția Activă — numele comerciantului și adresa, pentru a se lua măsuri. Straja Țării a pornit cu străjerii o campanie de înfrumusețare a satelor și orașelor Țării. Această activitate a și început pe șoseaua națională București- Brașov, ea fiind cea mai vizitată de oaspeții străini ce vin să ne vadă. Toate aceste lucrări ca : ridicarea gardurilor, curățirea șoselii, plantații de pomi, răsădiri de flori, indicatoare stilizate la răscruci, fântâni și altele, străjerii se vor executa în colaborare cu autoritățile locale ale celor 30 de sate de pe traseul acestei șosele. Unitățile de străjeri sunt înștiințate să nu mai trimită corespondența pe adresa Comandamentului Străjii Țârii, ci la Falăngi sau Direcțiile respective, după caz. TABERE ȘI COLONII STRAJEREȘTI Comandamentul Străjii Țării aduce la cunoștință publică prevederile legii acestei instituții, care hotărăște că nici o tabăra sau colonie nu se poate organiza în țară, fără să aibă autorizația Străjii Țării. Aceste tabere și colonii sunt obligate să ceară din timp aprobarea, arătând ce Comandant Străjer propune. In caz când nu are, Straja Țării va recomanda unul. . . . Acești comandanți de tabere sau colonii se formează la unul din Centrele de Inițiere după cum urmează : La Predeal va fi un curs pentru comandantele de tabără și comandantele de colonii. La Breaza vor fi chemați comandanții de tabere, iar la Sf. Gheorghe comandanții de colonii. Cursurile încep în ziua de 25 Iunie. Organizarea și buna funcționare a taberelor și coloniilor, cade în sarcina celor două Falăngi Străjeri și Străjere. FAPTELE STRĂJERSOR In comuna Valea Lungă-Cricov jud. Dâmbovița, locuitorul Ion Dragomir un harnic sătean a donat stolului de străjeri următoarele : — lemnul pentru troița și împrejeruimel, o țesvă pentru catarg lungă de 20 m., tricolorul național, apoi din pepiniera sa, a străjerii sâraci^^^mjloace și a dat un neprețuit concurs tuturor lucrărilor străjerești ale acestui stol. Pentru toate acestea străjerii din Valea Lungă ii aduc mulțumiri la care se asociază și Comandamentul Străjii Țării. ■& In ziua de 3 Aprilie c. s’a ținut la Teiuș o serbare străjereases pentru comemorarea și pomenirea martirilor naționali Ciordaș și Boicaș. # Straerii din Bocanceni, Cernăuți au organizat o cooperativă, au săpat șanțuri pe șoseaua principală, au împrăștiat prundiș, au plantat pueți de salcâmi, au alcătuit o farmacie cu medicamentele necesare, și au colectat ajutoare pentru cei nevoiași. Jfff Comandamentul Falangei Străjerilor mulțumește următorilor cetățeni cari au ajutat școala primară Nov. 51 băeți-București cari au donat suma de cei 3.500, pentru cumpărarea unui pavilion național: Pavel Stănescu, Gheorghe Pârvu, Iancu Gheresteș și Constantin Florică. * Stolul liceului militar Mihai Viteazul Târgul Mureș a adoptat pentru neromânizare satul Acâțari. Vrednicii străjeri ai acestui stal au adunat suma de 150.000 lei, pentru a începe lucrări de folos obștesc în acest sat. A înaintat Străjii Țârii pentru avionul Străjerilor suma de 972 lei și 953 lei Loc. Cultul Eroilor, pentru zidirea unui cimitir al eroilor in care să-și găsească odihna de veci eroii, împrăștiați pe tot cuprinsul județului. Tot acest stol a donat 18 volume Căminului Cultural din comuna Masarova jud. Caliacra. Străjerii legiunii Ismail au sărbătorit ziua de zece Mai printr’o frumoasă serbare străjerească. * Duminică 15 Mai a. c. în amfiteatrul Liceului Sf. Petru și Pavel din Ploești, s’a ținut adunarea comandanțelor și comandanților din întreg județul Prahova. Au luat parte delegații Străjii Țării și autoritățile locale. După ceremonialul străjeresc a urmat distribuirea diplomelor de absolvire a cursurilor de inițiere străjerească Ca o binemeritată răsplată pentru toată însuflețirea cu care se activează act. d. primar al Municipiului Ploești, magistrat Ionescu Lungu a dat asigurări că Legiunile de Străjeri și străjere din Prahova vor avea în curând un local propriu. * Străjerii școalei Poenița au contribuit la ridicarea unei troițe pentru cinstirea eroilor din comună, au săpat șanțurile și plantat 3000 pueți în grădina școalei și au făcut puntea peste valea Uliței. In fiecare Sâmbătă străjerii stolului Poponița curăță cimitirul și grădinița de flori din fața bisericii. Străjerii și străjerele regiunii Orhei au plantat în cuprinsul județului lor, în această primăvară 65.585 salcâmi, 3290 pomi fructiarix^ 270 merl *104« | NEAMUL ROMÂNESC Citiți „NEAMUL ROMÂNESC"). Costul abonamentului este Lei 600 pe un an *» 300 pe 6 luni n 150 pe 3 atini Lei 450 anual pentru preoți și învățători. ADUNAREA GENERALA A SINDICATULUI PATRONILOR CROITORI SI CROITORELE din BUCURESTI Duminică, 5 Iunie a. c., s’a ținut la sediul Sindicatului, din str. Smârdan Nr. 4, sub președinția d-lui I. Olteanu, președintele Sindicatului. Adunarea Generală ordinară. După formarea biuroului, d. I. Olteanu, face o amplă Dare de Seamă din anul 1932 și până astăzi, arătând o serie întreagă de înfăptuiri, între care contribuția la diferite legiuiri meșteșugărești, înființarea unui Contencios, scoaterea gazetei „Straja”, organ de luptă profesională totdeauna ajustâmd și îndrumând pe cei în necazuri atât moral cât și material. Astfel cu concursul Ligii Române a învățământului s’a înființat un Cerc Cultural, pentru educarea meseriașilor croitori. Acest Cerc cultural a dat cui concursul a diferiților artiști de la Teatrul Național și Opera Română, mai multe festivaluri și șezători, care au dat rezultate îmbucurătoare din punct de vedere moral. Aceasta expunere fiiind terminată, s’a procedat la alegerea a trei membri în comitet in locul celor ieșiți la sorți, în persoana d-lor Valeriu Grigorescu, Ilie Grecu și N. Mateescu. In comisia de cenzori au fost aleși d-nii Czanek Carol, Bucur N. și C. Calaporeanu, supleanți fiind d-nii I. Budulan, C. lonescu și Boțan D-tru. Domnul Nicolae Neagoe face o dare de seamă materială, arătând detailat, încasările și cheltuielile ce au necesitat la susținerea organizației. Domnul inspector Ionașcu, reprezentantul Ministerului Muncii, ia , cuvântul arătând că îi face multă plăcere să ia parte la adunări și consfătuiri de meșteșugari, fiindcă venind în mijlocul și în contact cu clasele muncitoare va cunoaște mai bine nevoile și lipsurile de care suferă, încheie promițând tot concursul d-sale și al Ministerului. Adunarea generală dă apoi descărcate de gestiunea pe anul 1937 și aprobă în unanimitate dezideratele înscrise pe ordinea de zi. D. I. Olteanu închide seria cuvântărilor mulțumind adunării generale pentru încrederea ce au acordat-o Comitetului și roagă membrii să fie strânși uniți în jurul acestui comitet, căci numai așa uniți și prin atitudine hotărită, putem fi o clasă de elită in acest angrenaj social din țara în care trăesc cu toții și pe care cu toți doresc să o ridice la rangul ce-i merită. D. Olteanu încheie cu urări la adresă M. S. Regelui Carol II. lin fundația pot: Eri s’a ținut la Fundația Carol congresul școlilor țărănești organizat de Fundația culturală regală „Principele Carol“. La congres a asistat și d. G. Ionescu- Sisești ministrul agriculturii șidomeniilor. Deschizând congresul, d. Dim. Gusti, directorul general al Fundației „Principele Carol“ a spus următoarele: Suntem fericiți, a spus d-sa, că după strălucita expoziție a muncii echipelor studențești și după congresul căminelor culturale, aDupă d. prof. Gusti a luat cuvântul d. prof. G. Ionescu-Sisești, ministrul agriculturii și domeniilor care a spus următoarele: Aon venit aci, mânat de un adânc sentiment de dragoste pentru străduințele pe care le face Fundația condusă de luminatul ș i director d. profesor D. Gusti. Toată problema care se pune e aceasta : Cum facem din țărănimea noastră, o țărănime conștientă, ridicată sufletește și materialicește ? Ceea ce ați făcut dv., domnule profesor, și Fundația pe care o conduceți, este operă deschizătoare de drumuri. Noi nu aveam nevoie să facem alte programe noi. Le-ați făcut dv., și le-ați și experimentat. Noi nu trebuie decât să le desvoltăm. Eu am venit să mă încadrez |n mișcarea dv., ca să muncesc și să lupt pentru a ajunge la țelul pe care-l urmărim cu toții: ridicarea satelor. # Am mai luat cuvântul d-nii: Apostol Culea, C. Ifrim, d-m Calipso Botez și d. Lascarov Mal* ddvauru. CUVÂNTAREA D-LUI AL. LASCAROV MOLDOVANU D. Al. Lascarov Moldovanul, a spus:.—----------------— Ii vem acum o ședință de lucru. Se discută în acest congres o problemă care e centrală, fundamentală în mișcarea noastră : problema școlilor țărănești. După cum a remarcat și M. S. Regele Carol al II-lea, — în activitatea noastră, noi nu lăsăm nimic la voia întâmplării. Totul este gândit, totul este sistematizat. Așa că în felul acesta vom proceda și cu școlile țărănești. Vă voiu spune la sfârșit tot gândul meu in această privință. u voiu uita niciodată — spune d-sa — admirabilele priveliști prinse de sufletul meu în preajma cursurilor de școală țărănească din diferite puncte ale țării. Dar tocmai fiindcă problema e mare, privind, net, întreg viitorul țârii noastre, se cade a ne îngriji ca ea să fie pusă pe o temelie, care să prezinte toate garanțiile, atât ale unei bune desvoltări, cât și ale unei asigurate dăinuiri. Temeiul acesta nu poate fi decât învățătura creștină. Apoi, într’o admirabilă expunere, d-sa arată în amănunțime rolul învățăturii creștine în programul școalelor țărănești. Seria cuvântărilor a fost încheiată de d-nii prof.: Sile Popescu-Teișani, A. Marinescu-Nour, G. T. Duimitrescu și prim-pretor B. Grama. La sfârșit a luat cuvântul d. prof. Dim. Gusti, care, după ce a mulțumit d-tar miniștri și întregului Congres pentru grija ce o poartă, acestei importante probleme, a spus, în sență, următoarele: DISCURSUL PLURIM. GUSTS A fost vorba, precum ați văzut, de a creia cel mai important instrument de ridicare a satelor noastre , școalele țărănești. ....II Cum ajungem la acest scop? Nu e vorba numai de cursuri sau de demonstrații practice. E vorba de o nouă pedagogie, de creiarea unui ideal. Pentru aceasta, cred că trebue formată înainte de toate, personalitatea activă a săteanului. El trebuie format pentru sat. Trebuiesc creiate în sufletul lui deprinderi folositoare vieții de sat. Pentru aceasta, școala țărănească trebuie să fie în primul rând o trăire a realității acestui sat. De aceea noi preconizăm o școală cu internat. Numai prin trăirea aceasta se poate ajunge la transformarea satului. Avem prea multe școale teoretice. Trebuie desființat tot ce e de prisos și înlocuit cu școale practice, necesare vieții. Ne trebuesc pentru aceasta în primul rând concursul ministerului de Agricultură. Ne trebuie apoi o legiferare serioasă în această privință. Noi am înțeles de asemenea și marea utilitate a școalelor casnice și de gospodine. Nu trebuie însă, să ne grăbim. Școale de acestea sunt necesare în fiecare sat, dar trebuie început însă cu regiunile și județele. Nu vom veni cu programe de-agata. Ci vom lăsa ca ele să răsară din nevoile locale. Ne trebuie de asemenea un corp didactic bine pregătit și animat de mult entuziasm. Când vom avea toate acestea, vom fi siguri de izbândă. șu căm nutie cultur»<ul.” Fundațiile Culturale Principele Carol și-au deschis ori expoziția activității lor și a echipelor regale studențești. In vremea aceasta în care Suveranul a transformat țara într’un imens șantier pe care românul, moleșit și pervertit până mai eri de un politicianism nervos, lucrează azi cu hărnicia albinei, expoziția de la șosea arată limpede modele pe care le-au dat și până acuma aceia cari au înțeles dela început să lucreze pentru binele obștesc și sub înalta oblăduire a Suveranului Culturii românești. Tinerii aceștia din echipele regale studențești au făcut cercetări amănunțite asupra soartei țăranului nostru, i-au dat o mână de ajutor prin sfaturile lor și prin lumina pe care o aducea din școala de care ei înșiși se luminaseră din flacăra profesorului Dimitrie Gusti. Satul Dioști din Romanați care a fost, nu cu multă vreme în urmă distrus de un necruțător incendiu și pe care, imediat după catastrofă l-a vizitat M. S. Regele împărțind milă și îmbărbătare în rândurile sinistraților, este astăzi pe cale de refacere, tot cu ajutorul echipelor regale. Fără multă vorbărie, fără inutilă și costisitoare reclamă, d. prof. Gusti care a înțeles dintru început intențiile Suveranului, a realizat lucruri pe care, numai o țară injectată de morbul politicianist le-a putut ignora până azi. Iata, de altfel, acest pasagiu concludent din cuvântarea pe care a. prof. Gusti a ținut-o ori în fața Suveranului Unealta noastră de lucru este un organ local tot atât de simplu : căminul cultural, alcătuit din locuitori de-ai satului, plugări și cărturari. Dar cum primește el îndrumările, câți tehnicieni îi stau la îndemână, ce publicații și lămuresc doctrina și metoda încredințate spre folosire, ce scon de conducători, ce întâlniri anuale, ce probe și întreceri, sau ce pildă de lucru model i se trimite cu echipele regale studențești, însemnează prezența mereu vie a Fundației și rosturile acesteia de neîntreruptă călăuzire și supraveghere de departe. Vreo 2.100 de cămine culturale lucrează în toată țara, cu râvne deosebite, dar cu acelaș scop. Ele sunt tot atâtea lumini, răspândite peste întreg pământul României. Cu ajutorul lor începe să se vadă mai limpede atât în satul cât și în sufletul românesc. De aceea vin la noi atâția oameni, din țară și de peste hotare, dornici să afle și să priceapă ceva nou. Niciodată nu i s’a acordat satului românesc atâta grijă cât i se acordă azi. Satul, isvorul acesta nesecat de energie pur românească a fost bântuit de limuzinele politicianilor, de rachiu și de ciomege, în epocile destul de nee repetate ale alegerilor. Se împărțeau minciuni și se învrăjbeau frați pentru izbânda electorală a politicianismului a cărui cupiditate nu mai cunoștea margini, și țăranul se sbătea în întuneric, măcinat de sărăcie și de flagelele sociale. Dar, deodată s’a întins peste satul românesc mâna ocrotitoare a Regelui. Echipele regale și căminele culturale, a căror activitate a fost înfățișată ori la muzeul Satului lucrează neîncetat la ridicarea satului românesc. Și țăranul nostru a cărui înțelepciune nu s'a resmințit niciodată a înțeles dragostea cu care este înconjurat azi și nu și-a precupețit el însuș eforturile. Iată exemplul cel mai concludent că trăim azi sub semnul marilor realizări românești. S. C. Cuvântarea d-lui ministru Somescu-Sisești ! £ t;Mpeiß P«țS/e £ migp«£ 3tií școtU&pțărănești M. S. Regele rostindu-și discursul la Congresul căminelor culturale LUNA BUCWELmng Concursul național de acrobație aeriană In ziua de 30 Mai a.c., comisiunea sportivă a F.A.R.R. a elaborat regulamentul pentru concursul național de acrobație aeriană, în vederea alegerei acrobatului aerian român care urmează să ia parte la concursul internațional de acrobație aeriană organizat — în cadrul Meetingului dela 19 Iunie — de către AR.P.A. Reamintim că la concursul internațional de acorbație vor lua parte cei mai renumiți acrobați aerieni din Franța, Italia, Germania, Cehoslovacia, Jugoslavia și Polonia, învingătorul concursului național își va măsura deci arta și dibăcia sa cu cei mai de frunte sburători ai Europei. Desigur că Meetingul de Aviație de la 19 Iunie va fi una din cele mai interesante manifestări sportive care au avut loc până acum în România. Peste două săptămâni circul „Medrano“ își va strânge corturile și bagajele și va pleca spre cetatea filmului de peste ocean. Pentru aceste două săptămâni, direcțiunea circului „Medrano“ a alcătuit un program bogat și nou, ca să poată fi văzut chiar și de aceia cari au mai fost la celelate reprezentații. Un singur gând, iubirea nesfârțșită pentru poporul Meu, o singură dorință, Binele României, Mă călăuzesc fără șovăiala pe calea ce am făgăduit-o Țârii Mele. MĂ ȘI REGELE CAROL II