Oastea Domnului, 1931 (Anul 2, nr. 1-52)

1931-01-11 / nr. 2

Pag. 2 OASTEA DOMNULUI terile ce isvorăsc din jertfa de pe cruce şi cu ajutorul Bise­ricii lui Hristos, contra păca­tului sub ori­ce formă; de a fi, noi, ■»ostaşii Domnului«­, cei dintâi pilduitori ai unei vieţi după voia lui Dumnezeu; de a câştiga suflete pentru viaţa cea nouă pe care am îmbră­­ţişat-o din clipa când am cu­noscut Adevărul«. Acest legă­mânt l-au semnat 34 de fraţi, mulţi lipsind din pricina ocu­paţiei lor care і-a reţinut, iar unii scuzându-şi lipsa. S’a adus la cunoştinţa adu­nării scrisoarea Părintelui Trifa cu vestea bună că e în plină refacere spre bine şi că şcoala prin care a trecut şi trecer­e spre slava lui Dumnezeu şi a întăririi lucrării Sale în lume. S’a mai adus la cunoştinţa fraţilor că sărbătorirea unui an de lucrare a »Oastei Dom­nului« la Bucureşti va avea loc la 21 ianuarie, ora 7 seara, în Biserica Manu Cavafu a Părintelui Protoereu C. Moisiu. Secretariatul Oastei. Pe drumuri de propoveduire. — La Lăpuşnicel. — Zeloşii întru Domnul ostaşi Meilă Şandru şi Ianăş Şandru din Mehediea (Bănat) vor merge pe ziua de 25 Ianuarie în co­muna vecină Lăpuşnicel (I. Severin) pentru a înfiinţa şi acolo Oastea Domnului, căci au aflat că se găsesc în numita comună buni creştini dornici de îndreptare întru Domnul, cari ar întră în oaste şi ar lucra mai departe pentru răs­pândirea ei,­­ ca lucru plăcut lui Dumnezeu. Bunii ostaşi din celelalte comune vecine Lăpuşnicelului, sunt poftiţi a merge şi ei pe acea zi acolo, să ajute la lu­crul Domnului şi la reuşita cât mai bună a »programului«, adecă a vorbirilor, cântărilor, tâlcuirilor şi rugăciunilor, prin cari să atragă spre oaste su­fletele bune ce le vor asculta. ~ ! Pentru cei din vecini cu com. Bârzava. Credincioasa ostaşă a Dom­nului Iuliana Muntean din Bâr­zava (r. Arad) ne scrie, că şi în acea comună şi-au făcut sectarii un mic cuib, — dar mulţimea cea mare e a sufle­telor bune şi credincioase. Ar fi de dorit, spune zeloasa ostaşă, să vie unii propagan­dişti vrednici şi la noi pentru a sămăna sămânţa bună a în­dreptării şi lăpădării de păcate prin Oastea Domnului, căci, pe cât cunosc eu plăcerile oa­menilor, ar fi bine primită aci mişcarea, în preoţii noştri ar afla buni sprijinitori. La mine ar avea adăpost. Să-i aducă Dumnezeu. Iuliana Muntean, ostașă. în Oaste au mai intrat. Din com. Solcea (j. Botoşani): Savel Cojocariu cu soţia Anica şi fii Ioan şi Aglaia Petru Palamari, Mana I. Druc, Elena I. Dascălu. Din Beceni (j. Buzău): Costică Agapie, Stan Ch. Cârceni. Sfinţirea Steagului din Salonta (Bihor). Având noi ostaşii din Sa­lonta în Octobre 1r. serbarea de sfinţire a Steagului ne-am a­­dunat cu inimă curată la sf. biserică să dăm mulţămită Ta­tălui că ni-a ajutat până aci. Bucuria este a noastră, dar vrednicia a celui ce a înfiripat Oastea Domnului în ţară, şi a făcut legături cu poporul prin »Lumina Satelor«. Iar dintre ostaşii de aici, laudă fraţilor ostaşi Gavril Pâr­călab din Picleu, cantor mi­sionar, şi Petru Sas din corn. Şumuşcel (r. Arad), cari sunt adevăraţi luptători în fronturile oastei şi apărători ai sfintei biserici. La fel de laudă vrednici sunt înşişi ostaşii de aici, cari au ascultat chemarea con­ducătorilor şi au ajutat de s’a putut cumpăra steagul, care e bucuria sufletelor lor. Dăm mai sus chipul luat cu prilejul sfinţirii, cu însufleţiţi ostaşi şi cu preoţii între ei, cu Steagul Oastei între praporii sfintei biserici. Preotul dela dreapta e pă­rintele Lărgeanu de aici, cel dela stânga e părintele Andrei. La spatele lor, ţinând steagul, e Mihai Popovici, zelosul se­cretar al Oastei. De e­le Dumnezeu mulţi ani bucurie, de tot ce vor lucra pentru mărirea lui Dumnezeu şi întărirea bunei credințe. Vestitor. „Mai lângă Domnul meu, mai lângă el“... S’au înştiinţat ca hotărîţi a se apropia tot mai mult de Domnul, în apropierea căruia vieţuind, omul simte cum în­vinge toate grijile, cum cad de pe trupul lui toate greutăţile şi fuge dela el întristarea, iar când se ţine de el, o sufere cu mulţămire... lată cu ce cu­vinte cuminţi şi calde îşi în­ştiinţează noii fraţi intrarea în oaste, păşirea lor »mai lângă Domnul«... Bertea, Vârbilău (r. Prahova). Cucernice părinte! — De­schidem şi noi uşa inimii noa­stre, ca să între Mântuitorul în ea, căci de mult a tot bătut la uşă, ca să ne sculăm din somnul rătăcirii şi păcătuirii... Desbrăcăm haina cea veche şi îmbrăcăm haina luminii, în­­scriindu-ne în Oastea lui Iisus, Ioan Preda din Vârbilău şi Lupu Paraschiv din Bertea. * In noaptea de 29 spre 30 Nov. am avut un vis, că eram în uliţă, în faţa jocului, culcat jos şi privind jocul, când iaca un ostaş al Domnului se a­­propie de mine şi mă atinse ca o nneluşă, zicându-mi: Ri­­dică-te Gheorghe şi hai cu noi, că tu de ostaş Domnului eşti bun! Şi au venit şi alţi ostaşi. Dar a venit şi un om al ispitei care cerea să-i amă­gească să bee spirt, dar ostaşii făcându-se că beau, îl vărsau în sîn şi nu-1 beau, nici tu­tunul lor nu-l primeau. Şi când ispititorul întreba, de ce n’ai beat, creştine ? De ce l’ai vărsat pe de lături? aceştia răspun­deau : Aşa e legea noastră, pe care n’ai tu putere să o strici... Şi alte lucruri frumoase am văzut cu sufletul, cam­ aşa mi-au plăcut, că dimineaţa am rupt luleaua (pipa), iar tutunul l’am aruncat în foc, şi vin cu plină inimă să mă înscriu şi eu în şirul bunilor ostaşi. George Fiordean, Bărboşi (r. Turda). * Auzind noi multe vorbe bune despre Oastea Dom­nului, am călătorit într’o Du­minecă la Lugoj, unde am cercetat şcoala Duminecală şi pe surorile din Oaste, şi vă­zând ce lucru frumos săvâr­şesc acolo, ne-am hotărât a ne alătura acestor surori, ajutând lucrul Domnului şi acum am început a ne aduna şi aici în Dumineci şi sărbători, şi avem nădejde în Dumnezeu că vom întări şi în satul nostru por­nirea cea atât de plăcută Dom­nului. Elena Orăşan şi Elena Mateica, din Măm­icul-mare (r. Severin). * Cetind de 2 ani »Lumina Satelor« şi apoi foaia »Oastea Domnului« şi cărţi tipărite acolo, m’am hotărât şi eu cu casa mea, a părăsi cărarea ră­tăcirii pe care nici nu băgăm de seamă că umblăm. Azi pri­vind înapoi, îmi pare că am fost fratele Fiului rătăcit şi am fost argat la porcii diavolului, pe cari îi păşteam­­prin mocir­lele păcatelor. Acum mă întorc spre bunul meu Părinte, şi vin în faţa lui fără haină, căci haina mi-au rupt-o spinii păca­telor. Ci bunul părinte îmbră­­ca-mă-va în haina duhovni­cească cea curată şi mă va primi ca să fiu sluga lui cea ascultătoare, în veci, amin. Th. Cazacu şi Catrina Th. Cazacu şi fiul lor Constantin, din Stăneşti (corn. Măgireşti, j. Bacău). * Subscrişii, lăpădând pe omul vechiu şi pătat de pă­cate, dorim a fi­ o făptură nouă, îndreptată cu totul cu faţa spre Domnul, slujindu-i lui cu umilinţă. Vă rugăm a ne scrie în Oastea bună a Lui, Jipa D. Tudor şi soţia Stana, Gh. Ion,­­ din Gura Nişcov (r. Buzău). * Iar, printre alţii mulţi, pe cari îi vom tipări pe rând, — s’au mai înscris următorii, în­soţind înştiinţarea lor de cu­vinte bune, simţite, sau de versuri închinate Domnului, — pe cari, din lipsa de loc, nu le putem da aci pe toate. Fie lăudaţi pentru hotărârea şi râvna lor. Cuvintele bune în care şi-au pus sufletul lor, le-a auzit Domnul! Iată cine şi de unde sunt: Din Caţcău (j. Someş): Florica Greblea, Grigore Greblea, Nastasie Greblea, Dumitru Boldur, Iuliana Cozma, Iese Gavriş. Din Lunca Bradului (j. Murăş): Soţia lui Man Niculae (ostaş), Panga Ioan şi soţia, Costea Iosif şi soţia, Buta Petrea. Din Sălătruc-Chineşti (j.Someş): Cristea Gavrilă, Rampaciş Victor, Doboş Nicolae, Doboş Gavrilă, Do­boş Vasile. Din Chineşti (j. Someş): Boţea Susana, Lador Susana, Frenţ Susana, Sfecheş Dominica, Bál Maria, Bal Dochia, Sagmar Ana. Nr. 2

Next