Obiectiv, august 2002 (Anul 1, nr. 25-29)

2002-08-01 / nr. 25

2 Obiectiv___________________________________________________ECON­OMI­C_________________________ ________________Nr. 25, 1­­­7 august 2002 Finanțări din fonduri Phare pentru IMM-uri Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii a dus la diminuarea rolului monopolist al marilor unități patrimoniale și la regenerarea unor comunități afectate de declinul industrial. IMM-urile cu capital privat domină la nivelului tuturor ramurilor de activitate, în special în comerț, cercetare­­dezvoltare, industrie alimentară, construcții, hoteluri, restaurante, precum și în transporturi și agricultură. Prin întreprindere se înțelege orice formă de organizare a unei activități economice, autonomă patrimonial și autorizată, conform legilor în vigoare, să facă acte de comerț în scopul obținerii de profit, prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestări de servicii, care sunt vândute pe piață, în condiții de concurență. Condițiile legale de încadrare în categoria IMM-urilor prevăd ca numărul salariațiilor să fie maxim 250, iar cifra de afaceri să nu depășească opt milioane de Euro anual. Fac excepție societățiile bancare și de asigurare, cele de ad­ministrare a fondurilor de investiții și de valori imobiliare, precum și societățiile cu activitate exclusivă de comerț exterior. întreprinderile mici și mijlocii sunt scutite de la plata impozitului pe profit, aferent părții reinvestite din profitul brut. Nu intră în această categorie investițiile care au alte surse financiare decât profitul brut, cum sunt creditele, împrumuturile nerambursabile sau civile. în cazul creării a noi locuri de muncă, impozitul pe profit este redus cu 20 de procente. De asemenea, întreprinderile respective au acces prioritar la achizițiile publice de bunuri materiale și servicii, și la activele disponibile ale societățiilor comerciale și companiilor la care statul este majoritar. în acest sector, un rol important are Fondul Național de Garantare a IMM- urilor, care asigură creditele și instrumentele de finanțare obținute de la băncile comerciale sau din alte surse. De asemenea, pentru aceste întreprinderi sunt acordate fonduri Phare, prin Uniunea Europeană sau prin intermediul băncilor comerciale. Fondurile Phare prin U.E costă La Sibiu, întreprinderile mici și mijlocii domină în proporție de 90 la sută categoria unitățiilor patrimoniale, dintre care aproximativ jumătate sunt în domeniul comerțului. Fondurile Phare, prin U.E. sunt gestionate de către Agenția de Dezvoltare Regională, Regiunea 7, Centru, cu sediul în Alba Iulia. IMM-urile care au încheiat contracte înainte de 1 iunie, anul curent, pentru a achiziționa utilaje sau instalații necesare activității, mai pot beneficia de facilitățiile acordate prin legea 133/1999, respectiv reducerea taxelor vamale și a T.V. A. După această dată facilitățile au fost anulate, printr-un nou act normativ. Rămâne valabilă, doar amânarea plății T.V.A. după 12 luni, cu specificarea că pentru materiile prime deficitare sau care nu se produc în țară, perioada se reduce la jumătate. Pentru a intra în posesia acestor fonduri, întreprinzătorul trebuie să întocmească un plan de afaceri, prin care să definească exact în ce constă afacerea pe care vrea să o realizeze, document care se depune la A.D.R. Alba Iulia în vederea participării la licitație. Directorul departamentului de dezvoltare economică și integrare europeană, din cadrul C.C.I.A., Nicolae Antonescu, cosideră costurile acestui plan de afaceri, descurajante pentru întreprinzători: „întreprinzătorii trebuie să apeleze la consultanți, care solicită sume de bani, pe care aceștia nu le dețin. Rata de reușită este de unu la zece, practic nu se pot valorifica banii, care au fost investiți pentru planul de afaceri.”. în opinia directorului, Guvernul ar trebui să subvenționeze aceste formalități, iar întreprinzătorul, al cărui plan de afaceri a fost promovat, să ramburseze costurile respective. Sumele de finanțare variază, în funcție de proiectul fiecărei întreprinderi, între zece mii și 300 mii de Euro. Finanțarea nerambursabilă nu poate depăși 60 de procente din costurile eligibile ale proiectului, diferența fiind contribuție proprie a solicitantului (jumătate din aceasta poate reprezenta aport în natură). în ceea ce privește eligibilitatea participării, o întreprindere trebuie să fie orientată spre profit, să dețină bilanț pozitiv și să creeze locuri de muncă. Banca Românească dedicată IMM-urilor Principalul obiectiv al Băncii Românești constă în susținerea financiară segmentului de întreprinderi mici­­ și mijlocii și dezvoltarea inițiativei private, prin acordarea de credite atât din surse proprii cât și din surse externe, în parteneriat cu instituții financiare internaționale. Printre programele de finanțare derulate se numără Schema de finanțare Phare pentru IMM­­Program RO 9711, Programul de Credite Micro și Mici derulat din sursa Fondului Româno-German și Programul de Creditare din sursa KfW-EXIMBANK. La acesta din urmă pot apela și întreprinzătorii sibieni, prin intermediul sucursalei locale a Băncii Românești. Perioada de creditare este de maxim cinci ani, care include o perioadă de grație, de cel mult un an, în care nu se plătește creditul, ci numai dobânda Limita maximă de finanțare este de maxim 80% din costul proiectului, în timp ce dobânda variază între 1 Î și­­ pro­cente. Se pot lua credite pentru achiziții de terenuri, clădiri, construcții noi sau modernizări de spații productive, know-how (suportul documentar al unei afaceri), pentru finanțarea capitalului de lucru, etc. Sunt excluse de la finanțare intermedierile imobiliare, investițile de portofoliu, retrofinanțările sau refinanțarea altor credite precum și tranzacțiile speculative comerciale și/sau financiare. Programul acordă o atenție specială problemelor de mediu, iar proiectul acestuia necesită aprobarea KfW, care se obține prin intermediul EXIMBANCE. Programul de finanțare Phare, prin intermediul BROM, are dobânzi mai mici decât clelalte linii de finanțare, iar perioada maximă de creditare este de șase ani, în curând alte două pro­grame vor deveni operaționale la Banca Românească și anume BSTDB și Programul de creditare cu FMO, instituție financiară olandeză. Banca este în permanență preocupată de crearea unor noi resurse de finanțare pe termen mediu și lung, pe care le pune la dis­poziția clienților săi, întreprin­deri mici și mijlocii, în vederea susținerii și dezvoltării acti­vității acestora. Miliarde de lei pentru IMM-uri Conducerea Ministerului întreprinderilor Mici și Mijlocii și al Cooperației (MIMMC) a elaborat un set de programe pe perioada 2002-2005, pentru susținerea financiară a acestui sector de întreprinderi, în acest scop vor fi alocate fonduri ne­rambursabile, corelate cu credit bancar, pentru acoperirea parțială a costurilor legate de investiții. Suma prevăzută pentru anul actual depășește 150 miliarde de lei, dintre care aproape jumătate reprezintă credite bancare. Prin acestă ini­țiativă se susține accesul IMM- urilor la serviciile de instruire și consultanță, stimulându-se de asemenea și exportul. în plus se crează noi locuri de muncă și se încurajează relațiile cu companiile străine. Manuela MOSOR Comercianții trebuie să-și schimbe certificatele de înmatriculare Societățile comerciale înființate înainte de intrarea în vigoare a O.U.G 76/2001 mai au la dispoziție 17 luni pentru a preschimba certificatele de înmatriculare și de înregistrare fiscală, cu noul cer­tificat de înregistrare, ce conține codul unic de înregistrare atribuit. După expirarea perioadei prevăzute, comercianții (persoane fizice) se dizolvă și intră în lichidare, conform reglementărilor legale, aceștia precum și asociațiile familiale fiind radiați din oficiu, pe baza încheierii judecătorului delegat. Procedurile pentru eliberarea noului certificat de înregistrare și a anexei, care cuprinde autorizațiile pentru sediul social și pentru fiecare sediu secundar, formularistica și documentația necesară sunt conforme cu cerințele O.U.G 76/2001 (modificată) și pot fi găsite la Camera de Comerț și Industrie -Biroul Unic. în prezent mai sunt de înlocuit opt mii de certificate, pentru care comercianții vor fi programați, în funcție de numărul de înregistrări din 1990 până la 1 iulie 2001. Fac excepție comercianții care se prezintă anticipat pentru operații de registru, deoarece au obligația să solicite noile certificate. Pentru aceste documente comecianții vor plăti minim 100 de mii de lei, sumă care va crește în funcție de procedurile legale. Manuela MOSOR Anul înmatriculării Perioada planificată pentru preschimbare 1992-1993 01-30 august 2002 1993-1994 02-27 septembrie 2002 1995-1996-1997 01-31 octombrie 2002 1998-1999 01 -29 noiembrie 2002 2000-2001 02-27 decembrie 2002 Facilități pentru crescătorii de animale și agricultori • Chiar și apicultorii pot primi subvenții • Cele mai mari sume sunt destinate crescătorilor de animale Ministerul Agriculturii și Industriei, prin Direcția de Resort din Sibiu, sprijină producătorii agricoli cu o serie de facilități menite să încurajeze dezvoltarea unor exploatații zootehnice și agricole de mari dimensiuni. Astfel, pentru deținătorii de bovine sunt stabilite mai multe subvenții. Toți producătorii beneficiază de prima de lapte, însă restul subvențiilor sunt doar pentru cei care au mai mult de 15 vaci. Pentru producătorii de lapte, care livrează laptele la un procesator cu licență de fabricație, se acordă o sumă de 1.400 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat, indiferent dacă este persoană fizică sau dacă face parte dintr-o asociație. Banii se dau pe baza unei cereri pe care producătorul o adresează Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară (DGAIA) Sibiu. Pentru a beneficia de acești bani, fiecare producător trebuie să-și deschidă un cont într-o bancă în care să fie vizate subvențiile. Alte sume cuprinse între 1 -2,5 milioane lei pot fi primite pentru junincile la prima ratare și între 500.000- 2 milioane pentru vițeii ținuți minim șase luni. Sumele variază în funcție de materialul biologic folosit și de tipul de montă. Banii se dau pe baza unei cereri către DGAIA Sibiu. Pentru crescătorii de vaci există prima de carne, care constă în 4.000 lei/kg de carne la viu, pentru tăurașii care se livrează la un abator autorizat și au peste 380 de kg. Pentru agricultorii care cresc porci subvențiile se dau doar dacă animalele provin dintr-o fermă cu mai mult de 100 de porci. Crescătorii primesc câte 4.000 lei/ kg la viu, pentru porcii care au între 90-110 kg și sunt livrați la un abator autorizat, sau între 2-3,5 milioane de lei pentru scrofitele aflate la prima fotare și care au minim 8 purcei. Și aici sumele variază în funcție de rasă. Pentru cei care cresc pui Broisler de carne se dau câte 3.000 lei/kg la viu pentru puii sacrificați într-un abator autorizat. Și acești pui trebuie să provină din ferme care să aibă mai mult de 2.000 de capete, în sectorul zootehnic agricultori și apicultorii pot primi subvenții. Statul dă câte 1.000.000 de lei de familie de albine dacă producătorii predă minim 10 kg de miere la un procesator cu licență de fabricație. în sectorul vegetal se acor­dă subvenții pe produs celor care au exploatații agricole formate din minim 50 ha de teren arabil, sau 25 ha de pajiști, sau 2 ha de legume, 5 ha de pomi fructiferi, sau 0,5 ha de legume de seră. Valoarea subvenților va­riază în funcție de produs: 400 lei/ kg pentru grâu și secară, 300 lei/ kg pentru rapiță, 147 lei/kg pentru porumb, 133 lei/kg pentru floarea soarelui, 250 lei/kg pentru sfeclă de zahăr și 2.933 pentru legume de seră. Cu ajutorul DGAIA poate fi cumpărat orice utilaj agricol, cu condiția ca solicitantul să plătească 45% din valoarea mașinii sau utilajului, iar DGAIA suportă restul de 55%. DGAIA Sibiu are un serviciu specializat care se ocupă cu sus­ținerea financiară a producătorilor, serviciu care poate oferi toate detaliile despre aceste facilități și despre documentațiile care trebuie depuse. Diana LUCA

Next