Olteanul, 1913 (Anul 5, nr. 1-52)
1913-09-15 / nr. 37
ANUL V. Făgăraş, Duminecă 15 (28) Septemvrie 1913. Nr. 37. ABONAMENT: pentru Austro-Ungaria: Pe an cor. 5.— Pe */, an c. 2.50 pentru Romania şi streinatăte Pe an cor. 10.— Un nr. 10 fin.Director: DRREDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Făgăraş, strada Apafi Nr. 19. FOAIE SĂPTĂMÂNALĂ, SOCIALĂ, CULTURALĂ ŞI ECONOMICĂ. INSERŢIUNI se primesc cu preţuri reduse. Scrisori nefrancate se refuză. • Manuscripte nu se înapoiază. EDITOR-PROPRIETAR: CONSTANTIN POPP. Cum îngrijesc stăpânii comitatului de noi? (Prăsîla de cai din ţinutul nostru. — Regularea Oltului şi alte cauze*) --Wcr ■ —C/cA In câţiva numeri din «Fogarasi Hírlap» a apărut o serie de articoli, cari se ocupă cu creşterea cailor de prăsilă. Scriitorul acelor articoli lungi şi tânguitori se plânge împotriva hotărârii mai marilor de a strămuta hergheliile de cai din ţara Oltului (cu deosebire cea din Sâmbăta de jos), în altele locuri mai prielnice cultivării cailor de rassă. Mai întâiu se însufleţeşte de locurile acestea frumoase şi atât de potrivite pentru hrănirea animalelor de prăsilă, apoi trece la alte locuri mai puţin prielnice cultivării armăsarilor şi în urmă publică ,( memorandul însoţirii economice a comitatului Făgăraş* în tivarea armăsarilor din Făgăraş, se arată defectele, de cari sufer animalele de prăsilă, şi totodată se arată şi pricina, de la care vin scăderile acestea. Acesta e pe scurt cuprinsul vaetelor şi suspinelor, ce se scot în câţiva numeri de-a rândul, pentru un lucru, cu care n’are nici în clin nici în mânecă bunul mers al economiei dela noi. Doar «Ţara Oltului» e un ţinut, în care oamenii se ocupă şi trebue să se ocupe numai cu cultivarea sămănăturilor. In tot cuprinsul Oltului afli numai şes, loc potrivit pentru sămânături. De aceea toată grija slujbaşilor din fruntea comitatului trebue pusă pe aceea, ca pământul acesta rece şi sărăcăcios, să fie cultivat cât se poate mai bine, să se procure uneltele economice de lipsă şi ,mai vârtos să se reguleze curgerea Oltului, care pe zi ce merge pricinueşte tot mai multă pagubă bieţilor ţărani ce locuesc în comunele din apropierea Oltului. Se ştie, că Oltul pe la noi are de partea stângă pe unele locuri nişte ţărmuri foarte mici şi neputincioşi, cari nu pot sta împotriva valurilor turbate a curgerii apelor sburdalnice. Aproape în fiecare an, chiar şi când nu sunt atâtea ploi, chiar şi atunci apa Oltului nu încape în alina sa, altmintrelea destul de largă, ci se revarsă cu furie asupra pământurilor cu sămânături şi livezilor bieţilor oameni şi le înneacă tot avutul, pentru care au muncit şi s’au străduit aproape un an de zile. Dar nu se îndestuleşte cu atâta Oltul nostru, ci an de an mai rupe şi câte-o făşie de pământ din locurile oamenilor şi o schimbă în aline, ca să aibă pe unde merge liniştit şi neturburat de mânile şi gândurile omeneşti. Nu arareori se întâmplă, că Oltul rupe locuri întregi, şi-şi face o matcă foarte largă, mai mare şi de un chilometru şi aşa îşi Is----tc. tot mai mult. -caiete în schmn, a.M?Ş-t~sunt vremuri ploioase cum a fost şi celea din anii din urmă, ameninţă nu numai sămânăturile, fără şi pe oameni şi satele cu prăpădire şi nimicire totală. Toate acestea vin de acolo, că nu e regulat cursul Oltului, ţărmurii (mai ales cel din stânga) sunt foarte mici şi neîntăriţi; n’are întărituri, cel puţin artificiale, bunăoară îngrădituri de inele şi de pietrii, cari să scape sămânăturile de furia valurilor. Lipseşte aproape cu totul întăriturile ţărmurilor numite lese, cu toate că mai fiecare deputat, chiar şi străini, ce-a fost ales în ţinutul nostru, a făgăduit, că va cere şi va primi regularea Oltului, dar până acum nu s’a făcut nimic în aceasta privinţă. Ba nici cei cari sunt puşi anume pentru grija ţinutului acestuia, cum sunt mulţimea slujbaşilor din fruntea comitatului şi a celor de pela moşiile statului sau erariali,cari se preumblă numai cu trăsura, cu câte 4 roibi şi un husar ca vizitiu, dela o moşie la alta fără să aducă ceva folos, nici comunelor, nici statului), nici aceia n’au făcut şi nu fac nimic pentru ferirea oamenilor de pagubele, ce le pricinueşte Oltul. Se ’ngrijesc de câte de toate, până şi de prăsilă cailor, pentru care lucru trimit chiar memorande la ministru, şi din care Oltenii nu trag nici un folos, iar când e vorbă de delăturarea răului, ce-i ameninţă pe olteni de ani de zile nu trimit nici măcar o scrisorică, în care să arete ministrului primejdia economică, în care se află ţăranii de pe Olt. Ce le pasă celor dela putere de ţăranii olteni, cari sunt numai Români, las’ să piară, doar asta o vreau şi ei. Ei domnii au cu ce trăi, lor nu le plouă, nici nu le înneacă oltul, hrana şi comoditatea lor e pe deplin asigurată, încolo fulgere şi trăsnească, puţin le pasă. Dar staţi puţin Domnilor, şi cum vă place să trăiţi din sudoarea şi truda ţăranului român, faceţi bine şi vă îngrijiţi şi de izvoarele, "n care vă scoate ei hrana de toate"încA. Daţi-i ajutor în străduinţele, ce le pune pentru cultivarea pământului, pentru că numai aşa vă poate plăti mulţimea dărilor, care în fiecare an e tot mai mare (ca să poată trăi atâţia slujbaşi, cât cu lucru, cât fără lucru, numai plata să le meargă). Nu şicanaţi într’una poporul acesta blând şi harnic, care din revărsatul zorilor şi până seara târziu lucră şi asudă, ca să-şi poată plăti aruncurile de tot feliul şi când nu le răzbeşte nici aşa, atunci ia drumul cătră America, punându-şi viaţa în primejdie, ca să aveţi cu ce trăi D voastră, deal lui traiu şi viaţă nici că mai bagă seamă. Lăsaţi-i în pace şcolile confesionale, ce le are, nu i le împiedecaţi pentru toată nimica, zicând: că sunt necorespunzătoare ca şcoli confesionale iar dacă e vorbă se fie comunale, ziceţi, că sunt foarte bune, numai să înveţe ungureşte. A trecut vremea iobăgiei şi tirăniei, nu numai a celei trupeşti, fără şi a celei sufleteşti; suntem în veacul luminii, cănd fiecare om şi fiecare popor îşi cere dreptul la vieaţă. Astfel ne cerem şi noi dreptul la viaţa asta de pe pământ. Vrem să ne ajutaţi în străduinţele noastre economice, scăpându-ne pământul de primejdiile, ce ni-1 fac neroditor. — Articol din afară. — 1« f. : • . • •' i v I ..... *) Articolul de faţă din cauza aglomeraţiei de material, numai acum se poate publica.