Opinia, februarie 1898 (Anul 1, nr. 223-246)
1898-02-01 / nr. 223
PROCESUL la ZOLA Ziua a patra — Deschiderea şedinţei Itefleschiderea şedinţei Preşedintele Delegorgue dă citire unei scrisori prin care generalul de Boisdeffre cere ca colonelul Henry, a cărui sănătate e foarte sdruncinată, să fie ascultat chiar azi. D-na Dregbi, bolnavă Preşedintele mai comunică o scrisoare a d-nei Lucia Dreyfus, prin care se roagă de a nu mai fi chemată. Ea adaogă că speră că va putea să spuie în faţa juraţilor că are încredere absolută în nevinovăţia bărbatului ei, dar e suferindă. Atunci d. Labori declară că renunţă la ascultarea d-nei Dreyfus, mărturisirea fostului ministru Trarieux Se înfăţişează din nou Trarieux, fost ministru de justiţie, întrebat respunde că, în calitatea de ministru n’a cunoscut nimic despre afacerea Dreyfus şi că a aflat faptele ca orice alt cetăţean. El mai spune că pe cînd era ministru nu avea nici un motiv de a se ocupa de afacerea Dreyfus. D. Trarieux complectează explicaţiunile din articolul publicat de el in ziarul «Temps» acum trei zile, şi în care se arăta favorabil revizuirea procesului Dreyfus, şi justifică purtarea senatorului Scheurer Kestner şi a lui Matheiu Dreyfus în această afacere. Maiorul Forzinetti Se prezintă la bară maiorul Forzinetti, fost director al închisorii militare, în care a stat arestat Dreyfus. Avocatul Labori îl întreabă dacă a avut cunoştinţă că Dreyfus a făcut vre-o mărturisire. Preşedintele refuză de a-i face această întrebare. Apărătorul atunci protestează în chip viu şi renunţă la acest martor şi la depoziţiile căpitanului Lebrun-Renault şi a altor 6 martori, cărora trebuia să le facă aceiaşi întrebare. Doctorul Socquet Se recheamă d-rul Socquet, care a vizitat pe d-na Boulancy. întrebat, declară că această martoră i-a spus că a recunoscut autenticitatea absolută a scrisorilor lui Esterhazy, între cari se cuprinde şi aceia care conţine vorba „ulhan". D-rul Socquet mai adaogă că, întrebînd pe d-na Boulancy dacă mai are alte scrisori injurioase ale lui Esterhazy pentru Franţa şi armată, aceasta i-a respuns că nu mai are. Avocatul Clemenceau prezintă concluziuni cerînd de a face ca d-na Boulancy să fie vizitată de trei doctori. Maiorul Paty du Clam Paris, 30 Ianuarie. Se înfăţişează maiorul Paty du Clam. El intră repede, cu un mers marţial şi salută militareşte. Maiorul e palid şi se vede că e foarte surescitat. înainte de a fi interogat, se plînge în chip viu că s’au amestecat în desbaterî persoane cari nu aveau nici un amestec în această afacere şi mai ales o tînără fată respectată. Labori răspunde că a chemat pe dşoara de Comminges, căci ea are 55 de ani. (Murmure în sală însă fără însinuaţiunî reu voitoare). Apărătorul zice apoi că ar dori să ştie relaţiunile d-luî Paty du Clam cu familia Comminges. Maiorul refuză de a răspunde la această întrebare, spunînd că aci e o chestiune privată. Avocatul Gabori protestează că după ce s’a invocat secretul de Stat acum se invoacă secretul privat. El renunță de a mai fi ascultat fratele d-soare Comminges. Colonelul Henry Mărturia colonelului Henry produce o impresie foarte vie. Întrebat de avocatul Gábori cu privire la deschiderea de către colonelul Picquart a unui dulap in care se afia un dosar secret, spune că colonelul Picquart era şeful şefi de servicifi, şi dulapul de care e vorba nu putea fi deschis decit numai in faţa ministrului de războifi sau de el Însuşi. Apoi martorul declară că se află in mod direct sub ordinele generalului Gonse. Apărătorul Gábori ia act de această declaraţie a colonelului Henry. Confruntare interesantă După aceasta se face o confruntare între avocatul Leblois, Gribellin, colonelul Henry şi generalul Gonse şi toţi menţin precedentele lor declaraţii. Generalul Gonse impută colonelului Picquart că a abuzat de scrisorile sale, apoi el declară că serviciul informaţiunilor e cu totul secret şi singurii care pot lua cunoştinţă de dosare sunt şeful statului-major şi ministrul de resbel. Colonelul Henry declară apoi că n’a primit în cabinetul său niciodată pe avocatul Leblois. Acesta însă afirmă cu totul contrariul. Colonelul Henry şi avocatu Leblois persistă în declaraţiunile lor de mai multe ori. Audienţa e apoi suspendată. La redeschidere curte respinge concluziunile prezintate de aparare, prin cari se cerea ca d-na Boulancy să fie vizitată de trei doctori. Martorul Delbattut Acesta, întrebat, povesteşte că pe cînd era voluntar, maiorul Paty du Clam, superiorul său, l’a pedepsit cu 15 zile de închisoare fiind că într’o compoziţie a scris că inteligenţa iar nuunul singur guvernează lumea. Membrii consiliului de resboî Se înfăţişază pe rînd toţimembrii consiliului de resboî, care au condemnat în 1894 pe fostul căpitan Dreyfus. Avocatul Labori le pune întrebări dacă li s’a comunicat vreun document secret. Preşedintele refuză de a se pune această chestiune şi membrii consiliului se retrag. Maiorul Kavary Maiorul Bavary, autorul raportului relativ la Esterhazy, confirmă indiscreţiunile comise de colonelul Picquart, comunicînd avocatului Leblois dosarul secret. Generalul Pellieux Paris 30 Ianuarie Generalul Pellieux, comandantul pieţei Paris, declară că nu se ascunde în dosul secretului profesional. Matheia Dreyfus a venit în cabinetul raen şi n’a putut să-mi dea nici o duvată a acuzaţiunilor sale în contra maiorului Esterhazy. Acelaşi lucru cu d-na Scheurer-Kestner. Am chemat la mine pe colonelul Picquart, apoi am convocat în cabinetul meu pe avocatul Leblois. Acesta mi-a pus sub ochi nişte scrisori şi fac similari şi mi-a declarat că dosarul dovada trădarea maiorului Esterhazy, există la ministerul de resboiii. Făcînd aluziune la carta trimeasă maiorii lui Esterhazy şi care putea să-l facă a fi bănuit de relaţiuni suspecte cu vr’un agent străin, generalul Pellieux zice că nu poate să dea nici o încredere acestei scrisori rupte, şi care n’avea mărci. Martorul zice apoi că colonelul Picquart a fost silit să mărturisească că, fără mandat, fără autorizaţia şefilor săi, a făcut să se fure prin efracţiune lucruri din apartamentul maiorului Esterhazy. Generalul Pellieux zice că, cînd consiliul de rezbel a achitat pe maiorul Esterhazy, aceasta nu l-a mirat de joc. Sunt mîndru, adaogă el, că am dat concursul meu la achitarea maiorului Esterhazy, dovedind astfel că în armata franceză, nu sunt dour trădători, ci numai unul singur. (Aplauze vii). Confruntarea maiorului Paty du Clam cu voluntarul Delbattut Maiorul Paty din Clam e rechemat spre a fi confruntat cu fostul voluntar Delbattut. Du Clam trecînd prin faţa lui Delbattut îi strigă: — Ai minţit! (Exclamaţiuni în public). După explicaţiunî rezultă că du Clam nu e vinovat de pedepsirea lui Delbattut. Maiorul Saintmore Maiorul Saintmore mărturiseşte că a vizitat pe Rochefort şi că i-a zis că statul-major este absolut convins despre vinovăţia lui Dreyfus, dar că nu avea nici o misiune. Fostul pirim-ministru Dupuy Dupuy, întrebat de avocatul Labori asupra obicinuituluidocument secret, preşedintele Curţei se opune a-i face această chestiune. Dupuyese surizînd. Fostul ministru de justiţie Thevenet Labori întreabă pe Thevenet ce ştie despre afacerea Esterhazy şi dacă crede în buna credinţă a lui Zola. Martorul respunde că asupra lui Esterhazy ştie ceia ce s’a publicat prin ziare şi că crede în absoluta bună credinţă a lui Zola. Thevenet adaogă că în afacerea Esterhazy sunt multe lucruri în întunerec, mai cu seamă intriga damei voalate şi documentul furat din dulapul ministrului cu trei broaşte. In ceea ce priveşte comunicarea documentului secret după care consiliul de războiu a condamnat pe Dreyfus, Thevenet e de părere că ar trebui să se respundă dacă e adevărat sau nu, căci asta e o chestiune de demnitate umană. (Aplauze). Viaţa lui Zola in pericol Trăsura lui Zola, pe cînd se întorcea aseară de la Curtea cu juraţi, a fost atacată în faţa casei sale de două sute de manifestanţi. Cu toată intervenirea poliţiei, mulţimea a încunjurat trăsura, sguduind-o şi strigînd : Moarte trădătorului! Zola la spînzurătoare ! Trăiască armata ! Manifestaţii Tot aseară s’au făcid două mari demonstraţii în contra la Zola în faţa redacţiei ziarului Libre Parole. Poliţia a intervenit şi mulţimea s-a risipit. OPINIA EXTERNE ETERNUL TRIUMFĂTOR Istoria viitoare —acea politică şi acea socială—va pomeni cu mult interes de figura remarcabilă a lui Henri Rochefort politicianul aventurier, polemistul aprins care pare a forma el singur o pagină interesantă în istoria Franţei Contemporane. Cu toate acestea e una din cele mai bizare figura aceasta de nervozitate sau lupterie politică pe care n’o poţi urmări, n’o poţi fixa, n’o poţi cunoaşte într’un timp ori într’o ţintă fixă, nici odată ! Omul tuturor evenimentelor nu este de fapt al nici unuia. Intre exil şi sala de redacţie, între închisoare şi parlament autorul şi eroul a cinci volume de aventuri n’a fost priceput de nimeni ce anume urmăreşte în afară de eterna stăpînire asupra Parisului nervos, capricios şi ambiţios. Republicanul socialist se face autorul lui Boulanger; omul loviturilor de stat monarhiste neliniştite republica, duşmanul „sutanei“ călugăreşti devine azi clerical prin reacţiune şi în fine invulnerabil descuţitul pamfletar căpătă... cinci zile de închisoare în proces cu evreul Reinach; dar Rochefort e astăzi ce a fost cu decenii în urmă : pururi triumfătorul, stăpînul maselor, omul care atacă, sfidează şi adună aplauze : eternul triumfător. FEMENITATII UNIVERSITARE Chestiunea învăţămîntului superior femenin fiind de actualitate la noi, reproducem cîteva cifre din o statistică universitară germană. La universitatea din Berlin sunt 188 de femei din care 18 măritate, 3 văduve şi restul celibatare, 43 născute la Berlin, 64 din alte oraşe germane, 37 ruse, 26 americane, 7 engleze, 5 austriace, 2 franceze, 1 sviteriană, 1 holandeză și una bulgară. Sunt 120 protestante, 48 izraelite, opt ortodoxe, 6 catolice, 3 anglicane, o unitariană, iar două americane fără religie declarată. Cea mai în vrîstă—de 62 de ani— studiază economia politică, iar cea mai tînără—Bulgara—de 17 ani, urmează pedagogia. Medicina nu există pentru femei, se crede însă că de la Paşti se va deschide un curs de anatomie şi disecţie. S-a discutat mai ales anomalia de a încredinţa pănă şi examenul foarte minuţios al candidatelor de institutoare, examen ce se face de medici bărbaţi, fapt care produce legitime protestări. Admiterea femeilor la medicină e o chestiune numai de cîteva luni. ULTIME INFORMAŢII Divina Nouvina a obţinut aseară un succes strălucit. Prin intensitatea vocei, puterea de exprimare a simţirei şi rocid neîntrecut Nouvina a eledrisat sala. A fost o adevărată manifestaţie, de astă dată pornită dintr’un sentiment de profundă emoţie şi admiraţie. Reprezentaţia viitoare este aşteptată cu o vie nerăbdare. Cat numărul de luni al ziarului Epoca se va distribui obroşură tratind despre aplicarea legei patentelor privitor la judeţul Iaşi. P D. Ioan Cuzinschi, fost secretar la consulatul rusesc a încetat ieri din vieaţă, în etate de 85 ani. Condoleanţele noastre. A fost internat la spitalul Paşcanii băetul Eduard Vinter, în etate de 16 ani, bolnav de anghină difterică. Tot de anghină difterică a încetat ieri din viaţă copilul Emil Valdman, în etate de un an. In Iaşi trăeşte un cunoscut compozitor muzical Carol D.... Bolnav, aproape orb şi sarac, acesta a compus multe bucăţi muzicale, care sunt dedicate persoanelor sus puse. Dar nefericitul compozitor a compus şi bucăţi dedicate la multe capete încoronate din Europa. Aceste dedicaţiuni sunt trimise la destinaţie întovărîşite de scrisori care arată starea de mizerie în care se află compozitorul din Iaşi. Scopul e evident. O astfel de dedicaţie a fost făcută şi Regelui Serbiei şi mareşalului curţei din Belgrad şi trimise întovărăşite de scrisorile în chestiune. Rezultatul a fost retrimiterea scrisorilor, dar reţinerea dedicaţiilor. Ce ţi-î şi cu dărnicia capetelor încoronate. & H Iată încă cîteva amănunte în nenorocita afacere a căpitanului Comănescu: Afară de cei 10 mii lei, căpitanul Comănescu a mai depus 11 mii lei , ceea ce dovedeşte că n’avea de gînd să se sinucidă, sau credea că nu se va mai da de urma celorlaltor neregularităţi—dorind astfel să închee această tristă afacere, care l’a făcut să-şi curme viaţa. La şcoala militară panica e de nedescris. Atît colonelul, cît şi personalul intendenţei care a verificat toate operaţiunile, sunt ameninţaţi să complecteze restul sumei delapidate. Afacerea de la institutul Gregorian a ajuns la judecătorul de instrucţie. Primul procuror după două zile de cercetări a capatat atîtea bănueli că se află în faţa unei urzeli, încît a trimis afacerea la instrucţie fără nici un rechizitoriu în contra cuiva, ci numai conform art. 45 pentru a se continua luarea informaţiilor spre a se vedea dacă trimeterea în judecată trebue făcută pentru inculpare de mituire, sau pentru calomnie. Informaţiunile se vor continua de d. judecător Corjescu. Se zice că se fac mai multe insistenţe pe lingă d-sa pentru a cere suspendarea d-rului Bejan, sperînd duşmanii acestuia că detractorii vor capata şi mai mult curaj în operaţia lor. Credem că d. Corjescu ca totdeauna se va arata la înălţimea situaţiei şi dacă va crede că trebue să ajungă la suspendare, să ia măsurile şi contra acuzatorilor lui Bejan. Ii atragem atenţia între altele asupra faptului că asară la ora opt unul din epitropi mergînd împreună cu soţia la gară s’a oprit la Institut şi acolo au ameninţat elevele care nu vor da pace desminţătoarei lancovici, declarîndu-le că d-sa este totul acolo, şi dispunînd verbal ca administraţia să se iee din mina d-lui Bejan de către moaşa Atanasiade; iar pe intendentul urzitor al cabalei l’a însărcinat în faţa elevelor să facă proces verbal despre elevele care declara că au dat mită d-lui Bejan şi de cele care declară că n’au dat mită. Cei interesaţi contra d-rului şi-au perdut capul. D. judecător e dator cu restabilirea stărei normale a lucrurilor, trecînd peste orice consideraţie de posiţie socială şi chiar de sex. Corespondentul nostru din Bacău ne comunică că perceptorul statului, V. Cancicov, despre care am vorbit la timp că a delapidat suma de 11.000 lei, a fost găsit mort împuşcat în lunca Rugina, pe malul Bistriţei, la două kilometri departe de oraş. Asupra lui s’a găsit 17 lei, o condică, puşca şi două recipise. Pentru alegerea de la colegiul al III din Bacau liberalii nepătaţi au făcut o întrunire pentru a discuta asupra situaţiunei. Ocultiştii au căutat să zădărnicească întrunirea şi nereuşind s’a scris în Voinţa un articol insultător pentru liberalii care convocase întrunirea. Un fruntaş şi constant liberal din puţinii ce mai sunt în acest judeţ, e furios că nu i s’a publicat dezminţirea trimisă. Acesta e d. Condopol, şi decisia acestuia a provocat mari încurcături între liberalii locali, întru cît e vorba de descoperirea unor adevărate hoţii. Astăzî a avut loc înmormîntarea d-ruluî Lochman. Cortegiul condus de numeroşi amici a trecut str. Ştefan cel Mare, str. Primăriei şi s’a îndreptat spre cimitir. Am observat ţie d-niî d-rî Bogdan, Konya, Iuliano, b. Caudella, Hertzenberg farmacist, dr. Cornelsohn etc. Dr. I. TARANU Specialist pentru boalele de piele şi syphilis Iaşi—Strada Unirea 1 Colţul stradeî de Sus Consultaţii vii de la 2—4 Telegramele Strâinatăţeî New-York, 29 Ianuarie. In provincia Colomarica s’a simţit un mare cutremur de pămînt, care s’a repetat de cîteva ori în noaptea de 27 crt. 150 de case au fost dărâmate şi mai multe sute de persoane îngropate sub ziduri. Triest, 30 Ianuarie. O telegramă din Palermo anunţă că vaporul austriac „Mattea“ s’a cufundat lîngă Termini. Căpitanul şi şase mateloţi s’au înecat. San Francisko, 29 Ianuarie. Preşedintele republicei din Guatemala, Barrios, a fost asasinat în noaptea de 28 Ianuarie. D. Pekelman DENTIST s’a mutat în str. Primăriei No. 2 JBereria Unirea In fie-care seară orchestra sub conducerea renumitului Gh. Borteanu şi Ernest Alexandrescu. Theatru de varietăţi. Bere de Bragadir şi Luther. Intrarea liberă. Dr. A. GROPER (Gropeanu) S-a stabilit în Iaşi str. Bărboi No. 2. Consultaţiuni de la 10—12 a. m.şi de la 2—4 p. m., boale interne de femei, copil, piele şi secrete. Pentru seraci gratis. ALEXANDRU CERBAN Doctor in Drept de la facilitatea din Faris AVOCAT Iaşi. Strada Golia No. 42 De arendat Moşia Oneştii cu Urzicanii din comuna Şipotele, şi Moşia Borosoaia din comuna Cepleniţa, ambele din jud. Iaşi, proprietatea d-nei Elena Sturdza. Arendarea se face pe un period de 5 sau 7 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1899, întrîndu-se cu plugul din toamna anului 1898. Doritorii sunt rugaţi a se adresa pentru orice lămuriri şi condiţiuni la Redacţie. FARMACIA „la Paracelsius“ LEON PAPP 47, strada Anast. Panu Este întotdeauna aprovizionată cu materialele cele mai noul, ape minerale speciale, indigene şi străine. DOCTOR S. SUFRIN Fost medic C. F. R. Practicînd şi în spitale din Paris Connubil 8-11 a. m. şi 3—5 p. m* Str. Palatului No. 9 (casele Niţescu) Doctorul V. I. Jefan Medic primar al institutuluî Gregorian şi Profesor la Universitate Consultaţii în cabinetul seu, Strada Armean, în toate zilele de la 14 p. m. De arendat le Moşia Oneşti din judeţul Iaşi avînd 3561 fălci din care 2100 fălci arătură ; 1344 fălci suhat şi fînaţ; 52 fălci cazuri şi 16 fălci vii şi livezi. Casă de locuinţă de cărămidă cu două rînduri; şase coşere; cărciume şi o moară de abur. Moşia Boroşoia din judeţul Iaşi alipită de moşia Oneşti, avînd 1200 fălci din care 800 fălci de arătură ; 200 fălci de fînaţ, cară restul imaş; trei cazuri de vreo trei fălci; vie. Casă de locuinţă de cărămidă ; hambere ; sure , două grajduri, cărciume; standale şi coşere. A se adresa la redacţia ziarului „Opinia." 3 ULTIMA ORĂ — Serviciul nostru special — Procesul Zola Paris 31 Ian. Ziarele «Figaro» şi «Claulois» blamează viu pe partizanii lui Dreyfus. Ziarul «Autorité» întrevede condamnarea lui Zola. La şedinţa de ieri a depus generalul Pellieux, insistînd din nou asupra regularităţei consiliilor de războiu. Martorul face apologia ofiţerilor. Zola respunde: Franţa poate fi servită în diferite moduri prin sabie şi prin condeiu, încredinţez posterităţea numele de Pellieux şi Zola. Generalul Gonse şi arhivarul Grindin menţin dispoziţiile lor. Colonelul Picquart arată cum a început să bănuiască că Esterhazy este vinovatul şi să creadă că o eroare judiciară a fost comisă. Martorul insistă asupra faptului că şefii lui l-au încurajat în cercetarea și bănuiala sa. Deposificl colonelului Picquart produce senzație foarte mare, mai ales cînd este confruntat cu maiorul Bavary.