Opinia, mai 1898 (Anul 2, nr. 1-24)
1898-05-01 / nr. 1
ee la Cota oficială Gedaft 29 Aprilie 1898. Secară 3000 hect. 64% greutatea in kile pe hect. lei 9 ban 1 50 magasie. Porumb 800 hect. 77 idem 7 lei 95 bani mag. obor. Navluri. Navlosit bricul „Achilefs“ bandiera ottomană pentru a transporta la Constantinopole cantitatea de 30 vagoane cherestea cu 122 lei 50 bani navlu pentru vagon. Constanţa 29 Aprilie 1898. Or/ 85 hect. 6 lei 20 bani. Porumb 186 hect. 8 lei 50 be. Merii 78 hect. 6 lei bani. Grîu amant 73 hect. 15 lei 50 bani. Rapiţa 34 hect. 6 lei 20 bani. Toate in oraş la magasie. Buletin Parlamentar Camera, în şedinţa de ieri, Mercur s’a ocupat tot timpul cu discuţia proiectului de lege relativ la construirea drumurilor de fel de interes particular. Toate amendamentele propuse de membrii opoziţiei au fost sistematic respinse de majoritatea mamelucilor din ordinul stăpînirei, şi în tot cursul şedinţei n’au urmat decît mici hărţueli fără importanţă. In discuţia asupra articolului I, d. Fleva constată cu „Monitorul Oficial“ în mină, că în 1895 d. D. Sturdza cerea votul Camerei pentru acordarea concesiunilor de căi ferate particulare. „Pe banca ministerială, nu sînt decît falşi liberali“, încheie d. Fleva, în aplauzele minorităţei. Asupra art. 3 ia cuvîntul d. Porumbaru, şi spune că a susţinut prerogativele parlamentului şi de aceeaşi părere a fost şi d. Sturdza. D. I. Sturdza. Vă înşelaţi. Nu am fost de aceeaşi părere. Tocmai pentru aceasta mi-am dat demisia de la prezidenţia Senatului. Acesta a fost adevăratul motiv al retragerei mele de atunci. D. Delavrancea Aţi vorbit însă de vîrstă, în demisiunea d-voastră. I. N. Fleva. Mai bine v-aţi da demisia astăzi. D. Sturdza. Astăzi nu, pentru că am majoritate. Şedinţa se ridică la 6 ore. * * * La Senat d. colonel Obedeanu spune că înaintea vacanţelor a atras atenţiunea Senatului, şi în special d-lui ministru de finanţe, asupra şicanelor cari se fac pensionarilor cari au certificate doveditoare de dreptul lor la pensiune. Acum, d. colonel Obedeanu spune că ducîndu-se ca să’şi încaseze pensiunea de la ministerul finanţelor, ’i s'a refuzat plata deoarece nu avea certificatul prin care să arăte că este încă în viaţă. D-sa cere ministrului de finanţe să-i dea tabloul pensionarilor pentru ca să vadă dacă nu cumva d. primar al Capitalei nu la trecut printre cei morţi. La ordinea zilei fiind interpelarea d-lui Gh. Panu, preşedintele roagă pe interpelator să aştepte răspunsul d-lui Sturza dacă poate veni la senat. D. G. Fanu spune că de cînd este în viaţa parlamentară, n’a văzut interpelare să se amine așa la calendele grecești. Dreptul de interpelare este un drept sfînt al unui membru din Parlament și ministrul interpelat este dator să răspundă. Nu poate să existe drept fără datorie. D. Panu cere să i se răspundă imediat clnd d. prim-ministru crede să poată răspunde. Interpelarea se amină deja de mai multe zile şi nu voeşte să se amine aşa la infinit. I). Colonel Budişteanu protestează şi vrea să spună că Senatul e liberal şi nu se dă în lături de la interpelări. (Ilaritate). O Voce: Dar nu e vorba de Senat, ci de ministrul preşedinte care se eschivează. Incidentul se închide şi biuroul promite d-lui Panu că-i va comunica răspunsul primului ministru. Senatul se ocupă apoi cu votarea de pensiuni. D. preşedinte comunică d-lui senator Panu, că mîine interpelarea d-sale va fi la ordinea şi că d. prim-ministru a promisă să vină la Senat. Şedinţa se ridică. TRIBUNALELE STRAINE De Două procese de divorţ din Anglia au probat cit cîştigă bărbaţii înşalaţi cînd cer daune interese. In prima afacere directorul unui teatru Bannister Sly, acuză pe femeia sa Suzana-Marie cîntăreaţă, că l’a înşălat cu un artist, anume Franck Mannig" şi un bancher Frederic Sadlow. Sfatul judecătorilor, bazat pe nişte scrisori, cari dovedeau justeţa plîngerei lui Bannister, condamnă pe artist la 2500 lei daune, iar pe bancher la 1474 lei. In al doilea proces un constructor de sine, Georges Robert Green, acuză pe femeea sa pentru «conversaţie criminală» cu tînărul Richard Hucknhall, cel ANUNCIU Subsemnata Iulia Glantz proprietara otelului fost Binder din Iaşi fac cunoscut că de la 23 Aprilie curent, am luat în stăpînire zisul Oţel sub a mea administraţiune — şi rog pe Onor. D-ni vizitatori a crede că vor fi bine serviți vizitându-mă. Cu stimă JUMA GUAATX. OPINIA JOLA BUNTE A fost adus la parchet, de către jandarmii rurali, individul Ion Cozma, din comuna Dumeni, pentru furt de bol. Cozma a fost trimis la penitenciar. * Școala primară de băeți «Adamachi» a fost închisă, cu începere de ieri, pe timp de o săptămînă, din cauză că o fată a d-lui Carare, directorul şcoalei, este bolnavă de coriu. * Băetul Avram Vitner, de la magazia de ferărie fraţii Goldenberg, din strada de Sus, a fost arestat la comisia secţia IlI-a pentru că a furat o pungă cu bani a unui domn Peppi, pe cînd acesta tîrguia o lacată. 3 RESBOIUL SPANO-AMERICAI Starea de asediu în toată Spania.— Criza ministerială ! Viena 30 Aprilie Din Madrid se telegrafiază că guvernul spaniol a hotărit ca, din cauza turburărilor petrecute, să declare starea de asediu peste toată Spania. Sagasta a decis ca să aştepte cu rezolvirea crizei ministeriale până la acordarea creditelor pentru resboiu. Ştiri contradictorii Milan 30 Aprilie Veştile cele mai contradictorii sosesc din Madrid, Londra şi Washington. După unele din aceste veşti americanii parcă au de gînd să lase pe insurgenţi să continue singuri lupta în Cuba pănă ce va înceta stagiunea ploilor. Insă depeşile sosite din Washington zic că în urma succesului obţinut la Manila, americanii sunt decişi a continua cu mare energie lupta în contra tuturor coloniilor spaniole. Zece mii de soldaţi vor fi destinaţi pentru Cuba, alţii vor trebui să-i urmeze mai tărziu. Acelaşi plan se va urma şi pentru Filipine. La Washington se vorbeşte de a se ameninţa şi insulele Canarii, cari sunt fortificate acum cu mare grabă de spanioli. Genova, 30 Aprilie. Epediţii americane la Cuba Se telegrafiază din New-York că prima expediţie destinată ca să năvălească la Cuba a plecat azi din Tampa pe piroscaful «Gussie». Acest vapor cuprinde cîteva sute de oameni, muniţiuni şi proviziuni în mare cantitate, care trebue să se predea insurgenţilor. Expediţia aceasta va fi urmată în curînd de altele numeroase. Lupta de la Haiti de necrezut Se depeşează din Madrid că într’o întrevedere pe care un corespondent al unui mare ziar a avut-o azi de dimineaţă cu d. prim-ministru Sagasta, acesta a declarat că sunt absolut de necrezut svonurile cari au circulat asupra luptei navale de lingă Haiti. Impozit pe venit Romero Robledo, un orator de forţă şi şeful partidului conservatorilor-disimulabil in cricket. Tribunalul studiind chestiunea cu o «mare scrupulositate», a condamnat pe cunoscutul sportsman la 5000 lei daune. Cu această ocazie, condamnatul protestează contra amendei și întreabă tribunalul de ce a acordat lui Green 200 lire Sterlinge daune, cînd acesta n’a cerut decît 100. Tribunalul deliberînd a respuns că „ultragiul adus bărbatului, făcea mai mult decît a cerut acesta“. Şi acum poftească să mai devie cineva galant pe lingă o femee măritată din Anglia. Alegerile din Franţa Din 566 rezultate cunoscute, sunt aleşi: 193 republicani, 104 radicali, 41 socialişti, 47 monarchişti. Sunt 181 balotagil. Republicanii cîştigă 23 şi pierd 16 locuri, radicalii cîştigă 8 şi pierd 11, socialiştii cîştigă 6 şi pierd 4, monarchiştii cîştigă 4 şi pierd 3 locuri. * Au fost aleşi: monarchiştii Cochin, Binder, socialistul radical Mesureur, socialiştii Viviani, Millerand, Rouanet, Groussier, Mery şi Dejante. Radicalii Brisson, Lokroy şi Piicn, moderatul Berger şi raliatul Berry. Cumnatul lui Rochefort, unul dintre cei mai neruşinaţi adversari al lui Zola, faimosul Vervoort, a căzut în lupta cu socialistul Sembat, care a fost ales. Davis Hughnes şi Gerault Richard sunt un balotaj, iar faimosul reacționar Millevoye, e în balotaj cu Leroy Beaulieu. Bancherul Rafael Biscoffsheim a fost ales, Reinach a căzut. Drumont a fost ales la Alger în locul lui Samary, care era de asemenea antisemit. Partidul socialist a decis să puie candidatura d-lui Jaurés în arondismentul al 5-lea din Paris. D-nul Jaurés va face cunoscut azi hotărirea. denal, a propus cortezelor de a pune un impozit pe venit și de a se plăti cuponul în străinătate în pesetas. Din Cuba Guvernul din Madrid a primit o telegramă din Cuba de la generalul Blanco, în care se spune că e imposibil escadrei americane de a putea ocupa o poziţiune. Americanii in spre Cuba Paris 30 Aprilie Depeşile sosite aci din Washington spun că generalul Milles a plecat din Tampa cu însărcinarea de a dirigra în persoană expediţia din Cuba. El a pregătit 30 de vapoare cu care are de gînd să transporte cincizeci de mii de soldaţi. E probabil că această expediţie înainte va încerca să debarce la Porto-Ricco. Atentatul din Atena Milan 29 Aprilie. Se telegrafiază din Atena că pe cind Mitropolitul grecesc celebra slujba religioasă în biserica din Volo, a fost victima unui atentat. Un soldat turc, înarmat cu un cuțit, s’a repezit la el spre a’l lovi. Publicul insă l’a oprit la timp. El a fost arestat. Acest fapt a produs o mare fierbere în toată Grecia. Turburările din Milan Paris, 30 Aprilie. Din împrejurimile Milanului primim o telegramă care asigură că numărul morţilor a fost exagerat. Au fost numai vreo cincizeci. Azi e linişte. Fabricele lucrează. Tipografii au încetat lucrul din cauză de solidaritate. Ziarele au fost suprimate. Apare numai «Corriere». Tulburările la Neapole se agravează. Telegramele sosite aci din Elveţia spun că deputatul socialist Rouan, refugiat în Elveţia, a declarat că in cazul în care reuşea insurecţia in Italia, s’ar fi organizat o republică federativă ca în Elveţia. Mai multe sute de republicani italieni au plecat din Lausanne şi Vevey cu drapele, au traversat muntele Simplon şi s’ar fi împrăştiat prin regatul Italiei. ULTIIENFORIAŢII Prelungirea sesiune! parlamentare Ieri s’a ţinut în Bucureşti un interesant consiliu de miniştri. * Era vorba dacă sesiunea corpurilor legiuitoare trebuia să se prelungească sau nu. D. Dim. Sturza a fost contra inchiderea camerelor. Toţi miniştrii ceilalţi, însă, au fost de părere că corpurile legiuitoare să se închidă precît s’o putea mai repede fiind că chestia naţională şi pronunciamentul provoacă interpelări cari omoară şi pe guvern şi partidul. D. Sturza a stăruit din toate puterile ca parlamentul să nu se închidă şi sesiunea să se prelungească pînă după 15 Mai. Neruşinarea caracteristică premierului, care în materie de demnitate şi amor propriu are epiderma groasă de tot, îl face invulnerabil faţă cu loviturile ce i se aduc şi astfel, bazat pe obrazul şi mai gros încă al haiducilor din cele două majorităţi, nici nu se sinchiseşte de opinia publică. Colegii din minister al d-lui Sturza au rămas uimiţi de cinismul şefului ale cărui idei au prevălat pănă un sfîrşit. Astfel se dă ca sigur că decretul de prelungirea sesiunei corpurilor legiuitoare pînă la 12 Mai incluziv s’a și semnat de M. S. Regele. Epitropia spitalului sf. Spiridon a făcut următoarele numiri pe ziua de 1 Mai: In locul de geodez, d. Vasile Rusubrigadier de clasa II-a Gheorghe Lăzărescu la Băcești, Constantin Todireanu la Lungani, M. Padurileanu la Sănăuţi, Gh. Iorgulescu la Orofteana, Dimitrie Calmuschi la Onţeşti, A. Naum la Vulpăşeşti, D. Patraşcu la Blăgeşti, Iacob Ioachim la Bodeşti, Ioan Oţel la Măgura Ocnelor, mişcarea şi micuţilor ieşeni Studenţii universitari au început o puternică agitaţie în contra colectivităţii. Mişelia guvernului e prea mare, purtarea colonelului Teişanu e prea frumoasă şi românească pentru ca pedeapsa nedreaptă de care a fost lovit să nu fi revoltat inimele studenţeşti. Comitetul naţional studenţesc a luat afacerea pe mină. Studenţii sunt convocaţi la o întrunire de protestare pentru mine, 1 Mai. Iată şi textul convocărei: * Faţă de arestarea colonelului Teişanu în urma intervenirei vice-consulului unguresc din Iaşi, comitetul naţional studenţesc din Iaşi convoacă pe toţi studenţii la o mare întrunire ce se va ţinea în aida vechei univeritâţi, pe ziua de 1 Mai, ora 8 seara. La această întrunire se va protesta în contra nedreptăţei făcute unul valoros luptător naţionalist, Comitetul naţional din Iaşi. După întrunire va avea loc o manifestaţie pe stradă.„ Tentativa de omor din Şorogari Am vorbit într’unul din numerele trecute ale ziarului nostru despre tentativa de omor săvîrşită de banditul Dim. Munteanu asupra locuitorului Dumitru Joldescu, vier la d. Gh. Popovici, din Şorogari. Iată amănuntele : Dimitrie Munteanu trăia de cîtăva vreme în concubinaj cu femeea Maria Curbatu, servitoare la via d-lui Popovici. Vierul Joldescu alungă într’o zi pe Munteanu şi acesta înfuriat împlîntă un cuţit în braţul vierului. Intervine lucrătorul V. Butnariu, care leagă pe Munteanu şi’l denunţă la primărie. Şeful siguranţei publice din Iaşi. d. Botez, venind să constate faptul, află că Munteanu are vre-o unsprezece tovarăşi, toţi bandiţi şi hoţi de cal, condamnaţi în diferite rînduri. Mai planează bănueli că Munteanu, dinpreună cu cîţiva complici, au prădat biserica Aroneanu. Munteanu a mai fost condamnat odată la 5 ani închisoare, pentru diferite furturi. Din Huşi ne vin ştiri grave despre pregătirile stăpînirei în vederea alegerei de la 3 Mai. Administraţia, care se crede pe vremea lui Radu Mihaiu, a hotărît, nici mai mult nici mai puţin decît să terorizeze pe epizanţi cu bătaia. Şi fiind că aceasta ispravă n’o putea face cu oameni localnici, a adus siiri din oraşele vecine cari să’şi facă datoria şi să plece apoi. Aşa prefectul Munteanu a adus ca comisar al despărţirei a doua pe un oarecare Mateiu Popescu, cumnatul candidatului Vîntu, dat afară de la Bîrlad de către d. Nicorescu, celălalt candidat. A adus din Vaslui, şi l-a făcut subcomisar In Huşi, pe Neculai Filip, fost servitor la d. Donici. Pe Const. Condurescu, zis şi Croitoriu, servitor într’o vreme la doctorul Munteanu, l-a adus din Vasluiu şi l-a făcut şef de siguranţă. Pe un negustor falit, Neculai Cornea, l-a făcut ajutor al şefului de siguranţă fiindcă e rudă cu popa Vîntu. Cu personalul acesta, adunat de la toate avînturile, administraţia colectivistă speră să închidă gura opoziţiei. Lucrul e greu, deşi nu imposibil, dar mult am rîde dacă oamenii hotărlţi, cum e d. Lecachie şi alţii, ar face pe zurbagiul ispravnic să se convingă cum că bătaia nu e pentru cine se găteşte ci pentru cine se nemereşte..... In chestia Liget. — D-le B.... ce e nou în afacerea d-lui locotenent-colonel Teiuşanu ? — Apoi... ce putem face noi, cel de la Ligă ? Ne-am decis să aşteptăm pînă la 10 Mai, cînd de sigur locol, colonelul va fi graţiat. . ?. — Ce vrei, altfel se face politică; nu ciştigi nimic cînd te înfierbinţi. — Dar studenţii ? — Ei vor face cum îl vom povăţui noi...— Pînă şi d. Gheorghian prefectul judeţului spuriet de situaţia guvernamentalilor de la Iaşi, s’a hotărît să renunţe la dulcile sale sieste nocturne din bufetul clubului colectivist şi a plecat in inspecţie prin judeţ, aducîndu-şi aminte că de cind e prefect nu şi-a văzut administraţii. In inspecţiile sale potriveşte de însărează prin satele unde este cîte un alegător din colegiul II Senat. Astfel în noaptea de luni spre marţi a tras în gazdă după indicaţia subprefectului, la Onu Steclăreanu din Bădeni, deşi întâia dată acum d. Gheorghian a auzit de numele satului şi de a alegătorului Onu. Poliţia este aşa de turbată, din cauza greutăţilor alegerei senatoriale, încît barbariele curg pe capul bieţilor cetăţeni chiar cînd nu-s alegători . lată un fapt care ni se raportează. Locuitorul Gavriel Popa din disp. I la strada Sălciilor No. 13 a asistat la întrunirea partidului conservator. A doua zi după întrunire a fost întîlnit pe podu barierei Ipsilante de ofiţerii de gardişti Petru Popa care luîndu-l la descusut asupra celor petrecute la întrunire şi neprimind nici un răspuns, l’a luat la bataie şi l’a maltratat atît de crud încît de milă au intervenit 2 gardişt Popovici şi Săndulache şi au scos pe Gavril din minele sbirului. Cui să te jăluieşti contra acestor infamii? Sbirii sunt asiguraţi de sprijinul şefului poliţiei care de altfel lea şi lasat toată libertatea de acţiune şi a plecat la Bucureşti pentru fonduri şi decrete. D. dr. Bogdan a depus ieri jurămîntul pentru postul de medic legist pe lîngă tribunalul din Iaşi. Dr. I. TARANTU Specialist pentru boalele de piele şi syphilis Iaşi — Strada Unirea 1 COLŢUL STRADEI DE SUS consu.lt£Lţiu.rLi de la. s—zf De Arendat Moşia Uausenii din judeţul Botoşani, avînd 2300 fălci, gară pe moşie, mulţi locuitori etc. etc. Moşia Tabăra din judeţul Iaşi, avînd 800 fălci, cărciume, mori etc. etc. Moşia Tabără din judeţul Botoşani avînd 2300 fălci, gară pe moşia, mulţi locuitori etc. etc. Moşia Fereşti din judeţul Vaslui avînd 1900 fălci, mulţi locuitori, cărciume, moară etc. A se adresa la redacţie. Ha înnhiniat două apartamente în Ud mumiei strada Butu No 4 Unul la etajul întâi compus din cinci camere, bucătărie, pivniţă separată, altul la etajul de jos compus din 4 camere, bucătărie şi pivniţă separată. Un apartament strada* Albă compusă din patru camere şi bucătărie. Doritorii se vor adresa strada Rece No. 2. Tipografie americani de tipuri, pentru efectuarea imediată a cărţilor de adrese, circulari etc. Minuare uşoară şi preţurile ieftine pun pe fiecare In posibilitatea a poseda o tipografie, a cărei avantagiuri s’au constatat în modul cel mai strălucit în toate [cercurele comer* ciale. Prețul unei tipografii complecte cu tipuri și accente rominesci, casetă ele* gantă, cu mănere, 400 tipar! și tampon de tus este Lei 11.—. fiBPdP*' Pentru Lei 87 trimit ceasul pentru Bărbaţii Ancer Rem, cu 2 capace, acoperite cu o adevărata pătură de aur 18 carate. 1 cu 20 Rubine. Atenţiune ! Acest ceas nu este de metalul numit Goldin nici imitaţiune, ci de aur allage care concurează cu un CEAS de 400 Lei. Mărime pentru Damă numai Lei 85. Un frumos lanţ Lei 4. — Gratis trimit catalogul. Trimiterea se face franco de porto contra Rambura. Adresa: b v u d b A K I Viena, N. Taborstrass« 8 Bereria Tinirea In fie-care seară orchestra sub conducerea renumitului Gh. Boiteanu şi Ernest Alexandrescu. Theatru de varietăţi. Bere de Bragadir şi Luther. Intrarea liberă. Vin de Vinzare Via Naslau lîngă Cotnari . Decalul Vin alb şi roşu, recolta 1891 şi 1892 1,400 „ 1895 . . . 3,500 „ 1896 . . . 3,200 „ „ „ „ 1897 . . . 4,200 Amatorii se pot adresa la dl. Vasile Vlădoianu proprietar, la Cărtoaie prin Tîrgu-Frumos. Moşia Oneşti din judeţul Iaşi avînd 3561 fălci din care 2100fălci arătură; 1344 fălci suhat şi fînaţ; 52 fălci cazurî şi 10 fălci viu şi livezi. Casă de locuinţă de cărămidă cu două rînduri; şase coşere; cărciume şi o moară de abur. Moşia Boroşoia din judeţul Iaşi alipită de moşia Oneşti, avînd 1200 fălci din care 800 fălci de arătură ; 200 fălci de fînaţ, cară restul imaş; trei cazurî de vr’o trei fălci; vie. Casă de locuinţă de cărămidă ; bambere ; şure , două grajduri, cărciume; standale şi coşere. A se adresa la redacţia ziarului Opinia. De Inchiriet casele Pavli situate în strada Carol, în fața grădinei publice, avînd două apartamente, șura, grajdiuri, pivniță, florărie, livadă etc. A se adresa la redacție. n n » n )) n n n De arendat de la 23 Aprilie 1899.