Opinia, iunie 1898 (Anul 2, nr. 25-47)

1898-06-11 / nr. 33

2 re ţine pe sora ceauşului Ioniţă Pri­chindel giu­ătate de an , de aici la ser­­darul Stamatin ,3 luni, iar alţi doi ani am fost chitar pe la chităriile din Foc­şani. In timpul acela m’am însurat lu­­înd din ograda ciauşului lordache pe o Moldovancă, pe Maria, cu care am tră­it o giumătate de an şi am lasat’o fu­gind la Agiudul vech­iu; de la Agiud am fugit iar la Iaşi, unde am stat trei luni ; din Iaşi am venit la Bîrlad la serdarul Apostol. De acolo am venit aici la Dea­lul mare, unde mărturisindu-mă de ţi­gan m’am însurat; dar cum m’am în­surat mi-a venit femeia mea şi m’a a­­pucat şi a dat carte de despărţenie.» Iată o viaţă destul de svinturată, ca­re ne arată chipul traiului acestui neam ţigănesc în majoritatea cazurilor. Femeia Maria îl pîrăşte naziriei şi după această pîrâ Naziria pleacă in cercetare. După această pîră ajunge în Bîrlad Dumitrachi a Dochii, nazirul, şi trage în gazdă la banul Mihalachi. I. Codreanu află de aceasta şi scrie un ravaş intim banului ca să stăruească pe lingă nazir să-i vîndă lui ţiganul, câ’t prost şi fără meşteşug, dar îl roagă să i-l lese cu un preţ de mulţumire. Pentru încredinţare iată scrisoarea în întregime^: Arh­on ban. Mai intăiu cercetind pentru întregirea prea fericitei sănătăți a dumitale, de ca­re sint doritor a lua bunele vestiri ca să mă bucur. Din copia respunsului Isprăvniciei Tu­­toveî cătră Dumnealui Naziru, ce închid aici (o scrie în dos), te vei piitorosi d-ta pre larg şi fiind că D-lui Nazirul se a­­flă în gazdă în casele d-tale, te rog să binevoeşti a-l pofti pentru arătatul Ne­­culai ţigan străin, ce se află la mine de vre-o doi ani, pre care l’am însurat du­pă o dreaptă ţigancă a mea, cu toate că ţiganul e prost şi fără meşteşug să mi-1 vînză făcind silinţă a mi-l lăsa cu un preţ de mulţămire şi vom foarte mul­­ţămi d-tale; iar pentru celalalt leader să nu se uite la mincinoasele arătări, ci cu adevărat să creadă că este drept ţigan a casei socrului meu Jora Mano­­lachi jitnicerul, şi cu acest înadins tri­mes te rog să mă înştiinţezi ca să ştiu ce urmare am să fac. Dealu mare 1821, Febr. 10. Urmarea a fost că nazilul cercetează cazul şi ajuns în Iaşi dă următoarea scri­soare cătră Stoin. Ioniţă Codreanul, prin care îl invită ca în termen de 20 zile să vină la Iaşi spre cercetare, trimiţînd ţiganii şi punind vechii să respunză; întârziere nu se primeşte şi se aşteaptă răspunsul, ce vei da. IscălitE. Nicolai Leviscu, Febr. 14,1821 Gh. Ghibănescu CUVINTE EPIGRAMATICE XIV O DOAMNĂ bănuită... Bănuiţi voi că-î mai place încă... unul lingă... soţ!... — E-o minciună, ea se jură Că nu-î place... făr’de... soţ. *** O CULME MEDICALĂ Să cer achitarea unui criminal, pe motiv că a tăet cu un cuţit... ASEPTIC...Zigfrid Deplasări Hotel Traian , Costachi Emandi, prop. Huşi, Rudolf Roseti prop. Ro­man, Elias Klekner voiaj. Bucureşti, I. Stoicescu prop. Galatz, Sigmund Stern­berg voiaj. Galatz, B. Cireșeanu profe­sor Bacău, Peraldo Attiliu comersant Brăila, I. Milch director Radautz. Igiena Copiilor SRISOAREA II Mult stimată Doamnă! (Urmare) Cazurile tratate prin Medicî dau o mortalitate aproximativă de i5°/o la copil în vrîstă de subt un an, de 4—5°/o la copil în vîrstă de la un an în sus.— Boale consecutive pot fi, dacă există o predispoziţiune anterioară, boale chro­­nice a pulmonilor, scofulosa. Difterita. Mortalitatea la difterită de­pinde de la caracterul Epidemiei, de la etatea şi constituţiunea bolnavului, de la modul de tratare medicală şi variază între 3—4% pînă la 90—95°/o din to­talul bolnavilor. Procentul mortalitate! a scăzut mult de cînd s’a descoperit şi se întrebuinţează injecţiile subcutanate cu serum antidifteric. M’am încredinţat personal în anul trecut în calitate de medic a spitalului comunal de isolare din Iaşi, că injecţiunile subcutanate cu serum antidifteric, făcute la timp, adecă nu mai târziu de­cît maximul a treia zi de înbolnăvire, sunt aproape infailibile la copil mai mari decît doi ani; la copii mici a sugari, injecţiunile nu au nici un efect; asemenea copil sunt aproape tot­deauna absolut perduţi. — Ca boale consecutive difterie, se observă paralizii parţiale a sistemului muscular, une­orî paralizia lu­­diciantă a inimei şi moarte instantanee. Erisipel. Erisipelul copiilor noi născuţi dă o mortalitate de 95°/ot cel provenit din vaccinare preservativă contra vari­olei, aproximativ 17°/o cînd e localizat, se poate sus însă pînă la 67°/o cînd e migrant. Boalele sistemului nervos, din fericire mai rare de­cît celelalte, dau o morta­­litate de 35,7—40% din cei îmbolnăviţi. Pînă aci am făcut cunoştinţă cu boalele principale care se observă la copii, cu mortalitate ce pot produce şi boalele con­secutive acestora. înainte de a intra în detailiurile igienei copiilor vor mai a­­runca o privire generală asupra cauze­lor care produc acele boale. Una din cauzele principale a unei se­rie de boale foarte serioase, aşa numi­tele boale constituţionale, e moştenirea de la părinţi. Părinţii, unul sau ambii părinţi, atinşi de scrofuloasă, rachitism, sifilis transmit obicinuit aceste boale copiilor. Iaşi. D­r W. Finchelstein (Va urma) BaMgSagffiHMMgSfMBM—MBB—W—MB—I ACTUALI­TA TI____ Femeea universitară Un raport foarte interesant a fost prezen­tat parlamentului englez cu privire la ad­miterea femeilor în universitate. Rapor­tul pare întru cît­va de actualitate, dacă ţinem seamă că ne aflăm tocmai în pe­rioada de activitate culturală. Relevăm din zisul raport următoarele fapte : In Franţa femeile sunt primite în uni­versitate în aceleaşi condiţiunî ca şi băr­baţii. Acelaşi lucru se intîmplă în Bel­gia, Holanda, Danemarca, Norvegia, Svi­­teia, Italia, Grecia şi Romînia. Universităţile suedeze mai puţin libe­rale de­cît acele norvegiane admit fe­meile la diferite cursuri, dar le interzic cursul de teologie. La Barcelona femeile se bucură de aceleaşi drepturi ca şi se­xul tare, însă bătrîna instituţie universi­­tară de aci, de­şi le admite la cursuri, nu le acordă dreptul de a fi membre ale vre­unui colegiu. La examene sunt pri­mite fără restricţiuni. Universităţile Germaniei, Austriei, Ru­siei, afară de universitatea finlandeză din Helsingfors, sunt închise femeilor. La Goettingue, la Heidelberg, la Berlin, admiterea e subordonată voinţei recto­rului şi a curatorului. Anglo-Saxonii se deosebesc în special prin zelul femenist de ambele părţi ale Atlanticei. Nu numai că s’au deschis toate cursurile şi exa­menele pentru femei, dar pe lingă fie­care mare universitate se află colegii speciale, rezervate sexului slab- Regimul acesta favorabil domneşte nu numai în regat, ci şi în coloniile engleze. In Ame­rica, după cum se ştie, mişcarea aceasta de favorizare a sexului femenim, ia pro­porţii cu adevărat... îngrijitoare. Băile Slănic Corespondenţă specială a ziarului Opinia Stagiunea la aceste băi s’a început de la 1 Iunie de cînd a venit întregul per­sonal medical, administrativ, telegrafo­­poştal, muzica etc., de cînd s’a deschis, hotelurile şi restaurantele etc. etc. Pînă azi sunt vr’o sută de vizitatori, representanţi ai diferitelor oraşe din în­treaga ţară, dar, natural marea majori­tate sunt din Iaşi şi cele mai multe doamne—măcar 50-60 sunt numai din Iaşi. »Serviciul medical este condus de sim­paticul nostru amic de doctor Pastia, destul de cunoscut în toată ţara şi strei­­nătate ca unul din cei mai buni balneo­­logi şi mai ales de vizitatorii Slănicului, căci îmi amintesc mulţumirile publice, ce i’au făcut amicului nostru distinşi şi conştienţi suferinzi, pentru chipul cum au fost trataţi şi tămăduiţi de doctorul Pastia. In această privinţă putem feli­cita Epitropia c’a angajat anul acesta pe acest distins şi conştiincios medic. Personalul administrativ din partea e­­pitropiei, în afară de d-nii Hette şi Fi­­lipescu care sunt tot anul aci, au venit pînă acum pentru sezon d-nul Manoliu casierul casei sf. Spiridon şi Burcoveanu. Toţi primesc şi servesc publicul cu deo­sebită gentileţă. Hotelurile toate sunt pe sama socie­­tâţei franceze. Singurul restaurant bun, este de­o­cam­dată, pînă la iulie, nu­mai la Casino în faţa căruia cîntă zil­nic de trei ori muzica Reg. 13 Ştefan cel Mare din Iaşi, sub conducerea capel­­maistrului d. Lehr, care în adevăr far­mecă pe auditorii competenţi şi cunos­cuţi melomani, cari toţi într’un cuvint recunosc că Slănicul n’a avut încă aşa muzică bună. De altmintrelea d. Lehr este destul de cunoscut în lumea mu­zicală. OPINIA Epitropia în anul acesta şi-a îndepli­nit cu prisosinţă îndatorirea filantropică impusă de generoşii donatori, şi în a­­devăr a dat băi şi locuinţă gratis la o mulţime de persoane lipsite de mijloace băneşti—şi aici de remarcat că majori­tatea sunt tot femei. De almintrelea peste tot locul la res­taurantul Casino al societăţei franceze şi la toate hotelurile epitropiei, preţurile pentru luna iunie sunt pe jumătate după tariful epitropiei, de asemenea şi băile. Până ieri pe aici a plouat, de ieri însă ploaia a încetat şi soarele s’a ivit. E de sperat că vremea bună se va menţine şi vizitatorii vor continua a sosi. Serviciul Telegrafo-poştal este făcut de un funcţionar detaşat din Tecuci, un om foarte afabil şi îndatoritor. Conductorul poştal care face cursa T. Ocna Slănic, se plînge că antreprenorul acestei curse poştale a dat nişte cai na­­ravaşi, din care pricină zăbăveşte poşta pe drum, aşa că în loc să sosească, cel mai târziu la 10 a. m. azi a sosit a­­proape de ameazâ. In curînd sper să vă trimet alte co­respondențe detailate despre băile Slănic. CÎNTEC POPULAR FOAE VERDE DE-ALIOR Foae verde de-alior Cînd aud strîgînd Ion îmi vine să mă omor.— In grădină la Ion Toate păsările dorm Numai una n’are somn, Ci sboară din pomn în pomn Şi strigă : Ion, Ion ; Şi sboară din creangă în creangă Şi strigă: Ioane dragă Eşî afară şi mă întreabă De ce-s tinără şi slabă Dar eu aşa i-am vorbit : — C’am fost iute la iubit Şi le-am crezut la cuvint. * * * Foae verde solzi de peşte Primă­vara oarba creşte, Vaî de cel care iubeşte Nici mîncarea nu-î ticneşte, Nici ce be nu-î foloseşte, Nicî mîncarea nu-î la vreme, Nicî hodina cu plăcere, Nici viaţa cu răgele , Dacă nu-î cine se cere.— I. fd­h. Ştiinţî-Litere-Arte Asupra prea interesantei invenţiuni şco­lare despre care vorbim la „Oameni şi lu­cruri“ vom publica în curînd un articol ex­plicativ datorit d-lui Gh. Ghibănescu. * Cu numărul de astă­zi ziarul nostru inau­gurează seria corespondenţelor balneare. „O­­pinia“ va publica detaliate corespondenţe din toate staţiunile populare ale ţării, In special de la acele moldoveneşti: Slănicul Strunga, Călimăneşti, Ungheni, de la mă­năstiri etc. * In ultimul număr al publicaţiunii „Revue des Revues“ se află un articol al marelui poiet filosof Sully Prudhomme despre „Ar­mată, libertate, patrie“. Poietul se pronunţă pentru menţinerea instituţiunei armate, ca fiind încă absolut necesară, şi e de părere prin urmare că rigoarea disciplinară trebuie respectată. * O nouă ediţie a poeziilor complecte de M. Eminescu, s’a pus sub presă In editura librăriei Şaraga. Sperăm că de astă dată se vor evita erorile care dăunează mult unei opere menită a deveni clasică. De arendat ,. mi. Moşia Oneşti din judeţul Iaşi avind 3561 fălci din care 2100 fălci arătură ; 1344 fălci suhat şi fînaţ; 52 fălci cazuri şi 10 fălci vii şi livezi. Casă de locuinţă de cărămidă cu două rîndurî; şase co­­şere; cărciume şi o moară de abur. Moşia Boroşoia din judeţul Iaşi ali­pită de moşia Oneşti, avînd 1200 fălci din care 800 fălci de arătură ; 200 fălci de fînaţ, cară restul imaş; trei cazuri de vreo trei fălci; vie. Casă de locuinţă de cărămidă ; hambere ; şure , două grajduri, cărciume; standale şi coşere. A se adresa la redacţia ziarului Opinia. IN BUCUREŞTI Se aduce la cunoştinţa publică că dl Adolf Braun nu mai gerează afacerile agenţiei din Iaşî, şi că în locul d-sale am încredinţat Agenţia generală pentru judeţul şi oraşul Iaşî d-luî Max H. Gold­­ner, cu începere de la 7 (19) iunie a. c. Biuroul Agenţiei Generale se află în strada Golia No. 52, Iaşi, Bucureşti 9 (21) Iunie 1898. Direcţiunea Generală Pro­ducţiunea generală a conservatorului­­ va avea loc la 28 a lunei, cu un program variat şi bogat ca în toţi anii. * D-na Cornelia Emil­ian ne atrage atenţi­unea că numai 15, iar nu 30 de lei după cum din eroare s-a tipărit, a primit d-sa din partea societăţei „Solidaritatea“ ca supli­ment la venitul reprezentaţiei de la 13 A­­prilie. * Cu privire la opera marelui poiet Emi­nescu, observăm că în lista cărţilor indicate de oficiali pentru bibliotecile rurale, nu fi­­­­gurează poeziile nici proza lui Eminescu. E­l de prisos a mai observa că d. Ganea şi­­ alţii au fost proclamaţi „clasici“. * In posesiunea d-lui N. Volenti se află între alte curiosităţi vechi istorice şi un per­gament de la Alexandru Lăpuşneanu din 7063 Mai 11 (1555), scris în Huși de Cra­­calschi Căpotescu. Dec. e mai nou cu 2 zile de­cît altul publicat în Arhiva istorică a lui Hajdefi (I, I, 110). Vom spune în curînd cuprinsul după arătările unui paleograf slavist. * A apărut de subt teascurile tipografiei Dacia, în broșură, articolele d-lui I. G. Tu­­fescu „Şcolile comerciale“, pagini 69. Preţul 1 franc. I I I Uşina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. ştefan cel mare no. 2 (casa Icn­sch­olz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru in­stalaţiuniî exterioare §1 Interioare «le ecleraj electric şi «le aplicaţiiinea electricităţii pentru scopuri inilu­striale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru esecutarea menţio­natelor instalaţiunî. Avem în­totd’auna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat­ a­­sortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai­ elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face­ preţurile cele mai avantajoase executînd lucră­rile în modul cel mai solid­ şi după regulele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. ■ In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi ori­ce alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biurourile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima UIKfK |IOI74 mFOEMâp Serbarea de mîine Faţă cu hotârîrea liberalilor disidenţi, de a organiza o contra manifestare pen­tru ziua de 11 Iunie, separat de masca­rada înjghebată de poliţie, oculta dis­cută acum dacă n’ar fi bine să renunţe la serbare. Printre alte dispoziţii, contra-manifes­­tanţii au decis să ţie, la ora 1, în sala Dacia, o mare întrunire publică. îndată după terminarea întrunirei, cortegiul se va forma în grădina Dacia. Două muzici au fost deja angajate pentru a cînta în tot timpul parcursului. Itinerarul procesiune­ va fi inticat cetăţenilor chiar la Întrunire. In fruntea cortegiului vor merge patru veterani pompieri, cari au luat parte la vitejeasca luptă de la 1848. Ordinea va fi ţinută de membrii clu­bului liberal-democrat, cari vor purta la butonieră un semn distinctiv. La Filaret, unde va fi instalată o tri­bună ad-hoc, oratorii vor face istoricul luptelor eroice ale generaţiunei de la 1848 şi vor arăta deosebirea dintre li­beralii adevăraţi şi banda uzurpatoare. In comisiunea de examinare la Insti­tutul Varlaam­ în locul d-lui G. Ştefă­­nescu, care n’a primit­­însărcinarea, s’a numit d. M. Ianculescu, profesor de Ge­ografie la Gimnaziul «Alexandru cel Bun» Programul Institutelor­ Unite pe ziua de 12 Iunie, dimineaţa : Clasa I, II, III, IV. Matematica; clasa V şi VI. Chimia. După amiază : Clasa I, II şi IV. Istoria; clasa III şi V, Elina­, clasa VI. Filosofia. Cu toate că carnea s’a oftenit la 65 bani kgr, totuşi în strada Păcurari No. 110 la trunchiul de carne a evreului Simia unde este vînzător unul Străchi­­nuţă şi astăzi se vinde carnea cu 75 şi 80 bani kgr. Credem că acest casap ar putea fi controlat zilnic de către comisia respec­tivă, în lipsa comisarului comunal care este însărcinat cu două secţii în plus în piaţă. Find bine ştiut că majoritatea cum­părătorilor sunt oameni cu familii gre­le şi sărmani, ast­fel că sunt spoliaţi după voinţă de acest evreu­ truncher. Pentru astâ­ zi atît. Astăzi s’a început dărâmarea­ sche­lei vechi «le la Tmilil­­id­ici, și pe «lată se va discepe repararea lui. Lucrarea este luată «le «1. Arhitect Gavrilescu «lin București. Credem că era să timpul ? Comuna a cumpărat, în strada Spe­ranţa, lingă grădina publică, o casă in care instalează azilul de bătrîni din stra­da Golia. In fostul local al azilului se va instala oficiul stărei civile. La proba scrisă pentru obţinerea di­plomei de institutoare la şcoala normală din Iaşi,au reuşit din 34 candidate ur­mătoarele 18 : Aurelia Cancicov, Corina Caramfil, Eleonora Constantinescu, Maria Cozloschi, Melania Damienescu, Maria Greculescu, Natalia Hotnog, Maria Io­­nescu, Maria Nicolau, Eugenia Pandele, Ecaterina Popescu, Elena Stavri, Maria Şandru, Olympia Theodor, Natalie Teo­­doride, Aline Tissescu şi Maria Vasiliu. Inspecţiunele generale în armată vor începe la finele luneî Iunie şi vor fi ter­minate la 1 Octombrie, cînd inspectorii generali se vor întruni pentru a stabili tablourile de înaintare. Cu construirea pavilionului român la expoziţia Universală din Paris a fost în­sărcinat de Lecomte de Nouy. Curtea de Casaţie, care amînase pen­tru azi pronunţarea sentinţei sale în pro­cesul dintre Compania de gaz şi primă­ria Capitalei, s’a pronunţat respingînd recursul făcut de Compania de gaz. Ni se scrie din comuna Gîrleşti jud. Vaslui următoarele: Primarul acelei comuni a falsificat ac­tul stărei civile al locuitorului Frunză pentru a’l face moştenitorul averei unui locuitor Zmău; pentru acest fapt s’a de­nunţat Procurorului general, care din de­legaţie în delegaţie a ajuns a ancheta faptul sub­ prefectul plăşei, fără ca pînă acuma să se fi referit rezultatul. Am dori să ştim dacă nu şi acest fapt, de­şi făcut de un mic primar colectivist căuta să încapă şi el sub tradiţionala şi protectoarea lor muşama. Eri a încetat din viaţă, fiind bolnavi de corii, copiii Neculai Ionescu în etate de 1 an şi Constantin Constantinescu în etate de 7 luni din strada Stănciuc No. 7, iar in strada Florea No. 10 copila de 5 luni Maria a D. V. Duminschi, de tu­şă convulsivă. Eri s’a făcut înmormîntarea defunctu­lui Nastasă Botez, vechii­ cismar din strada Palat. Corpul defunctului a fost însoţit pînă la ultimul locaş de cătră societăţile me­seriaşilor şi cooperativă cu steagurile lor, toţi maiştri din diferitele bresle, cum şi şcoala de încălţăminte a d-lui Caracas, înmormîntarea s’a făcut la Cimitirul Eternitatea. Comisiunea ministerială care urmează a asista, în provincie, la examenul cla­sei VII din liceele statului, se compune din d-nii: I. Crăciunescu, Gr. Tocilescu şi I. Stravolca (Iaşi). In strada Cişmeaua Păcurari, conduc­torul birjei cu un cal No. 281, făcîndu­­i-se răi, a căzut jos de pe capră, căpă­­tînd mai multe leșiuni.­ ­ A

Next