Opinia, octombrie 1898 (Anul 2, nr. 121-145)

1898-10-01 / nr. 121

că. Poţi a zice că faci un voiaj imagi­nar în toată lumea. E infinită lista o­­biectelor aratate. Un furnicar de lume circulă în sus şi în jos, care mai de care admirînd di­versitatea geniului omenesc, cum şi re­lativitatea tuturor formelor. Un popas e necesar din cînd în cînd pe rarele canapele, ce englezul în cu­minţenia sa nu le-a îngrămădit prea mult. Tu continental ajuns în Londra trebue să te faci turist, dacă nu vrei să rămîi mai pe jos de insulari. Patru ceasuri încheiate am perindat încetul cu încetul vastele săli de sus şi jos şi pot a zice abia că am văzut. Am regretat mult că n'am găsit aice ca şi la Louvre în Paris acele notiţe desvoltătoare a obiectelor, căci e impo­sibil că silit fiind a visita British Mu­seum să mai cauţi în bedekerul tău sau în cataloagele, ce le cumperi pe preţ de­­50 bani la intrare. Eşti odată din vastele săli, parcă o­­ch­ii nu-mi vedeau înainte şi luînd din nou trăsura pentru Kings gross station, am luat Metropolitanul pentru a mă du­ce în deseară la Earls Court exhibition una din curiosităţile permanente ale Londrei. Dacă este ceva care ne dă dovadă de mişcarea acestui furnicar de oameni, numit Londra, apoi e metropolitanul. La fiecare 2 minute un tren vine şi al­tul pleacă. Sute de oameni se suie şi se pogoară, duşi de cele mai variate interese. E un potop de lume, care cir­culă şi zi şi noapte fără popas. Gh. Ghibănescu Ştiinţa-Litere-Arte Interview teatral No. 10. — Noi de pe la teatru ? intrebaia pe artistul Pella, figură simpatică și deja popu­lară pe scena noastră. — Toate-s vechi și se repetă... — Incepind cu piesele „noului“ reperto­­toriui ? — Ba nu, sunt și lucruri nouă. — Da, da, congedii, dem­isiuni... —­ E adevarat că demisiunile sunt nume­roase. Gagiştii mai ales s’au irosit: A Leo­­nel, Morțun, Panaite Botez... — Din ce cauză ? — Cu opt­zeci de franci pe lună e greu să-şi facă haine negre pentru festivităţi, gală, mai ştiu eil ce... Dar, ai propus, cred că nu mă intervievezi ? — Nu,—dar te întreb... * S’a pus sub presă programul stagiunii teatrale şi se va afişa la începutul lui Oc­­tomvrie. * O generoasă iniţiativă se manifestă în lu­­m­­ea gazetărească din Capitală, pentru a se ridica un modest monument regretatului po­et Traian Demetrescu, înmormîntat la Craiova. * Scriitorul german Maximilian Harden este urmărit pentru a treia oară la cursul aces­tui an, de crima de lege-majestate, făptuită in revista sa, Die Zukunft. * A apărut intr’un elegant format a doua ediție din Epigramele lui Giordano. Vom vorbi despre acest volum într’un număr vi­itor. * Un redactor al ziarului Verdens Gang din Cristiania a intervievat pe Ibsen asu­pra „dezarmării.“ Iată o parte din răspun­sul dramaturgului: — Ideea e excelentă și intenția minunată. Dar în lipsa războiului va trebui să născo­cim un alt mod de a luă sînge omenirii... — Singe ? întrebă ziaristul. — Da. Socot că oamenii în actuala fază de civilizaţie au trebuinţă de aşa ceva. Alt­­fel nu prea se îngroaşă sîngele. — Nu e clar militarismul contra progre­sului ? ____J­harles malo Armata Romina (urmare) Cît despre geniu, care numără acuma două regimente la două batalioane, con­ţine ca în toate părţile, companii de să­pători, de pontonieri, de telegrafist­ şi trupe de drum de fer. Aceşti din urmă au fost însărcinaţi cu construcţia liniei militare a centrului care desparte cîm­­pul întărit a Bucureştiului şi asigurînd exploataţia (dacă nu mă înşel). Se înţelege de la sine că creearea a­­cestei fortificaţii şi a acelora care au ca scop apărarea frontierei Moldovei a considerat vlăstarul atribuţiunilor şi o­­cupaţiunilor corpului de geniu, care, pînă atunci, afară de serviciile tehnice, —în care nu s’au desvoltat ei însuşi de cît progresiv,—nu erau de loc întrebu­inţate de­cît la refecţiunea şi întreţine­rea bastimentelor militare, ca în Franţa. Este adevărat că România fiind aproape cu totul lipsită de căsărmi şi stabili­mente convenabile organizate, de­oare­ce, redusă cu totul la ea însăşi, ea tre­buia să se ocupe de a reconstitui din toate părţile puterea ei militară. Dar, cum pentru organizarea trupelor sale, ea a procedat cu metodă şi cu spirit de înaintare, şi cu toate neînţelegerile lor politice, parlamentul a pus totdeauna la dispoziţia guvernului creditele trebuitoare, încă în ultimul budget, patru milioane au fost înscrise, cu titlu extraordinar, pentru a continua construcţiile căsărmi­­lor, atelierilor, etc... La Bucureşti, bine­înţeles, necesarul a fost făcut, şi cu îmbelşugare, de mult timp, şi cine se plimbă traversind car­tierul militar (partea «cuartierului verde» sau occidentală care se întinde de la Gara de Nord la parcul Cotroceni şi de acolo pe amîndouă malurile Dîmboviţei), , ar crede că este în capitala unui foarte mare stat, posedînd o foarte mare ar­mată. Tot în Bucureşti se găsesc stabilite marele şcoli militare : şcoala de ofiţeri, şcoala de aplicaţie de artilerie şi de ge­niu şi academia sau şcoala superioară de rasboiu. Aceste două din urmă şcoli sunt analoage cu marele stabilimente care poartă acelaşi nume la noi, dar şcoala de ofiţeri corespunde tot­odată şcoalelor noastre politehnice, din Saint- Cyr şi chiar din Saumur, pentru­ că ea este însărcinată cu recrutamentul ofiţe­rilor pentru toate armele. (Va urma) — Eu cred că adeseori cazarma e o şcoală admirabilă. Am văzut cazuri numeroase şi foarte convingătoare. * La München s’a jucat cu mult succes piesa despre care am vorbit altă dată : Moş­tenirea. Ea dramatizează evenimentul des­părţirii între Wilhelm II şi Bismarck. Se înţelege că acesta din urmă are partea fa­vorabilă în acţiunea piesei. * Rolul principal în piesa de deschidere a stagiunii, Ovidiu, s-a încredinţat, spre du­blare, artiştilor M. Popovici şi State Dra­­gomir, cu condiţiune ca ambii să se secon­deze pe rînd şi în acelaşi rol secundar. D. Dragomir refuzînd a se supune acestei din urmă obligaţiuni, a fost amendat cu 40 de lei de comitetul teatral. OPINIA DESFACERE TOTALĂ de bună voie Magasinul de Coloniale TH. DRĂGĂNESCIL—Iaşi. Sub­semnatul, din cauză a diferitelor împrejurări, fiind nevoit a mă retrage din comerţ, aduc la cunoştinţă onor. public şi în special onor. clienţi, care m’au onorat în curs de aproape 22 ani, că am pus în liquidare toate mărfurile de coloniale din magasinul meu. Ince­­pînd mai întăi cu seria a diferite Lique­­ruri Franceze, Coniacuri, Rom Engles, Vinuri de Bordeaux, Șampanie etc■ Ca­fele, Zahar, Conserve sardelării, toate de calitate superioară. Prețurile sunt reduse. Desfacerea se va face pînă la Sf. Du­mitru a. c. Cu toată stima Th. Drăgănescu. Be Inchiriei chiar de la 1 Octom­brie casele No. 83 din strada Sărărie : salon, antret, 2 odăi, e­­tac, bucătărie, becin, cămară pentru lemne etc.; informaţiuni acolo. Be arendat Moşia Pănceştii din jud. Roman, foasta proprietate a defunctului Ioan Stroia. A­­matorii sunt invitaţi să se adreseze în Roman la d. Scarlat Ghidionescu sau în Iaşi la d. avocat Badurea. 9 i ! * i ( #■) 1 min­gen­ mu Mimri Usina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU I I Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 și de la 2—7. Cu toată stima »IRK€|'IU»iEA II I SI r. Stefan cel mare No. 12 (casa Neusch­otz) S _ Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am de cea & U birourile noastre oficiale pentru ’ II I Instalaţiunî exterioare şi interioare de ecleraj electric­­ gr .şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale,­­ - punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio- - natelor instalaţiuni. Avem în­totdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat a­s­ sortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. „ Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci­­ avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri in măsură a face preţurile cele mai avantajoase executînd lucră­rile în modul cel mai solid şi după regulele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. S taate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi ori­ce alte informaţiunî relative, nt gratuite fi» le I I­I II I » I Sturza pălmuit (Episod de sub Cuzei-Vodă) Mesagerul Brăilei publică următorul interesant episod, în care d. Sturza, cu năravurile sale de spion şi trădător şi-a atras mai multe­ sdravene palme din par­tea Domnitorului Cuza, pentru făptui că a denunţat presei streine acte politice secrete ale ţarei româneşti. Ca să scrim despre acest om, zice Me­sagerul, trebue să facem volume întregi. Vom căuta să-i schiţăm biografia în scurte cuvinte, spre a nu obosi pe cititorii noştri­. Să’l luăm de la origina sa, atunci cînd n’avea nici o însemnătate publică în ţară. Primul debut l’a dobîndit printr’un act de trădare. La 1859 a venit din Iaşi cu prinţul Cuza în calitate de secretar princiar, şi deţinător al secretelor de stat. In Bucureşti a făcut cunoştinţa fraţi­lor Brăteni şi s’a aliat cu aceştia în ascuns. Prinţul Moldovean era un bun patriot, om foarte drept, dar autoritar, el voia ca totul să se facă prin sine însuşi şi nu permitea ca alţii să se fălească cu operile sale. El cunoştea bine că Bră­­tenii sunt o marfă putredă şi că au ceva otrăvitor ascuns supt pelea lor. De aceia * * Procesul Daniel­ Jacobsohn Ieri a venit înaintea tribunalului Iaşi procesul intentat de bancherul Daniel soţilor Jacobsohn, pentru şantaj. Tribunalul era compus din d. Vidraşcu prim-preşedinte ; Corjescu, membru şi E­­manoi, supleant. Fotoliul ministrului public era ocupat de d. procuror Stoienescu. Partea civilă e reprezentată prin d-nii Macry, Misir, Bădărău şi Săndulescu. Acuzaţii sunt apăraţi de d-nii Necu­­laide şi N. Ceaur Aslan. Părţile sunt de acord să ceară conexa­rea ambelor reclamaţii ale d-lui Daniel, fiind că după prima reclamaţie, delictul s’a repetat şi d. Daniel a intentat o nouă acţiune. Tribunalul admite conexarea şi pro­cedează la cetirea ordonanţelor de ur­mărire. Se ia, apoi, interogatoriul acuzaţilor. Luiza Leia Jacobsohn, de 25 de ani, măritată, cu două copii, declară: — Eram de 12 ani cînd mama mă trimitea la Daniel să încasez paralele pe cari le datora pentru pîine. La 16 ani, m’a dus în casa de vis-ă-vis și m’a desonorat, întrebată de ce n’a strigat și de ce nu s’a luptat cu Daniel, care, fiind bă­­trîn și slab n’ar fi putut-o viola, Luiza Iacobsohin răspunde: — Am ţipat eu şi m’am sbătut me­reu, dar Daniel e tare­ nu vă uitaţi că e bătrîn. N’am reclamat după sevîrşirea faptului, fiind-că ’mi a făgăduit să mă ia în căsătorie. Aceasta se petrecea în 1889. In urmă, însă, nu s’a ţinut de promi­siune, pentru că, zicea el, se temea să nu-i otrăvească familia. Cînd am auzit că se logodeşte, m’am dus la dînsul şi ’­ am făcut o scenă. Daniel m’a liniştit făgăduind că’mi va cumpără o proprietate şi că mă va în­zestra cînd mă voiu mărita. Nu ştiu cine a publicat în Adevărul articolul contra lui Daniel, căci eu n’am vorbit nimărui despre cele petrecute. Du­pă cîte mi-a spus el, Daniel credea că nepoţii lui ar fi făcut-o. Am stăruit necontenit să-şi îndepli­nească făgăduiala, dar îmi respundea mereu: «cu timpul». Pînă la măritişul meu, Daniel îmi pro­cura ce-mi trebuia, mamei insă nu’î de­dea nimic. Cînd m’am măritat, Daniel a dat ma­mei 10.000 de lei ; din aceştia am dat bărbatului la logodnă 4000 şi cu restul mi-am făcut trusoul. M’am măritat la 1893, la Brăila, unde am făcut cunoştinţa bărbatului meu şi unde mă retrăsesem, căci în Iaşi nu mai puteam sta. A doua zi după nuntă, so­ţul m’a părăsit şi a plecat la Bucureşti din cauză că nu m’a găsit virgină. Eu am venit la Iaşi şi am scris lui Daniel cele petrecute. El m’a sfătuit să mă duc la Bucureşti şi să m­ă împac cu bărbatu-meu­ reînoin­­du-mi făgăduiala făcută înainte de nuntă. După vre-o patru săptâmíni m’am dus la București cu fratele meu și am rugat pe barbatu-meu să revin acasă, căci, a­­fară de Daniel, nu mai cunoscusem alt bărbat. L-am înduplecat spunîndu-i că omul care m’a nenorocit ’mi a făgăduit o proprietate care să ’mi aducă 20.000 de lei venit. Am stat în București vre-o cîte­va luni, după aceea bărbatul meu a venit la Iaşi ca reprezentant al casei Pollak. După ce m’am instalat în Iaşi, m’am dus la vila lui Daniel—unde mă întîl­­neam cu el din cînd în cînd—și îmi de­dea cînd 1000, cînd 2000 cînd 3000 de lei. Despre vizitele acestea, bărbatul meu nu ştia nimic.­­ N’am ameninţat nici o dată pe Daniel că voia pune pe nevastă-sa în cunoş­tinţă de relaţiunile mele cu el. Pe atunci aveam o soră în America, pe care trebuia s’o înzestrez. Am ce­rut lui Daniel şi el ’mi-a dat un ceck de 10.000 de lei pentru New-York. Eu ’i-am dat declaraţia de la 6 ianuarie 1896. Pe urmă, la întoarcerea mea din America, ’mi a dat 10,000 de lei în schimbul cărora ’i am dat o nouă de­claraţie. Mai tîrziu ’mi a dat 8000 de lei prin d. Kreps. Eu dedeam declaraţii fiind că Daniel îmi spunea că nu va face uz de ele ci le ia numai ca să arăte familiei cum că nu mai am nici o pretenţie. Isidor Jacobsohn, de 32 de ani, năs­cut în Bucureşti, declară: — M’am căsătorit la Brăila. Cînd am văzut că femeea mea nu e cinstită, am plecat a doua zi după nuntă la Bucu­rești. Acolo a venit după mine nevasta şi cu frate-său şi ’mi au spus adevărul cum a nenorocit-o Daniel. N’am avut nici o cunoştinţă de scri­sorile pe cari le trimetea femeia mea. Cînd am aflat eu, m’am suparat şi m’am mutat din casă la otel. Nu tăgăduesc că am­ scris odată lui Daniel şi’i am cerut parale, fiind­că ’mi era nevasta bolnavă şi trebuia să plece la băi. Am cerut 15.000 de lei ca să’mi ţifi femeea aşa cum o deprinsese Daniel. Eu, cu mijloa­cele mele modeste, aşi fi putut face fe­ricită pe o altă femee, dar pe aceasta nu, căci era obicinuită să ducă viaţă largă. Am părăsit nevasta de două ori : o dată după nuntă şi a doua oară cînd s’a întîmplat scandalul cu Lewin. Ceckul pentru New-York l’a luat fe­meia mea şi eu aveam convingerea că banii aceştia sunt din procentele date de Daniel pentru ‘Venitul pe care-l fă­găduise. Am iscălit declaraţiile pentru că, du­pă cum mă asigura nevasta și cumna­tul meu, Daniel le cerea numai de formă. Jonas Zilbermann, fratele Luizei Ja­cobsohn declară : — Eu nu ştieam de relaţiile surorei mele cu Daniel. Intr’o seară, venind a­casă și găsind pe sora mea cu lacrămi­­le în ochi, am întrebat-o de ce plinge. Ea ’mi a mărturisit atunci toată împre­jurarea. Asta era cînd s’a logodit Da­niel. Tocmai cînd voiam să mă duc la el ca să’i cer socoteală pentru această necinste, a trimis ei să mă cheme. M’am dus la el şi Daniel m’a asigu­rat că’şî va ţine promisiunea şi m’a ru­gat să stărui ca să liniştesc lucrurile. Mi-a mai spus în acelaşi timp să cău­tăm să o mărităm cit de repede. In Iaşi, însă, n’ar mai fi luat-o nimeni, fiind­că scandalul se cunoştea acum. De a­­ceea ne-am dus la Brăila, la o mătuşă, unde am cunoscut pe Jacobsohn. S’a logodit cu el şi Daniel a dat atunci ma­mei 10.000 de lei ca s’o înzestreze. S’a făcut nunta, dar Jacobsohn, des­coperind că soră-mea avusese relaţiuni sexuale, a plecat a doua zi. Noi am ve­nit la Iaşi ; soră-mea a trimis lui Da­niel o scrisoare şi după aceea s’a dus la el la vilă. Eu m’am dus acasă la Daniel şi am vorbit cu dînsul. El ’mi a spus să plec cu soră-mea la Bucureşti şi să fac tot posibelul ca s’o împac cu bărbatu-seu. Am plecat, am stăruit şi ’I am împă­cat. Eu ’I am scris lui Daniel pentru bani, dar nu pentru soră-mea ci pentru mine, căci atunci cînd m’a însărcinat să’I împac şi să’I scriu hîrtiile relative la afacere, îmi făgăduie cîte­va mii de lei. Eram convins că declaraţiile pe cari le dedeam noi, le cerea Daniel numai aşa, de formă, şi că nu le va utiliza nici o dată. Reprezentantul ministerului public zi­ce :—Domnilor, un nou delict pare că ar rezulta din desbaterile orale, de aceea, ca să se poată face complectă lumină, îmi trebue confruntări de martori între dînșii și chiar cu d. Daniel, care e ab­sent. Rog pe onor. tribunal să-i citeze în persoană pentru a ne da niște lămu­riri absolut necesare. D. N. Ceaur Aslan :— Domnilor, din partea d-lui Daniel văd patru avocați ; în procură nu se preved de­cît d-nii Macry şi Săndulescu. Despre d-nii Misir şi Bădăreu nu se spune nimic. Cred că se vor lega de fraza: «vor întrebuinţa toate mijloacele legale pentru apărarea mea»—dar nu pot vîrî in înţelesul a­­cestei fraze şi ideia că d-nii Macry şi Săndulescu au dreptul de a mai lua încă doui colegi, pe d-nii Misir şi Bäduran. Rog, dar, să-i opriţi de a figura în proces. D. P. Misir : Cînd se dă un mandat cu condiţia expresă că are drept să u­­zeze de toate mijloacele legale pentru apărare, cred că de la sine să înţălege că un mandatar are dreptul, cînd simte trebuinţa, să-şi ia un coleg pentru a-l ajuta în pledoarie. Căci, închipuiţi-vă că, un client care are încredere într’un avocat,­­ dă procură, însă acel avocat se bucură numai de încrederea clientu­lui dar nu este special în materia ce tre­bue să o trateze înaintea instanţei ju­decătoreşti , atunci de la sine îi incum­bă datoria, pentru a se achita cu cre­dinţă de mandatul său, să ia un coleg ca ajutor şi de aceia să prevede în pro­cură să facă uz de toate mijloacele. Cere respingerea incidentului. D. Aslan. Eu am crezut că pretenţia d-lor reprezentanţi ai d-lui Daniel este o glumă, însă văz că vroeşte a stabili principii. Mandatul e limitativ, ca să pu­teţi lua colegi, trebue prevăzut expres în el. Noi nu ne temem de numărul a­­vocaţilor, dar avem aici o luptă întrea­gă şi trebue să ştim cu cine luptăm, căci Daniel a dat dreptul d-lor Macri, şi Săndulescu ca să facă interogatorii şi să respundă în locul seu. Ce vom face cînd ceştilalţi avocaţi, cari nu sunt pre­văzuţi in procură, ar da respunsuri pe care d. Daniil le-ar protesta ? Nu cred că talentul pledoariilor ar lumina jus­tiţia ci probele. Cer admiterea incidentului. D. Macri. Noi n’am dat o procură prin care să ne substituim, noi ne prezentăm şi luăm de colegi pe d-nii Misir şi Ba­darabi şi chiar dacă nu s’ar prevede în procură’ că avem dreptul ,a întrebuinţa toate mijloacele legale, încă am avea dreptul de a lua colegi ca să ne ajute Noi fiind de faţă, îndată­­ce ei nu vor fi în chestie vom protesta şi contrar vom tăcea. D. Procuror. Cea mai naturală repre­zentare înaintea justiţiei este reprezen­tarea personală, dar cînd nu le pot pre­­zenta, atunci sunt reprezentaţi prin avo­caţi cărora li se dă procura legalizată. Trebue însă, în materie criminală, să fie specială. Aci procura nu e specială şi mai ales pentru cazul de a mai lua în­că colegi. Sunt de părere a se admite incidentul. D. Neculaide. Chiar adversarii recu­nosc nelealitatea prezenţei d-lor Bädu­ran şi Misir, căci a fost rugat să vor­bească şi d-sa pentru a da timpul ne­cesar ca să poată veni procura ce-a tri­mis să se facă. D. Bădărău: După concluziile d-lui pro­curor, am putut vedea că d-sa vrea a­­mînarea şi pentru a motiva această ce­rere, spune că prezenţa d-lui Daniel es­te absolut necesară pentru a se face lu­mină. E posibilă amînarea pentru un ase­menea motiv d-lor ? a chema pe par­tea civilă, care e un informator şi un martor, cred că nu este util, căci dv., n’aveţi puterea de a constrînge pe Da­niel să se prezinte. Ce veţi face cînd Daniel nu se va prezenta ? Se va stinge judecarea soţilor Jacob­sohn şi a lui Silberstein pentru faptele cari li se atribue,­ dacă nu se va pre­zenta Daniel ? Nu. Atunci care este ne­cesitatea prezenţei lui Daniil ? Fapta ce se impută adversarilor este şantajul. Apoi oare, aducîndu-se Daniel pentru a se mai tortura aci în faţa d-voastră şi a publicului nu ar fi a se complecta opera acuzaţilor ? Alt motiv de amînare care este invo­cat este lipsa mărfurilor. Dar în ordo­nanţa întîia nu sunt de­cît di­oi martori, d-nii Mazlim şi Manu, cari sunt prezenţi, iar din a doua ordonanţă lipseşte numai Max Kaufman, însă acest martor nu este un martor principal. Instrucţia se ba­zează numai pe acte şi nu pe martori. Actele sunt scrisorile şi scrisorile sunt recunoscute de acuzaţi, prin urmare amî­narea nu are loc. Cere respingerea. Mai vorbesc d-nii Aslan, Macry şi Mi­sir, după care tribunalul respinge atît incidentul relativ In procură cît și inci­dentul de amînare, rămînînd că dacă în timpul desbaterilor va rezulta aceasta, tribunalul atunci să se pronunța. Tribunalul amînă desbaterile pentru astă­zi 30 Septembrie. *

Next