Opinia, ianuarie 1899 (Anul 2, nr. 195-214)

1899-01-09 / nr. 195

Agricultură com­erei . Industrie Tirgul de cereale Bucureşti 5 Ianuarie, 1899. Am trecut­­T septămînă în complectă inerţie, des­­brăcată de orice animaţie. Dacă nu ar fi America care să ne dea din cind în cînd cite o mişcare de sensaţie, pieţele din Europa n’ar avea nici o oca­­siune de practica transacţiunî în cereale, căci consumaţiunea nu mai face nici o cumpărătură şi posesoriigmarisî flotante şi înmagazinate în antre­pozitele du­mistreinătate nu sunt de loc de invidiat. Şi în adevăr că depositeie cresc pretutindenea, în­­tr’un mod ingrijitori pentru detentori. Toate achiziţiunile făcute în America, în acest din urmă timp, de către­ cumpărătorii europeni, în­cep a curge în porturile engleze, germane şi bel­giene, şi fiindcă exportaţiunea Statelor­ Unite este departe de a se opri, stockul din porturile de im­­portaţiune se va accentua şi mai mult. Se calculează că sunt pe apă, cu destinaţiunea pentru Europa 9,967,000 de hectolitri de grîu, din­­tre care 7,000,000 pentru Anglia şi 3,000,000 pen­tru restul Europei. Aşa­dar întrece săptămîna tre­cută cu 1380,000 de hectolitri. Tendinţa păpuşoiului de asemenea este slabă în streinătate. Ofertele din America de Nord şi de Sud devin din ce în ce mai stăruitoare. Plasarea făinurilor întîm­pină pretutindinea dificul­tăţi. Morarii se plîng de mersul prost al afacerilor­ Pe de o parte ei trebuie să scadă preţul produselor lor, iar pe de altat ei nu pot să obţie preţuri con­venabile. La noi, afacerile stau complect. Preţurile noastre sunt mai sus decit ne ar putea plăti streinatatea, şi exportatorii noştri trebuie să stea în aşteptare pînă cînd preţurile vor lua o turnură mai favorabila. împrejurările atmosferice sunt favorabile sămănă­­turilor de toamnă. Numai în Franţa este teamă, că în urma îndulcirii temperaturei, să nu se ridice bu­­ruenele şi vermii să nu facă ravagii. Se afirmă că Maiestatea Sa Regele ar fi declarat d-luî Dim. Sturza că, faţă cu apropiatele alegeri generale pentru par­lament, guvernul ţarei nu mai poate fi deţinut de un grup care nu represintă întreg partidul. Aşa explică cei mai mulţi faptul că premierul a început din nou­ să umble cu căciula’n mini pe la dissidenţi. S’ar fi telegrafiat chiar şi d-luî Fieva ca să se reîntoarcă repede’n ţară. * * * Noul scuze la orizont. Dl. Dimitrie Sturza, şeful partidului de la putere a depeşat consulului nostru de la Sofia ca să se prezinte imediat la prin­ţul Ferdinand al Bulgariei şi în numele guvernului român să ceară suveranului bulgar scuze pentru ofensele administrate secretarilor de legaţiune bulgară din ca­pitală, cu ocazia balului de la palat. Se zice că prinţul Ferdinand, bizuindu­­se pe sprijinul Rusei, nu s’a cam mulţu­mit cu vorbe goale, şi că incidentul e pe cale de a lua o turnură extrem de ne­plăcută întregului partid naţional-liberal şefit de d. Sturza.* * # Se pare că chestia satisfacţiei datorită de premierul, fostului Mitropolit Gh­ena­­die, pentru cuvintele ofensatoare rostite în ajunul alegerilor la Craiova, va veni peste curând din nou­ la ordinea zilei. Arhiereul Ghenadie este hotărît că în­dată după deschiderea parlamentului să se prezinte unuia din cele două corpuri legiuitoare spre a cere darea în judecată a d-lui Sturza. întreaga presă opoziţionistă din capi­tală şi din ţară e înţeleasă ca să spriji­ne această legitimă cerere a înaltului prelat, şi se crede că majoritatea popu­laţiei ortodoxe a Bucureştiului se va a­­socia să manifesteze simpatia ei pentru fostul Mitropolit.* * * D­nii Sturza şi Mărzescu şi-au adresat reciproc felicitări de anul nou. Vorbind despre această sensibilă ma­nifestare de frăţească dragoste dintre cei doi barbaţi politici, Drapelul zice că d. Sturza ar fi trebuit să profite de ocazia anului nou pentru a promite realizarea făgăduelelor ce le-a făcut cînd era în o­­poziţiune. In nerăbdare de a redeschide tîrgue­­lele, drapeliştii se mulţumescă chiar şi cu un: a promite­.* * * Sfirşim cu o culme. In faţa unei săli pline de public, venit ca să asiste şi să privească, ca la me­najerie, d. Robescu ales de consiliu ca primar al Bucureştiului, a crezut de cu­viinţă să ţie un speech. Faimosul primar a ţinut să accentueze că d-sa este libera expresiune a cetăţeni­lor. ... expresie cassată precum se ştie din ordinul M. S. Regelui, pentru motive de ingerinţa, bătăi şi alte bunătăţi libe­­ralo-naţionale. O adevarată culme! . . . CURSUL DE ÎNCHIDERE: Budapesta Gríü predarea în mars 11. » » avril » Păpuşoiu» mat Viena Grîft pred. în mars-av. fl. Berlin Gríü pred. în mat marks Săcară » » » Paris Gríü pred. în janv.-av. fr. )> » mars-juin » Făină »» mars-juin « Nere-York Grîft pred. in mars. cent. » » mal » Păpuşoi » » » Chicago Grîft pred. în mat cent. » » juillet » Păpuşoi » mal » ieri Astăzi Diferinţa 9.52 9.48 9.41 9.34 4.91 4.88 9.50 161.'/, 148.25 21.85 45.951 75.­ 42­ 9.40­ 162.­10 50 148.—| 25 78' 75 41’1 ! 8 . 3 8|| I* 8. 18 09. 87 m * | 81 09' ‘ 37« Telegramele Străinătatei Viena 7 Ianarie O telegramă din Bruxelles, adresată zi­arelor de aci, spune că regele Lepold a Belgiei a primit o scrisoare de la Țara Rusiei, în care­ ’i spune că conferența pentru disarm­are se va întruni la Bruc­­seles. Paris 5 Ianuarie Se asigură că Delcasse, ministrul de externe, ar profita de discuţia bugetului spre a face importante declaraţiuni în si­tuaţia exterioară a Franţiei. Guvernul a solicitat Curţei de casaţie de a termina afacerea Dreyfus, care ar veni în şedinţă publică la­ începutul Iu­liei Martie. Constantinopol 7 Ianuarie Guvernul a subscris un contract cu marea fabrică Krupp, pentru furnisarea a 200 de tunuri cu tir rapid, care vor fi trimise la frontiera bulgară. Viena 7 ianuarie O telegramă din Petersburg comunică ■ştirea importantă că aprobierea între Franţa şi Germania face progrese foarte rapide. Aceiaşi depeşă spune că Ţarul proiec­­tează o alianţă între Franţa Rusia şi Germania, spre a împărţi China şi a pune o stavilă axpansiunilor coloniale’ ale An­gliei. In caşul acesta Anglia s’ar alia cu Sta­­tele­ Unite. —­­** Culise politice Aşa din chiar senin, prin unele cercuri politice din capitală, a început iarăşi să vorbească despre retragerea guvernu­lui actual, spun ziarele bucureştene. O­P­INIA Botoşani, dar ne mirăm mult de acestă stranie p­rocedură a unui Ministru de In­strucţiune, care lasă în pace pe denunţat şi caută cu luminarea pe denunţător. Faptele denunţate sunt cu mult mai gra­ve de­cît actul denunţării şi ca atare ele meritau o anchetare luminuţiosă, dar... sub colectivişti toate merg anapoda şi pe dos. .. ♦­­­ Informaţii De ale D lui Haret In judeţul Botoşani exista ca revisor şcolar d-l V. C. Nădejde, care îndeplineşte această funcţiune de mai bine de 10 ani. In timpul din urmă s’a început, prin zia­rele bucureştene şi mai ales în Lumea­ nouă, o campanie în contra acestui d-n Revisor, înşirîndu-se la adresa d-sale fapte de o gra­vitate excepţională, ca de ex. afirmarea că ar exista oare­carî bănueli de imorali­tate din pricina unor relaţiuni clandesti­ne ce ar fi existînd între d-sa şi unele mem­bre ale corpului didactic rural etc. etc. Că vor fi acestea adevărate sau­ ba nu discutăm şi pentru demnitatea unui Revi­sor şcolar credem din contra; de cît, ne întrebăm şi noi care era datoria unui Mi­nistru de Instrucţiune cînd asemenea grave acusaţiunî se publică despre un subaltern al său­ ? Natural că trebuia să trimeată o anchetă care să cerceteze ce e drept din cele publicate. Aşa ar fi făcut un Minis­tru care se interesează numai­­ de şcoală ! D-l Haret, însă, a făcut cu­ltul alt­fel şi a găsit ocasiunea nimerită de a lovi în Institutorul Monastireanu care are sin­gurul păcat de a fi pe faţă membru al oposiţieî şi în contra căruia cîţî­va man­datari colectivişti aţîţaţî de revisorul Nă­dejde au cerut Ministrului expulsarea D-luî Monastireanu din Botoşani. Spre acest sfârşit, s’a trimis în anchetă pe Dl. Fântânaru­, nu cu misiunea de a cer­ceta fondul acusaţiunilor în contra Revi­­soruluî ci de a găsi musai ca autor al articolelor publicate pe Institutorul Monas­tireanu, pentru ca ast­fel Ministru să poată satisface cerinţa Revisorului care se bucură de protecţia marilor colectivişti locali. Dl. Monastireanu, ştiindu-se nevinovat, a negat categoric şi a adus chiar pe autorul articolelor publicate care a mărturisit di­naintea D-luî Fântînaru, că îşî însuşeşte tote cele publicate în contra D-luî Nădejde. Ei bine, Dl Fântînaru, iritat că planull de anchetă i s’a derutat, a bruscat violent pe acel domn şi a făcut un raport foarte de­favorabil pentru Dl. Monastireanu, căruia i-a obiectat oral ca să, se lese de simpatia ce are pentru oposiţie, daca vroeşte ca lucrurile să nu iasă la un sfârşit reu. Noi nu avem nimic cu Dl Revisor de O serbare liter­. Sîmbată, în 9 Ianuarie, se va juca pe scena tea­trului nostru, o comedie în trei acte, Testamentul, scrisă de către un celebru autor dramatic rus, Vic­tor Krylow, în anul 1871, şi care a fost jucată pe cele maî mari scene din Rusia şi din Germania cu cel maî strălucit succes. D. consul de Giers a tradus această comedie în romîneşte, şi cunoscând celelalte traduceri cu care acest talentat diplomat a îmbogăţit deja literatura noastră, nu ne îndoim că şi de astă dată vom avea plăcerea de a aplauda nu numai geniul autorului, dar şi dibăcia, corecti­tudinea şi eleganţa uimitoare a stilului traducătoru­lui care apare a fi fost născut pe malul Dunărei şi nu al Nevei. Nu vom analiza intriga acestei piese, dorind a lasa spectatorilor plăcerea­ unei impresii nouă, şi neştirbită­ de nici o critică buna sau rea. D-na Pruteanu şi simpaticul Penel vor juca rolu­rile principale, astfel că ne putem aştepta cu sigu­ranţă la o interpretare conştiincioasă şi cat de bu­nă a operei lui Krylow. Aflăm că cea maî mare parte din loji şi stalur­j sunt deja vîndute, şi că sala va fi archiplină. o ■ Se vorbeşte că d. Maxim s’ar fi înţe­les cu d. N. Tataru prezidentul Trib. Vas­­lui pentru a se trasfera unul în locul al­­tuia. Vestea ne vine de la Vaslui. O dorim sub rezervă, de­oare­ce n’am putut con­trola știrea, d. Maxim fiind dus la Bucu­rești. Se dă ca sigur că d. Tataru care in ziua de 28 Decembrie și-a trecut licența cu un deosebit succes, va fi numit aju­tor de judecător la judecătorie Codru, în locul d-luî N. Docan demisionat. '#* d. consilier D. Sofian fiind indispus, in locul d-sale, a căzut la sorţi d. consilier livina pentru a prezida alegerea pentru colegiul II senat de la Suceava Leşinarea unui inculpat Curtea de­ Apel s. II a judecat în ziua de 5 ianuarie banda hoţiilor de la Bel­­ceşti. In acest proces figurau 15 inculpaţi, dintre care unii daţi in judecată pentru 4-5 fapte, copii bandei erau I. Dumbra­vă şi un oare­care Fîntanariu un gigante care abea a încăput pe uşa sale­ de au­dienţa Balustrada din sală nu­­ ajunge de­cît pănă la brîu. La Tribunal toţi inculpaţii fusese a­­chitaţi afară de d d. procuror Sadoveanu a declarat apel şi in audienţă a descusut într’atîta şi atît de îndelung timp, in cît bietul Fîntânariu a leşinat de frica con­­demnăreî. Curtea n’a ţinut samă de leşinul lui Făntânariu de cît pentru a suspenda şe­dinţa. In fond însă Făntânariu a fost condem­nat impreuna cu Dumbravă la 1 an in­chisoare. Alţi 6 inculpaţi au fost condem­naţi la pedepse văriind între 6 şi 8 luni . Aflăm că un deputat îeşan cam năting, va interpela pe D-nul Prim Ministru pen­tru a căpăta o tălmăcire a ciudatei coin­cidenţe care pare a rezulta din publicarea in Monitorul Oficial a decolăreî in gradul de ofițer al coroanei României a D-luî d’Allorso, imediat după ce camera a res­pins cererea de naturalizare a acestui domn. Aflăm că Contesa Erna de Bouillé so­ţia generalului Henri de Bouillé a murit la Paris. Defuncta era născută Rosetti Rozno­­vanu, şi soră a defunctului Neculai Ro­setti Roznovanu,­­rată telegrama trimisă de către «Comitetu Naţional, Studenţesc din Iaşi» în numele stu­denţilor naţionalişti, de către colegii români expulzaţi de la Universitatea din Oradea-Mare. LUCIAN BOLCAŞ Oradea-Mare. Studenţii naţionalişti de a Universi­tatea din Iaşi făcîndu­-se interpretul în­­tregei suflări Româneşti din a doua Ca­pitală a României, trimet­rie­ şi celorl­alţi colegi Români victime a despotismului şi a nedreptăţei, o încurajare frăţască pen­tru sinceritatea şi energia cu care duceţi lupta grea pentru triumful Românismu­lui, înainte până la biruinţă căci nu va fi mult până ce drapelul Românesc­ va filfit mîndru şi liber pe falnicii Carpaţi. Comitetul Naţional Studenţesc din Iaşi La statul major al armatei noastre se lucrează la întocmirea unor proiecte de întăriri pe malul Prutului. A­firm că D-nul Consul german din Iaşi, Ohnesseit, a fost transferat în altă ţară. Societatea noastră va regreta foarte mult­ plecarea D-luî şi a D-neî Ohnesseit care au ştiut prin amabilitatea lor să-şi atragă multe simpatii şi chiar afecţiunea acelora care au avut prilejul de a intra in intimitatea lor. Fem­eea Casandra Juretcu fiind gravidă de durerile facerei, s’a presentat la Ins­­titutu Gregorian unde a şi fost primită şi instalată. După puţin timp însă, moaşa asistentă ordonă —deşi dispoziţia aceasta nu cădea in atribuția ei —ca pacienta să fie isgo­­nită, fără însă a da nici un motiv. Nenorocita a fost nevoită se iasă prin frig și să se ducă, aproape fără haine pe ea, căci cînd fu primită in institut îşi dăduse hainele ce avea mai groase pe dinsa, la o fiica a ei; din această cauză aflăm că fem­eea s’a și bmbolnăvit. Recomandăm cazul d lor epitropi. Clubul liberal din localitate, în una din şedinţele trecute, a hotărît îndepărtarea d-luî Petru Alexandrescu, sub-p­refectul plăşiî Bahluî-Cirligătura, cu reşedinţa în Tîrgu-Frumos, şi înlocuirea lui cu d. Ale­­cu Dimitriu, membru al clubului liberal­Această numire se crede că va fi făcu­tă pe ziua de 15 ianuarie curent. Se vorbesce că pentru postul de prim procuror la tribunalul Dolj, va­ fi numit unul din vechii procu­rori al tribunalului Iași. „ Cu privire la crima­ comisă la cantonul No. 105 de la Cucuteni, chimistul însăr­cinat cu analiza petelor de pe pietrele şi parul luat­ de la­ casa Cantonistului Popa, şi-a înaintat raportul care conchide că a­­cele pete sunt de singe şi nu de boia după cum se pretindea. Jockey-Clubul a cerut Primăriei Sala Teatrului, pentru a da un bal in scopul de a aduna banii necesari pentru a pu­tea oferi un premiu de încurajare la aler­gările de cai care vor avea loc în astă­ primă­vară. Se pregătesc mari minuni pentru această serba­re menită a deza­­morţi puţin lumea noastră din monotonia vieţei în care vegetează de­ o bucată de vreme, îndată după deschiderea parlamentului, guvernul va aduce la senat proiectul de modificare a lege­ minelor. Se crede că modificările introduse de cameră vor suferi no­i modificări la senat.­­ Preşedintele trib. Iaşi, Secţia II, a îna­­intat parchetului dosarul privitor pe D-nii Junius Lecca şi Weisengrün, împreună cu chitanţa pe care D. Junius Lecca a a­­tacat-o în fals. Un ofiţer german cu cunoştinţe supe­rioare de marină, a fost însărcinat să pregătească un plan de întăriri şi de aparare a ţarei pe malul sting al Du­nărei. Distinsul ofiţer a şi înmînat Maies­­tăţei Sale Regelui, lucrarea sa. In curînd va avea loc logodna D-luî Virgil Hălăceanu profesor şi inginer cu D-şoara Sophie Gavalliotti fiica D-lui Ca­­valliotti mare proprietar în Odesa.­­ Mercuri şi Joi sara a avut loc la Cir­cul Hutteman representanţii de gală date de întreaga trupă a circului unită cu cea sosită din Botoşani. Circul era arhi­plin şi întra-adevăr că merită această încura­jare. Artiştii sunt de o rară forţă. Sim­ bâtă şi Duminică va avea loc alte două mari representaţii de gală. Sfătuim pe cei cari nu au­ văzut uimi­toarele producţiuni ale acestui circ, să nu peardă ocaziunea. Funcţionarii C. F. R. din gara Iaşi, au adresat o petiţie comitetului teatral, prin care cer reducerea preţurilor la teatru. „ Mercuri 6 Ianuarie de Bobotează, servi­ciul religios a fost oficiat de către I. P. S. S. Mitropolitul Iosit înconjurat de întregul cler Metropolitan. După sfîrşirea serviciului divin tunurile au dat 21 de fo­curi; în urmă s-a făcut defilarea trupelor aflate în garnisoana Iaşi. Au asistat la a­­ceastă solemnitate d. General Iarca, gene­ral Pascu, d. Gheorghian prefect de judeţ. Col. Musteaţă, Col. Alexandrescu, Col. Sta­­matopol, etc. şi un numeros public.­ ­­ eri, joi, 7 ianuarie, sf. loan, hramul bi­­sericei din strada Primăriei, serviciul di­vin a fost oficiat de către Părintele Savin protoereul oraşului. La noi primăvară iar în occident unde obişnuit în această lună este primăvară, acum e cea mai teribilă iarnă. La Londra şi pe coastele Franţei vis­cole mari. Vaporul City în timpuri norma­le face cursa între Ostende în Danvres din 3 Va oare, acum 3 zile a făcut-o în 27 oare. In Londra circulaţia a fost suspen­dată timp de 3-4 zile şi a murit 20 de per­soane din diferite accidente de stradă. 4° D. A. D. Xenopol a sosit astăzi venind din Bucureşti, unde fusese să se înţeleagă cu ministrul de instrucţie pentru direcţia nouă de dat studenţimei universitare. Se dă ca positivă ştirea că cu începere de la 1 Februar se face transferarea re­ciprocă prin consim­ţimînt mutual între d-ni dr. Alexandrescu prezidentul Trib.Put­­na şi Radian prezidentul Trib. Suceava. Se pare că d. Alexandrescu, cu toată expe­rienţa sa de vechiu prezident, nu mai poate ţine balanţa justiţiei în judeţul lui Săvianu. „ Ori, pe cînd se oficia serviciul divin la mitropolie, un maniac anume Neculai Cor­­ban de loc din Tecuci care se dă ca un al doilea Mesia s’a presentat la Mitropo­lit centrd­u-îpomană. I. P. S. S. l-a trimes la muncă. Atunci se începu o discuţie vie din partea pretinsului Mesia şi numai mulţumită intervenţiei d. Procuror Lefter Dimitrescu a putut fi scos afară din bi­serică şi trimis la secţie. «3^11 Suntem informaţi în mod positiv că in curînd va avea loc logodna D-şoarei Şen­­drea fica D-lui Ştefan Şendrea cu Dl. Io­nel I. Brătianu ministrul lucrărilor pu­blice. Prefectura de Judeţ a cerut parchetu­lui local să facă o anchetă la primăria Comunei Copou, pentru a se constata ne­­glijenţa primarului şi notarului din acea comună, în registrele stăreî civile. Ministerul instrucţiunei publice a luat decizi­unea că în anul acesta se vor ţinea examene de capacitate numai pentru profesorii de curs secundar, nu şi pentru profesoare. „ Pentru maestrele de muzică, gimnas­tică­ şi lucru de mină însă, vor avea loc exam­ene­le­ d­e capacitate şi în anul a­­cesta. CONVOCARE D­oii membri ai comitetului sunt rugaţi a se întruni mâine Simbătă la orele 8 sara la Club. ULTIMA ORĂ Serviciul telegrafic al Opiniei Sosirea lui Esterhazy la Paris Paris, 8 Ianuarie 1899. Maiorul Esterhazy a sosit la Paris; el refuză ori­ce in­ter­vie vârî ziariştilor, cari a­leargii la dînsul. Astă­zî se va înfăţişa ’naintea Curţei de Cassaţie pentru a-şi face de­punerile sale în afacerea Drey­fus. Pregătiri de Război, Paris, 8 ianuarie 1899. Generalul Brazil, însoţit­e de alţi generali, au plecat la Havre spre a inspecta fortificaţiunile şi ce­le­l­alte pregătiri militare, care se fac cu mare animaţie. Se crede însă că se va a­­junge la o înţelegere cu An-Banca ling literei şi-a re­dus scumptul la Ba­nj.- Incidentul Bard Paris 8 Ianuarie 1899. Ministrul justiţiei Lebret in­terpelat la Senat asupra incidentu­lui de la Cassaţie între consilierii 5 Bard şi Beaurepaire a răspuns că intervenţia guvernului ar tulbura răa situaţia şi cere ca să se respec­te separaţiunea puterilor. Moţiunea propusă în favoarea gu­vernului a fost adoptată cu 212 voturi, contra 28. Bucureşti 8 Ian. 1899 La deschiderea parlamen­tului, Senatul se va ocupa cu discuţia asupra legei minelor, iar Camera cu legea învăță­­mîntului profesional. (sif

Next