Opinia, aprilie 1899 (Anul 2, nr. 263-286)

1899-04-01 / nr. 263

**r­ k * Măcel şi Anarhie Ororile petrecute Duminecă în capi­tală nu se pot descrie. Ori­cit de fioroase sunt amănuntele Înregistrate de presă, tabloul e cu mult mai pre­jos de realitatea crudă. Gemetele victimelor aruncate in spi­­taluri sbirlesc părul,—şi desnădejdea fa­miliilor acestor nenorociţi iţi sfâşie inima. Nici ciuma n’ar fi băgat dezolvarea In populaţia capitalei cum a făcut-o desfrîul guvernului acestuia setos de singe şi beat de furia neputinţei. După măcel asasinii au încercat o ul­timă şi desperată ticăloşie : au minţit pe Rege cînd ’I au comunicat cele pe­trecute. Banditul de la interne a avut tristul curaj să spuie Suveranului că trupele n’au făcut, şarje—cînd spitalurile nu ’i mai Încap pe nenorociţii străpunşi de baionete. Proxenetul de la ministerul justiţiei a avut neruşinarea să afirme Regelui că procurorii au făcut somaţiile legale— cind toată lumea ştie că reprezentanţii parchetului nu s’au arătat de cit un mo­ment, şi atunci pentru a fi luaţi la bă­taie de către tîlharii poliţiei. Prefectul de poliţie n’a indrăsnit să se prezinte Regelui la raport, şi Trădă­torul s’a ascuns tremurlnd cînd a fost chemat la Palat ca să’şi dea seamă de slngele vărsat. Un detaliu, mai grav de ci­ toate. In acest odios asasinat este că cei arestaţi la poliţie—şi numărul lor trece cu mult peste o sută—au fost jefuiţi de slujbaşii administrativi. Li s’au furat paralele, li­nera li s’au furat cravatele, şi unul biet bătrln , s’au furat... ochelarii! Că aceşti mizerabili cari scormonesc ctmpurile de razboiu pentru a buzunări cadavrele, comisarii Trădătorului ’şi au desbrăcat victimele după ce le a frînt oasele In beciurile poliţieneşti. Plnă noaptea, tirziu, trecătorii de pe calea Victoriei se Ingrozeau de vaetele nenorociţilor pe cari ii schingiuiau bra­ţele stăpînirei. Şi—un amănunt grotesc: intendentul arestului poliţienesc vindea victimelor portretul Trădătorului, pe cînd siirii spargeau capete şi umpleau podelele de singe... Dacă cunoaşteţi, în epoca cea mai ne­norocită a istoriei noastre naţionale, un episod de atîta criminală nebunie, spu­­neţi-o, noi nu putem asemui scenele pe­trecute Duminică în capitală de­cât cu­ m Trăiască Romînia­. Două evenimente mari s’au pe­trecut ieri în capitală, evenimente care au pus în fierbere nu numai Bucureştiul, dar chiar întreaga ţară. Pe cînd un regim odios, care cumpărase puterea cu preţul vîn­­zărei de neam, se prăbuşea sub blestemele unui întreg popor, o e­­xistenţă senina, un barbat care prin virtuţile sale înalte a ilustrat isto­ria acestui din urmă jumătate de veac a ţărei, îşi da liniştit ultima suflare. In manifestaţiile de bucurie ale unei naţiuni căreia i se deschidea mijlocul de a respira aer, veniră să se amestece accentele de durere şi de disperare pentru o irepara­bilă perdere ce lovea poporul, drept în inima lui. Ce vălmăşală de simţiri ! Se vede că în cartea fatalităţii omeneşti e scris ca bucuria şi în­tristarea să meargă păreche, ca no­rocul să poarte în cutele lui şi spi­nii unui destin rec, ca, în fine, zâm­betele să nu fie scutite de lacrămi ! Partidul conservator scrie, în mo­mentele cînd înşirăm aceste rinduri, o pagină furtunoasa şi plină de e­­moţiuni în istoria vieţei sale. El este chemat să puie balsam peste rănele unui popor, lovit de moarte în aspiraţiile lui cele mai sfinte, de cătră un regim acoperit de blestemele unui neam întreg, şi a­­ceasta înalta misiune el e dator să o îndeplinească cu ochii în lacrimi şi cu inima sîngerată de durere. Şi o va face. La vremuri grele se cunosc ca­racterele oamenilor, şi pentru par­tidul conservator momentele de faţă sunt o vreme grea ! Tari în credinţa că înaltele cali­tăţi ce disting pe numeroşii fruntaşi de toate nuanţele ai partidului con­servator vor isbuti să învingă difi­cultăţile momentului, încheem stri­­gînd : Lascar Catargiu a trecut glorios în istorie ! Trăiască Romania! priveliştea Constantinopolului, anul trecut cînd cu măcelul Armenilor. Iată ce a făcut Trădătorul din popu­­laţiunea capitalei, iată ce aspect a dat celui mai mîndru oraş din regat—iată ce a făcut din patrimoniul partidului liberal. Nebunul furios ’şi a îndestulat setea de sînge—şi acum tremură de groaza zilei de mîne; mizerabilii cari îl încu­­rajau s’au speriat şi el de desfrîul ne­bunului şi-l critică pretutindeni de tea­mă să nu fie făcuţi respunzător,iar funcţionarii cinstiţi împinşi la acte pe cari conştiinţa lor le reprobă, nu mai îndrăsnesc să dea ochi cu lumea şi aş­teaptă cu grijă ceasul cînd să respundă pentru fapte pe cari nici nu le au în­cuviinţat nici le puteau împedeca. Atîta conştiinţă are asasinul de adînca ură ce a inspirat naţiunea română, în cit, de şi frînt sub povara păcatelor, îi e frică să se retragă. Sunt azi cinci zile de cînd de fapt nu mai avem guvern ; sunt cinci zile de cind ministerul Trădătorului constitue un pro­vizorat pentru expeduirea trebilor cu­rente—şi de cinci zile Sturdza se co­deşte să-şi dea demisia şi să vie, des­brăcat de atributele putere!, în faţa o­­piniei publice şi mai victos în faţa par­tizanilor săi cu omenie. Dar, smintit de frică, Trădătorul nu vede clar In situaţia sa. Crima pe care a săvîrşit-o e prea mare pentru a fi res­­bunată dacă l-ar sfăşia mulţimea. Vînzarea de neam se pedepseşte mai greu : se înscrie cu chenar negru în is­toria patriei pentru ca neamul Întreg să’l blesteme pururea şi pururea să’l hulească. Aceasta e, după mormînt, partea mi­zerabililor cari în viaţă au amestecat sîngele cu noroiul; —înainte de mormînt, dispreţul public şi amintirea crimelor sunt de ajuns ca să chinuiască murda­rul lor suflet. Jelania laşului Nu-şi poate cine­va închipui,­impresia ce a produs-o asupra oamenilor politici şi asupra tuturor ieşenilor, moartea lui Lascar Catargiu. Vestea a sosit în Iaşi la 4 ore jum., tocmai în momentul cînd mulţi amici de ai noştri se aflau la te­legraf pentru a afla cu un minut mai înainte că Lascar Catargiu a fost chemat la palat. Vestea neaşteptată a produs în rîn­­durile tuturora, nu o consternaţiune, dar o adevărată năuceală. Nime nu voia să creadă. Toţi sperau că poate să fie o eroare în transmiterea textului. Nu vedeai de­cât lume alergând pe strade, spre telegraf, prefectură, redacţi­­ile gazetelor locale pentru a afla con­firmarea sau infirmarea unei ştiri în care nime nu voia să creadă. Gazetele locale de­şi tipărise nouta­tea, cît şi placardele care o anunţase, administratorii lor nu îndrăsneau să le pue în vînzare pentru că se credea po­sibil o desm­inţire a teribilii ştiri. Pe la 5 juni, redacţia noastră este plină de lume şi mulţi prietini adunaţi în grădină fălesc dispariţiunea neaştep­tată a veneratului şef şi comentează e­­fectul ce poate avea asupra situaţiunei politice tristul eveniment, produs în pli­nă criză de guvern. Fină la orele 7, toată lumea era pe stradă, comentînd evenimentul. La această oră s’a arborat 2 mari steaguri negre, la «Opinia». Librarul Maximovici a expus un frumos portret încadrat în negru în vitrina librăriei sale și a arborat steagul negru. La 8 jum, s’a întrunit la club, mem­brii partidului conservator. La ora 9 juni, a sosit la club depeşa generalului Manu prin care se făcea cu­noscut aclamarea de şef a d-lui Canta­­cuzino. Lumea pe stradă și prin beră­rii, comentează acestă noutate și as­' * » teptată cu nerăbdare răspunsul clubului la circulara generalului Manu. Lumea n’a început a se împrăştia, de­cît cînd a cunoscut şi hotărîrea de ratificare a clubului conservator. Astăzi dimineaţă la ora 7 peronul gă­­rei era plin de lume aşteptind să dee asalt, la vagonul Poştei care aducea zia­rele din Bucureşti. Aceste ziare au fost smulte din mi­nele vînzătorilor, cari se suise în vagon şi transformase vagonul de poştă într’un imens chioşc de ziare, unde domnea cea mai febrilă activitate. INFORMAŢII D. D. Greceanu a plecat a­­seară la Bucureşti şi ne va ţine în curent trimiţind telegrame la fie­care oră. A Arată cum Voinţa Naţională anunţă demisia cabinetului Sturza . Guvernul şi-a dat azi demisia. Demisia a fost primită. M. S. Regele va avisa. OPINIA Aseară, la orele 6 fără un sfert, generalul Vlădescu s’a dus la lo­cuinţa d-lui Catargi. D-na Catargi fiind bolnavă, generali, a fost pri­mit de d. I. Ventura. D-l Vlădescu, exprimînd condo­­leanţele Suveranului, a declarat: — Sunt autorizat de I. S. Regele să vă comunic, că tocmai se făcuse scrisoarea prin care decedatul era chemat pe mîine dimineaţă la 10 ore la palat, ca să fie însărcinat cu formarea cabinetului. La întrunirea de aseară de la clubul conservator din Iaşi s’a hotărît că, clu­bul este declarat în per­manenţă în fie-care seară. „ Membrii clubului sunt ru­gaţi ca, faţă cu gravele e­­venimente cari se petrec acum, să se întrunească în fie-care seară la 8 ore. Demisiunea Trădătorului In consiliul de miniştri ce s’a ţinut erl la amiază, Trădătorul a comunicat colegilor săi că alaltă seară la orele 8 a anunţat pe M. S. Regele despre hotări­­rea sa de a se retrage. Timp de două ore s-a discutat în con­­siliu cestiunea demisiunea cabinetului, d-nii Ionel Brăteanu şi Pallade au fost în contra demisiunei. In cele din urmă toţi miniştri au sem­nat actul de demisiune sub rezerva a­­probărei ulterioare a guvernamentalilor. Joi 1 Aprilie studentul Naum I. Mocu (Macedonean) va ţinea o conferenţă pu­blică în localul societăţii studenţilor „So­lidaritatea». Subiectul conferinţei va fi: *Cum stăm cu chestia naţională în Macedonia». Produsul reprezentaţiei dată de mem­brii societăţii studenţeşti «Carmen Syl­­va» la 13 a lunei curente, e de 2256 lei din care, după scăderea cheltuelilor de 587 lei şi 30 b. a rămas în casa socie­tăţii un beneficiu net de 1668 lei 70 b. D. Eugen Stătescu a declarat M. Sale Regelui că s’ar putea încerca formarea unui guvern concentrat cu elemente sturdziste. Suveranul ar fi răspuns: — Mă voiu gtndi. Cum şi-au strîns colectiviştii oamenii la mascarada de la Eforie . Funcţionarii de la Administraţiunea financiară a judeţului Ilfov, au fost ţi­nuţi Duminică la casierie până la ora 1 şi jumătate şi de-acolo duşi în corpore la Eforie. De-atunci inspectorul de poliţie Mic­­şunescu a fost Sîmbătă la ministerul do­­meniilor şi a cerut—în puterea ordine­lor—funcţionarilor de a veni la Eforie. Faimosul Micşunescu a găsit însă în acel minister funcţionari cari s-au ară­tat că aceea ce făcea, dacă era de dem­nitatea d-sale, nu era însă de demnita­tea unor funcţionari ai statului. Reptila «Voinţa Naţională» face aspre mustrări procurorului general Tătăranu, că a dat drumul mai multor­ membri ai opoziţiei, cari au fost arestaţi Duminică. Mustrările Voinţei sunt un certificat ca d. Tătăranu nu şi-a făcut de­cît da­toria. Rănitul Scholl, care se află într’o sta­re gravă la spitalul Colţea, a fost libe­rat din spital după cererea familiei sa­le, pentru a fi căutat acasă. Cit pentru Fidot, Ion Tanasa şi Că­­răbătescu cari se află încă in spital, starea lor este încă tot gravă şi aspra celor din urmă de-abia azi s’au încer­cat sondajele renilor. La Cărâbătescu s’au declarat acum complicaţii pulmonare, care îl pun via­ţa in primejdie. In întrunirea de aseară de la clubul conservator din localitate s-a ales o de­legaţie compusă din 15 persoane care vor reprezenta clubul la înmormîntarea regretetului nostru şef. Delegaţia se compune din d-nii Gri­­gore Kogălniceanu, D. Greceanu, dr. Puş­­cariu, I. Zarifopol, M.Cananău, căp. Ma­­vrodi, V. Vlădoianu, C. Balş, D. Zarifo­pol, Leon Bogdan, Nicu Nanu, dr. Pe­­ride, G. Botez, N. Mihail, Leon Ghica, Spiridon Irimescu. Toţi aceşti domni sunt rugaţi a fi gata de plecare imediat ce se va şti ziua in-, mormîntării fără a aştepta o înştiinţare personală. D. C. Nacu a declarat e­l, în faţa u­­nui număr de amici, următoarele asu­pra situaţiunei politice. — «Da, ne ducem, dar vom scoate un manifest şi se va vedea atunci cit sun­tem de tari şi cît suntem de mulţi». Se va vedea! Aşteaptă murgule să paşti iarbă verde. Tribunalul Ilfov secţia II, compus din d-niî Mavrodin preşedinte şi Victor Mi­­clescu membru, a infirmat mandatul de depunere lansat contra d-lui senator Brabeţeanu, astfel că d-sa a fost imediat pus în libertate. Procesul revistei «Pardon !», care tre­buia să se judece astă­zi înaintea curţii de apel, secţia doua, a fost amînat în comun acord, pentru ziua de 8 Aprilie a. c. Secretarul general al internelor şi-a şi luat rămas bun de la toţi funcţionarii şi a şi încasat o sumă respectabilă din fondurile secrete. Pe la ministere se lucrează cu o re­peziciune vertiginoasă la punerea în or­dine a hîrtiilor. Toţi funcţionarii superiori au primit ordine ca totul să fie pregătit. Se svoneşte că d-l Neron Lupaşcu pre­fect de Vaslui aflind despre demisia ca­binetului Sturdza s’ar fi simţit râu; şti­rea aceasta în urmă confirmată, o dăm sub toată reserva. D. Prefect Gheorghian şi-a dat demisia telegrafic. I). Penescu se codeşte. Reamintim d-luî Penescu, că după promisiunea ce i-am făcut îî păstrăm un loc de copist la contenciosul C. F. R. Funcţionarii de la poliţie, primă­rie deşartă saltarele. Degeaba, probele le vom găsi la trebuinţă. Studentul Lucian Bolcaş a sosit în Viena la 24 Martie st. n. Colonia romî­­nă de acolo şi studenţi universitari au aranjat o masă în onoarea sa. D. A. de Vaida Voevod a salutat în termeni călduroşi sosirea studentului martir. D. Bolcaş a mulţămit tineretului întreg de conduita adevărat românească. D. M. Popovici a ridicat un toast pentru d. Sava Şomănescu care a venit în aju­torul studenuilui Bolcaş pentru continu­area studiilor sale. D. Perţia reaminteşte că mai sunt în­că 17 studenţi cari Împărtăşesc soarta lui Bolcaş să li se trimeată o depeşă de incuragiare. BIBLIOGRAFIE O revistă Agricolă interesantă. Cum azi agricultura noastră trece prin nişte crişe bine simţite, este de mare folos, ca Agri­cultorii noştri să consulte Amicul Progre­sului Român, Jurnal de Ştiinţe aplicate la Agricultură, Industrie şi Comerciu, căci ar­ticolele ce se publică de către această re­vistă este de un interes foarte mare pentru toţi aceia ce trăesc la ţară. Numărul 3 ce ne-a sosit azi, conţine un sumar foarte variat şi cu o mulţime de i­­lustraţiuni în text precum şi urmat de un Supliment Literar ca parte distractivă. Totul ce constatăm că Amicul Progresu­lui Român apare foarte regulat de 6 ani, o dată pe lună, şi din partene­ri recoman­dăm bucuros tutulor Agricultorilor, Aren­daşilor şi Cultivatorilor In general. De alt­fel abonamentul este numai 15 lei, se poate adresa la Biroul Jurnalului In Bucureşti — 128—Str. Ţeranilor. De-a surda ne-a fost a găsi vre-un e­­xemplar din gazetele liberale. Voinţa Naţională care abia desfăcea două foi pe zi azi a fost toată vindută. Schimbările politice ce sînt pe cale de a se face a vîrli spaima în colectivişti, şi de unde pînă azi nu cumparau nici o gazetă liberală, faţă cu ştirile alarmante au căutat să vadă ce zic gazetele lor o­­ficiale. Stilul laconic al gazetelor colectiviste a fost un adevărat duș de apă rece . Guvernul și-a dat demisia. Demisia a fost primită. Regele va aviza. ULTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Noul Minister D. Gr. Gr. Cantacuzino este chemat la Palat. Pro­babil că d-sa va fi însărci­nat cu formarea noului minister. 3 EDIŢIA n-a Imsrare asifra morţii D-LUI LASCAR CATARGIU M. S. Regele la defunctul Moartea d-luî Lascar Catargiu a fost provo­cată prin osificarea val­­vulelor cordului, după cum s’a constatat de me­dici. Astăzi la oarele 11 a. m. M. S. Regele a venit la locuinţa defunc­tului si a depus un buchet de flori pe piep­tul lui. Maiestatea Sa plîngînd a zis cătră d. Ventura: „Moartea d-luî Lascar Catargiu este un dezastru pentru ţară şi pentru mi­ne, căci in acest moment doream să-l insărcinez cu formarea cabinetului“. Bucureşti ora 2 p. m. Astăzi la orele 7 dimi­neaţă corpul defunctului Las­car Catargiu a fost înbalsa­­mat de doctorii: Minovici, Stoenescu şi Şaubner Tudori. Autopsia a constatat că moar­tea a provenit din cauza unei stenose aortice, şi orificiul aortei complect osificat. In ficat s’au găsit cinci calcule. Celelalte organe sunt în stare normală. Corpul ilustrului defunct este așezat într’un sicriu de bronz aurit. La orele 10 jum. a. m. M. S. Regele a făcut din nou o lungă vizită. Majestatea Sa a plîns mult la capătul sicriului. înmormîntarea probabil că va avea loc Duminică, Majestatea Sa, pentru a respecta doliul în care se a­­flă ţara în acest timp, a ho­­tărît să amine rezolvirea cri­zei pînă după înmormîntare. GLOBULINA nu va mai fi COAJA I DE PIATRA (incrustaţiuni) la CAZANELE CU ABURI Intretomintînd Olo­tou.lin.a. Introdusă la fabriciie cu aburi, docuri, flotilă mori şi la agricultori posedînd maţi­e. CEREŢI CATALOAGE ŞI PREŢURI CELE MAI BUNE REFERENŢE Nu alterează de loc NICI TINICHELE NICI GARNITURI (Agenţia gen. pentru toată Rom­înia şi Orient) Jean & S. P. Mavroianni Galaţi şi Constanţa

Next