Opinia, aprilie 1899 (Anul 2, nr. 263-286)
1899-04-01 / nr. 263
**r k * Măcel şi Anarhie Ororile petrecute Duminecă în capitală nu se pot descrie. Oricit de fioroase sunt amănuntele Înregistrate de presă, tabloul e cu mult mai prejos de realitatea crudă. Gemetele victimelor aruncate in spitaluri sbirlesc părul,—şi desnădejdea familiilor acestor nenorociţi iţi sfâşie inima. Nici ciuma n’ar fi băgat dezolvarea In populaţia capitalei cum a făcut-o desfrîul guvernului acestuia setos de singe şi beat de furia neputinţei. După măcel asasinii au încercat o ultimă şi desperată ticăloşie : au minţit pe Rege cînd ’I au comunicat cele petrecute. Banditul de la interne a avut tristul curaj să spuie Suveranului că trupele n’au făcut, şarje—cînd spitalurile nu ’i mai Încap pe nenorociţii străpunşi de baionete. Proxenetul de la ministerul justiţiei a avut neruşinarea să afirme Regelui că procurorii au făcut somaţiile legale— cind toată lumea ştie că reprezentanţii parchetului nu s’au arătat de cit un moment, şi atunci pentru a fi luaţi la bătaie de către tîlharii poliţiei. Prefectul de poliţie n’a indrăsnit să se prezinte Regelui la raport, şi Trădătorul s’a ascuns tremurlnd cînd a fost chemat la Palat ca să’şi dea seamă de slngele vărsat. Un detaliu, mai grav de ci toate. In acest odios asasinat este că cei arestaţi la poliţie—şi numărul lor trece cu mult peste o sută—au fost jefuiţi de slujbaşii administrativi. Li s’au furat paralele, linera li s’au furat cravatele, şi unul biet bătrln , s’au furat... ochelarii! Că aceşti mizerabili cari scormonesc ctmpurile de razboiu pentru a buzunări cadavrele, comisarii Trădătorului ’şi au desbrăcat victimele după ce le a frînt oasele In beciurile poliţieneşti. Plnă noaptea, tirziu, trecătorii de pe calea Victoriei se Ingrozeau de vaetele nenorociţilor pe cari ii schingiuiau braţele stăpînirei. Şi—un amănunt grotesc: intendentul arestului poliţienesc vindea victimelor portretul Trădătorului, pe cînd siirii spargeau capete şi umpleau podelele de singe... Dacă cunoaşteţi, în epoca cea mai nenorocită a istoriei noastre naţionale, un episod de atîta criminală nebunie, spuneţi-o, noi nu putem asemui scenele petrecute Duminică în capitală decât cu m Trăiască Romînia. Două evenimente mari s’au petrecut ieri în capitală, evenimente care au pus în fierbere nu numai Bucureştiul, dar chiar întreaga ţară. Pe cînd un regim odios, care cumpărase puterea cu preţul vînzărei de neam, se prăbuşea sub blestemele unui întreg popor, o existenţă senina, un barbat care prin virtuţile sale înalte a ilustrat istoria acestui din urmă jumătate de veac a ţărei, îşi da liniştit ultima suflare. In manifestaţiile de bucurie ale unei naţiuni căreia i se deschidea mijlocul de a respira aer, veniră să se amestece accentele de durere şi de disperare pentru o ireparabilă perdere ce lovea poporul, drept în inima lui. Ce vălmăşală de simţiri ! Se vede că în cartea fatalităţii omeneşti e scris ca bucuria şi întristarea să meargă păreche, ca norocul să poarte în cutele lui şi spinii unui destin rec, ca, în fine, zâmbetele să nu fie scutite de lacrămi ! Partidul conservator scrie, în momentele cînd înşirăm aceste rinduri, o pagină furtunoasa şi plină de emoţiuni în istoria vieţei sale. El este chemat să puie balsam peste rănele unui popor, lovit de moarte în aspiraţiile lui cele mai sfinte, de cătră un regim acoperit de blestemele unui neam întreg, şi aceasta înalta misiune el e dator să o îndeplinească cu ochii în lacrimi şi cu inima sîngerată de durere. Şi o va face. La vremuri grele se cunosc caracterele oamenilor, şi pentru partidul conservator momentele de faţă sunt o vreme grea ! Tari în credinţa că înaltele calităţi ce disting pe numeroşii fruntaşi de toate nuanţele ai partidului conservator vor isbuti să învingă dificultăţile momentului, încheem strigînd : Lascar Catargiu a trecut glorios în istorie ! Trăiască Romania! priveliştea Constantinopolului, anul trecut cînd cu măcelul Armenilor. Iată ce a făcut Trădătorul din populaţiunea capitalei, iată ce aspect a dat celui mai mîndru oraş din regat—iată ce a făcut din patrimoniul partidului liberal. Nebunul furios ’şi a îndestulat setea de sînge—şi acum tremură de groaza zilei de mîne; mizerabilii cari îl încurajau s’au speriat şi el de desfrîul nebunului şi-l critică pretutindeni de teamă să nu fie făcuţi respunzător,iar funcţionarii cinstiţi împinşi la acte pe cari conştiinţa lor le reprobă, nu mai îndrăsnesc să dea ochi cu lumea şi aşteaptă cu grijă ceasul cînd să respundă pentru fapte pe cari nici nu le au încuviinţat nici le puteau împedeca. Atîta conştiinţă are asasinul de adînca ură ce a inspirat naţiunea română, în cit, de şi frînt sub povara păcatelor, îi e frică să se retragă. Sunt azi cinci zile de cînd de fapt nu mai avem guvern ; sunt cinci zile de cind ministerul Trădătorului constitue un provizorat pentru expeduirea trebilor curente—şi de cinci zile Sturdza se codeşte să-şi dea demisia şi să vie, desbrăcat de atributele putere!, în faţa opiniei publice şi mai victos în faţa partizanilor săi cu omenie. Dar, smintit de frică, Trădătorul nu vede clar In situaţia sa. Crima pe care a săvîrşit-o e prea mare pentru a fi resbunată dacă l-ar sfăşia mulţimea. Vînzarea de neam se pedepseşte mai greu : se înscrie cu chenar negru în istoria patriei pentru ca neamul Întreg să’l blesteme pururea şi pururea să’l hulească. Aceasta e, după mormînt, partea mizerabililor cari în viaţă au amestecat sîngele cu noroiul; —înainte de mormînt, dispreţul public şi amintirea crimelor sunt de ajuns ca să chinuiască murdarul lor suflet. Jelania laşului Nu-şi poate cineva închipui,impresia ce a produs-o asupra oamenilor politici şi asupra tuturor ieşenilor, moartea lui Lascar Catargiu. Vestea a sosit în Iaşi la 4 ore jum., tocmai în momentul cînd mulţi amici de ai noştri se aflau la telegraf pentru a afla cu un minut mai înainte că Lascar Catargiu a fost chemat la palat. Vestea neaşteptată a produs în rîndurile tuturora, nu o consternaţiune, dar o adevărată năuceală. Nime nu voia să creadă. Toţi sperau că poate să fie o eroare în transmiterea textului. Nu vedeai decât lume alergând pe strade, spre telegraf, prefectură, redacţiile gazetelor locale pentru a afla confirmarea sau infirmarea unei ştiri în care nime nu voia să creadă. Gazetele locale deşi tipărise noutatea, cît şi placardele care o anunţase, administratorii lor nu îndrăsneau să le pue în vînzare pentru că se credea posibil o desminţire a teribilii ştiri. Pe la 5 juni, redacţia noastră este plină de lume şi mulţi prietini adunaţi în grădină fălesc dispariţiunea neaşteptată a veneratului şef şi comentează efectul ce poate avea asupra situaţiunei politice tristul eveniment, produs în plină criză de guvern. Fină la orele 7, toată lumea era pe stradă, comentînd evenimentul. La această oră s’a arborat 2 mari steaguri negre, la «Opinia». Librarul Maximovici a expus un frumos portret încadrat în negru în vitrina librăriei sale și a arborat steagul negru. La 8 jum, s’a întrunit la club, membrii partidului conservator. La ora 9 juni, a sosit la club depeşa generalului Manu prin care se făcea cunoscut aclamarea de şef a d-lui Cantacuzino. Lumea pe stradă și prin berării, comentează acestă noutate și as' * » teptată cu nerăbdare răspunsul clubului la circulara generalului Manu. Lumea n’a început a se împrăştia, decît cînd a cunoscut şi hotărîrea de ratificare a clubului conservator. Astăzi dimineaţă la ora 7 peronul gărei era plin de lume aşteptind să dee asalt, la vagonul Poştei care aducea ziarele din Bucureşti. Aceste ziare au fost smulte din minele vînzătorilor, cari se suise în vagon şi transformase vagonul de poştă într’un imens chioşc de ziare, unde domnea cea mai febrilă activitate. INFORMAŢII D. D. Greceanu a plecat aseară la Bucureşti şi ne va ţine în curent trimiţind telegrame la fiecare oră. A Arată cum Voinţa Naţională anunţă demisia cabinetului Sturza . Guvernul şi-a dat azi demisia. Demisia a fost primită. M. S. Regele va avisa. OPINIA Aseară, la orele 6 fără un sfert, generalul Vlădescu s’a dus la locuinţa d-lui Catargi. D-na Catargi fiind bolnavă, generali, a fost primit de d. I. Ventura. D-l Vlădescu, exprimînd condoleanţele Suveranului, a declarat: — Sunt autorizat de I. S. Regele să vă comunic, că tocmai se făcuse scrisoarea prin care decedatul era chemat pe mîine dimineaţă la 10 ore la palat, ca să fie însărcinat cu formarea cabinetului. La întrunirea de aseară de la clubul conservator din Iaşi s’a hotărît că, clubul este declarat în permanenţă în fie-care seară. „ Membrii clubului sunt rugaţi ca, faţă cu gravele evenimente cari se petrec acum, să se întrunească în fie-care seară la 8 ore. Demisiunea Trădătorului In consiliul de miniştri ce s’a ţinut erl la amiază, Trădătorul a comunicat colegilor săi că alaltă seară la orele 8 a anunţat pe M. S. Regele despre hotărirea sa de a se retrage. Timp de două ore s-a discutat în consiliu cestiunea demisiunea cabinetului, d-nii Ionel Brăteanu şi Pallade au fost în contra demisiunei. In cele din urmă toţi miniştri au semnat actul de demisiune sub rezerva aprobărei ulterioare a guvernamentalilor. Joi 1 Aprilie studentul Naum I. Mocu (Macedonean) va ţinea o conferenţă publică în localul societăţii studenţilor „Solidaritatea». Subiectul conferinţei va fi: *Cum stăm cu chestia naţională în Macedonia». Produsul reprezentaţiei dată de membrii societăţii studenţeşti «Carmen Sylva» la 13 a lunei curente, e de 2256 lei din care, după scăderea cheltuelilor de 587 lei şi 30 b. a rămas în casa societăţii un beneficiu net de 1668 lei 70 b. D. Eugen Stătescu a declarat M. Sale Regelui că s’ar putea încerca formarea unui guvern concentrat cu elemente sturdziste. Suveranul ar fi răspuns: — Mă voiu gtndi. Cum şi-au strîns colectiviştii oamenii la mascarada de la Eforie . Funcţionarii de la Administraţiunea financiară a judeţului Ilfov, au fost ţinuţi Duminică la casierie până la ora 1 şi jumătate şi de-acolo duşi în corpore la Eforie. De-atunci inspectorul de poliţie Micşunescu a fost Sîmbătă la ministerul domeniilor şi a cerut—în puterea ordinelor—funcţionarilor de a veni la Eforie. Faimosul Micşunescu a găsit însă în acel minister funcţionari cari s-au arătat că aceea ce făcea, dacă era de demnitatea d-sale, nu era însă de demnitatea unor funcţionari ai statului. Reptila «Voinţa Naţională» face aspre mustrări procurorului general Tătăranu, că a dat drumul mai multor membri ai opoziţiei, cari au fost arestaţi Duminică. Mustrările Voinţei sunt un certificat ca d. Tătăranu nu şi-a făcut decît datoria. Rănitul Scholl, care se află într’o stare gravă la spitalul Colţea, a fost liberat din spital după cererea familiei sale, pentru a fi căutat acasă. Cit pentru Fidot, Ion Tanasa şi Cărăbătescu cari se află încă in spital, starea lor este încă tot gravă şi aspra celor din urmă de-abia azi s’au încercat sondajele renilor. La Cărâbătescu s’au declarat acum complicaţii pulmonare, care îl pun viaţa in primejdie. In întrunirea de aseară de la clubul conservator din localitate s-a ales o delegaţie compusă din 15 persoane care vor reprezenta clubul la înmormîntarea regretetului nostru şef. Delegaţia se compune din d-nii Grigore Kogălniceanu, D. Greceanu, dr. Puşcariu, I. Zarifopol, M.Cananău, căp. Mavrodi, V. Vlădoianu, C. Balş, D. Zarifopol, Leon Bogdan, Nicu Nanu, dr. Peride, G. Botez, N. Mihail, Leon Ghica, Spiridon Irimescu. Toţi aceşti domni sunt rugaţi a fi gata de plecare imediat ce se va şti ziua in-, mormîntării fără a aştepta o înştiinţare personală. D. C. Nacu a declarat el, în faţa unui număr de amici, următoarele asupra situaţiunei politice. — «Da, ne ducem, dar vom scoate un manifest şi se va vedea atunci cit suntem de tari şi cît suntem de mulţi». Se va vedea! Aşteaptă murgule să paşti iarbă verde. Tribunalul Ilfov secţia II, compus din d-niî Mavrodin preşedinte şi Victor Miclescu membru, a infirmat mandatul de depunere lansat contra d-lui senator Brabeţeanu, astfel că d-sa a fost imediat pus în libertate. Procesul revistei «Pardon !», care trebuia să se judece astăzi înaintea curţii de apel, secţia doua, a fost amînat în comun acord, pentru ziua de 8 Aprilie a. c. Secretarul general al internelor şi-a şi luat rămas bun de la toţi funcţionarii şi a şi încasat o sumă respectabilă din fondurile secrete. Pe la ministere se lucrează cu o repeziciune vertiginoasă la punerea în ordine a hîrtiilor. Toţi funcţionarii superiori au primit ordine ca totul să fie pregătit. Se svoneşte că d-l Neron Lupaşcu prefect de Vaslui aflind despre demisia cabinetului Sturdza s’ar fi simţit râu; ştirea aceasta în urmă confirmată, o dăm sub toată reserva. D. Prefect Gheorghian şi-a dat demisia telegrafic. I). Penescu se codeşte. Reamintim d-luî Penescu, că după promisiunea ce i-am făcut îî păstrăm un loc de copist la contenciosul C. F. R. Funcţionarii de la poliţie, primărie deşartă saltarele. Degeaba, probele le vom găsi la trebuinţă. Studentul Lucian Bolcaş a sosit în Viena la 24 Martie st. n. Colonia romînă de acolo şi studenţi universitari au aranjat o masă în onoarea sa. D. A. de Vaida Voevod a salutat în termeni călduroşi sosirea studentului martir. D. Bolcaş a mulţămit tineretului întreg de conduita adevărat românească. D. M. Popovici a ridicat un toast pentru d. Sava Şomănescu care a venit în ajutorul studenuilui Bolcaş pentru continuarea studiilor sale. D. Perţia reaminteşte că mai sunt încă 17 studenţi cari Împărtăşesc soarta lui Bolcaş să li se trimeată o depeşă de incuragiare. BIBLIOGRAFIE O revistă Agricolă interesantă. Cum azi agricultura noastră trece prin nişte crişe bine simţite, este de mare folos, ca Agricultorii noştri să consulte Amicul Progresului Român, Jurnal de Ştiinţe aplicate la Agricultură, Industrie şi Comerciu, căci articolele ce se publică de către această revistă este de un interes foarte mare pentru toţi aceia ce trăesc la ţară. Numărul 3 ce ne-a sosit azi, conţine un sumar foarte variat şi cu o mulţime de ilustraţiuni în text precum şi urmat de un Supliment Literar ca parte distractivă. Totul ce constatăm că Amicul Progresului Român apare foarte regulat de 6 ani, o dată pe lună, şi din parteneri recomandăm bucuros tutulor Agricultorilor, Arendaşilor şi Cultivatorilor In general. De altfel abonamentul este numai 15 lei, se poate adresa la Biroul Jurnalului In Bucureşti — 128—Str. Ţeranilor. De-a surda ne-a fost a găsi vre-un exemplar din gazetele liberale. Voinţa Naţională care abia desfăcea două foi pe zi azi a fost toată vindută. Schimbările politice ce sînt pe cale de a se face a vîrli spaima în colectivişti, şi de unde pînă azi nu cumparau nici o gazetă liberală, faţă cu ştirile alarmante au căutat să vadă ce zic gazetele lor oficiale. Stilul laconic al gazetelor colectiviste a fost un adevărat duș de apă rece . Guvernul și-a dat demisia. Demisia a fost primită. Regele va aviza. ULTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Noul Minister D. Gr. Gr. Cantacuzino este chemat la Palat. Probabil că d-sa va fi însărcinat cu formarea noului minister. 3 EDIŢIA n-a Imsrare asifra morţii D-LUI LASCAR CATARGIU M. S. Regele la defunctul Moartea d-luî Lascar Catargiu a fost provocată prin osificarea valvulelor cordului, după cum s’a constatat de medici. Astăzi la oarele 11 a. m. M. S. Regele a venit la locuinţa defunctului si a depus un buchet de flori pe pieptul lui. Maiestatea Sa plîngînd a zis cătră d. Ventura: „Moartea d-luî Lascar Catargiu este un dezastru pentru ţară şi pentru mine, căci in acest moment doream să-l insărcinez cu formarea cabinetului“. Bucureşti ora 2 p. m. Astăzi la orele 7 dimineaţă corpul defunctului Lascar Catargiu a fost înbalsamat de doctorii: Minovici, Stoenescu şi Şaubner Tudori. Autopsia a constatat că moartea a provenit din cauza unei stenose aortice, şi orificiul aortei complect osificat. In ficat s’au găsit cinci calcule. Celelalte organe sunt în stare normală. Corpul ilustrului defunct este așezat într’un sicriu de bronz aurit. La orele 10 jum. a. m. M. S. Regele a făcut din nou o lungă vizită. Majestatea Sa a plîns mult la capătul sicriului. înmormîntarea probabil că va avea loc Duminică, Majestatea Sa, pentru a respecta doliul în care se află ţara în acest timp, a hotărît să amine rezolvirea crizei pînă după înmormîntare. GLOBULINA nu va mai fi COAJA I DE PIATRA (incrustaţiuni) la CAZANELE CU ABURI Intretomintînd Olotou.lin.a. Introdusă la fabriciie cu aburi, docuri, flotilă mori şi la agricultori posedînd maţie. CEREŢI CATALOAGE ŞI PREŢURI CELE MAI BUNE REFERENŢE Nu alterează de loc NICI TINICHELE NICI GARNITURI (Agenţia gen. pentru toată Romînia şi Orient) Jean & S. P. Mavroianni Galaţi şi Constanţa