Opinia, noiembrie 1907 (Anul 4, nr. 282-305)

1907-11-01 / nr. 282

şi persecuţia popoarelor de altă naţiona-­­ litate, i»'a fost introdusă decit de curînd. , împăraţii Alexandru I. şi Nicolae I-iu I n’au văzut în limba moldovenească un pericol al existenţei imperiului şi au cre­zut din potrivă că coeziunea rusească se poate menţine numai datorită limbei na­ţionale a fie­cărei regiuni. împăratul Alexandru, după cum se poate vedea din datele istorice (lucrările comisiei de arhive din Basarabia, artico­lul d-lui I. N. Halipa) singur s’a inte­resat de cultura din Basarabia şi a des­­chis cite­va şcoli in limba moldovenească cari au funcţionat cît­va timp. Dar după începutul celui­l’alt jumătate de veac al XIX-a o mişcare reacţionară şi de rusificaţie prin gramatică şi limbă rusească se începe în tot imperiul. Limba moldovenească nu e isgonită numai din şcoli, dar şi din biserici. Nu ne vom plînge de rezultatul aces­tei experimentări a bi­rocraţiei ruseşti spre a rusifica nenorocita noastră Basa­rabie moldovenească. O stagnaţie complectă nu se poate nici­odată observa la un popor şi deşi am rămas în urmă cultural totuşi exis­tenţa noastră naţională ca moldoveni o poate ori­cine simţi dacă va avea ferici­rea să trăiască printre noi. Căci limba naţională, limba poporului băştinaş, limba moldovenească a rămas aceeaşi ca şi’n trecut. Nedistrusă, nestricată, neînvinsă, ca şi tot ce are o adevărată viaţă limba mol­dovenească va trăi în Basarabia. Ea va servi ca substrat al viitoarei lupte pentru cultura şi desvoltarea aces­tui norod. Limbei acestea trebueşte să îi se dee libertatea, trebue sa fie dată în mâni bine­voitoare şi iubitoare spre a o desvolta, spre a forma din ea o putere creatoare de energii. Şi trebue dată această limbă la început ţărănimei pentru care şcolile ruseşti de până azi au fost ca o mamă vitrigă. Limba romînească va reîntoarce la o­­birşia lor pe mulţi din acei pe care şcoala rusă i-a îndepărtat transformând­u-i în jandarmi, funcţionaraşi, scriitori şi alţii cari apărau in cultura naţională şi pro­gresul dar vechiul sistem bi­rocratic al vechei Rusii. Numai şcoala moldovenească va duce milionul de moldoveni din Basarabia pe drumul progresului şi culturei şi numai atunci şi moldovenii vor putea aduce pe altarul Rusiei noui, partea din muncă şi geniul lor naţional. (După P. Halipa din Besarabskaia jizi). Dr. I. Duscian, tori de procese, accesul în localurile instanţelor judecătoreşti. Ascultînd atît pe d. Procuror ge­neral cit şi pe apelanţi în apărarea lor. In vederea acestora decide respin­gerea apelurilor lui H. Sapira, etc. etc...“* in ziua de 29 c. dl. procuror general fiind sezizat că samsarul Sapira se află la grefa tribunalului s. II-a făcând acte care intră în atribuţiunile avocaţilor, l-a trimes la parchet unde dl. prim procuror puindu-1 sub inculpare pentru faptul delictuos pre­văzut de legea pentru reorganizarea cor­pului de avocaţi l-a înaintat instrucţiei. Dl. Jude instructor al cab. II, după ce i-a luat interogatorul şi i-a făcut perche­ziţie la domiciliu, a emis chiar în acea zi mandatul de arestare. Ceea ce credem că-i interesant de ştiut pentru „Evenimentul“este că atunci când samsarul de procese, evreul H­­apira, a fost surprins la grefa tribunalului fă­când asta care intră în atribuţiunile a­­vocaţilor, a invocat calitatea sa de pro­curator al d-lui­ Anton Roseti Roenovanu, fost deputat şi proprietar în Iaşi, iar nici de­cum acela de secretar al d-lui avocat Lasca­ Antoniu, cum îi place confratelui să afirme. Şi această calitate în care lu­cra numitul samsar evreu şi-a susţinut-o şi la interogatorul luat de judele instruc­tor, spriji­­ndu-şi alegaţiunea pe următo­rul document anexat la dosarul cauzei: Samsarii de procese ca procuratori „Evenimentul“ comite o regretabilă e­­roare în numărul său de aseară cînd, în informaţia privitoare pe Herman Sapira afirmă că acesta e secretarul d-lui avocat Lascar Antoniu, şi că arestarea numitului evreu s’a făcut ca implicat în delictul de fals în acte publice. Adevărul fiind cu totul alterat de a­­ceastă informaţie, cred că-i putem fi de folos confratelui nostru, restabilindu-l. In luna iunie a.c. cu ocazia aplicărei le­gii pentru organizarea corpului de avo­caţi, consiliul de disciplină al baroului din Iaşi din care face parte şi Dl. L­as­­car Antoniu, a format lista mijlocitorilor de procese în care s’a trecut printre alţii şi pe Herman Şapira, comunicîndu-se a­­ceasta listă d-lui procuror general care a dat ordonanţa de se interzice accesul lor în localurile instanţelor judecătoreşti. A­­ceastă ordonanţă comunicată autorităţilor administrative şi judecătoreşti, a fost a­­fişată în toate localurile din Iaşi luînd toată lumea cunoştinţă de cuprinsul ei. Contra acestei ordonanţe samsarii de procese prevăzuţi în ea şi printre care fi­gura şi Herman Schapira au făcut apel la Curte, lată şi cuprinsul decisiunei Curţei de Apel secţia l-a: „Curtea de apel s. r. No. 1130 din 21 Iunie 1907, luînd în cercetare apelurile făcute contra ordonanţei d-lui procuror general cu No. 4465 din 12 Iunie 1907 prin care interzice numiţilor care se oferă ca mijloci- Justiţie pentru săteni ! Acum cîte­va luni în urmă, pe vremuri de opoziţie, într’un discurs ţinut la o întrunire publică în Bu­cureşti, întrunire al căreia scop era de a se găsi cu­ mai multe păcate guvernului de atunci, d. Tom­a Ste­­lian, actualul ministru de justiţie, a strigat că, în ţara noastră, nu este justiţie pentru ţarani. Peste câteva luni, în Manifestul dat în numele regelui, Manifest iscălit şi de ministrul Dreptăţei, se zice, cătră ţărani: „Vi se vor da de a dinainte judecători pricepuţi şi drepţi“. De azi înainte... Cu alte cuvinte, judecătorii de astăzi nu sunt nici pricepuţi, nici drepţi. Zilele acestea s’a dat în vileag p­roeptul de lege, întocmit de d-l­­ Stelian, asupra organizărei judecă­torilor ambulanţi, acei judecători pri­cepuţi şi drepţi, chemaţi să împartă dreptatea între săteni. Peste cîteva zile, acest proiect va deveni lege. Care proiect de lege nu s’a votat vre odată în ţara noas­tră ! Cine crede că prin lege se pot crea judecători pricepuţi şi drepţi, şi mai cu samă drepţi, dă dovadă că nu cunoaşte sufletul omenesc. Ori cite îngrădiri s’ar pune acelora cari se pregătesc să devie judecători; ori­cite îngrijiri s’ar pune în selec­­ţiunea acestor judecători, nu vom putea ajunge idealul visat, în teorie, de semnatarii manifestului din luna Martie. Şi nu vom putea ajunge acest i­­deal, pentru că întregul nostru or­ganism social este ros de o cangrenă care distruge totul: politica, cu to­varăşul ei nedespărţit: hatîrul. Nu-mi permit a pune la îndoială bunele intenţiuni ale d-lui Stelian. Nu bănuesc că prin înmulţirea nu­mărului judecătorilor, se tinde a se form­a o nouă pepinieră de slujbe pentru favoriţii regimului. Mai mult încă, cred că d. Stelian este convins că proiectul său de lege va aduce o îmbunătăţire reală în chipul de a sa împărţi dreptatea la sate, că adică s'ar uşura cu mult judecăţile. Admiţînd toate acestea, totuşi, eu cred că s’ar ajunge la acelaş rezul­tat, lăsînd neschimbată actuala orga­nizare a judecătoriilor de pace, mo­­dificîndu-se numai cîte­va articole, atît din această lege, cît şi din al­tele, şi căutînd să avem o adminis­traţie compusă, nu atîta din oameni pricepuţi, cit mai cu samă din oa­meni cinstiţi, de­oare­ce între justi­ţie şi administraţie sunt legături aşa de strînse, în ceea ce priveşte pe ţa­rani, în cit reformarea uneia fără a celeilalte, chiar dacă ar fi posibilă, ar fi cu totul inutilă. Crearea judecătorilor ambulanţi să fie oare o reformă fără care nu ar fi o adevărată justiţie pentru săteni? Cred că nu. Inutilitatea înmulţirei numărului judecătorilor, s’a dovedit acum cîți­va ani în urmă, cînd, după legea d-lui Marghiloman din 1894, se crease un mare număr de judecătorii, con­duse de judecători fără ajutoare. E­­rau săptămîni întregi cînd judecăto­ria sta închisă, în lipsă de procese. Apoi, cînd judecătorul era nevoit să absenteze, pentru a-l putea înlocui cineva, se trimetea cite un aj­utor de grefier de la tribunal, oameni lipsiţi cu totul de cunoştinţe juridice. După doi ani, aceste judecătorii cari deve­niseră numai o sarcină budgetară, fără să fi adus nici un bine popula­­ţiunei rurale, au fost desfiinţate, re­­venindu-se la vechiul sistem. Judecătorii ambulanţi, dacă vor fi de folos în alte ţări, nu ar contribui la noi, întru nimic mai mult de cit actualii judecători, la uşurarea ju­decăţilor dintre săteni, dacă s’ar face modificările de care voiu vorbi mai la vale, în actuala lege a judecăto­riilor de pace. In asemenea împrejurări pentru ce s’ar încărca budgetul ţărei cu chel­­tueli mari, cheltueli inutile? Să se ceară condiţiuni cit de gre­le pentru intrarea în magistratură­­să se ceară condiţiuni speciale spre’ a fi judecător de ocol, dacă s’ar crede necesar , să se dea judecăto­rilor de ocol şi oare care atribuţiuni, pe care nu le au astă­zi, precum ar fi controlul asupra executărei mun­cilor agricole şi altele; toate acestea s’ar împăca perfect de bine cu ac­tuala organizare, îmbunătăţită şi în­tărită. Dar car­ ar fi modificările de fă­cut în actuala lege? (Va urma) Artur Gorovei. PROCURA Subsemnatul Anton Roseti Rosnovanu proprietar domiciliat in Iași strada Ca-­­­rol No. 21 împuternicesc prin prezenta­­ procură pe d. H. Sapira însărcinatul­­ meu de afaceri, ca in numele meu și I pentru mine să introducă la ori­ce instan­­­­ţă judecătorească şi administrativă, să fa­­­­că orice soi de acţiuni, opoziţiuni, apeluri, recursuri, cereri de proprire, de sequestru in garanţie, de proviziuni, reconvenţiona­­le, contestaţiuni, de perimare, şi orice alte cereri admise de lege, va scoate citaţiuni, lua termene in cunoştinţă, copii de hotă­­rîri şi de alte titluri, titluri executorii şi a le aduce la îndeplinire prin agenţii in drept, etc. (urmează legalizarea sub No. 7989 din 16 August a comisariatului comisiei circ. III Iaşi). Dar această calitate evreul samsar Herman Schapira a executat-o nu numai în grefele tribunalelor ci şi în instanţe punînd conclusiuni în procese asistat fi­ind de avocat. Ca o dovadă publicăm mai jos sentinţa comercială a tribunalului Iaşi secţia II cu No. 111 din 13 Septembrie 1907: „FranZ şi Iohan Rameder domici­liaţi în comuna Şipotele prin petiţiu­­nea înregistrată la No. 11116 1 907 au făcut contestaţie la sequestrul asi­gurător, aplicat prin procesul verbal din 1 Sept. a. c. a portărelului aces­tui Tribunal pe averea mobilă de pe moşia Şipotele în baza jurnalului No. 63 / 907. Astăzi fiind termenul pentru jude­carea acestei contestațiuni procedura găsindu-se îndeplinită la apelul no­minal s’au prezentat contestatorii a­­sistaţi de d-nii avocați S. G. Longi­­nescu şi D. G. Longinescu şi A. Sa­pira procuratorul d-lui Anton Rosnovanu, autorizat prin procura No. 7989 din 907 legalizată de comisia 111 Iaşi, asistat fiind de d. avocat Henri Suţu etc. etc.“ Acum am putea conchide publicând ia­răşi ca document şi textul unor inter­venţii telegrafice din partea mandantului pentru liberarea mandatarului Şapira din arestul preventiv. N’o facem însă, căci ceia ce am urmărit prin lămurirele de mai sus nu a fost de a trage din aces­tea toate o concluzie oarecare ci numai de a face un real serviciu confratelui „E­­venimentul“ restabilind adevărul pe ca­re-l alterase în această afacere. -n-*..v. La 9 Noembrie are loc unica reprezen­taţie dată in Iaşi de cătră d-na Aristizza Romanescu cu piesa „Cancer la inemă“ a d-lui H. Lecca. Autorul va interpreta d-sa însuşi rolul lui „De Gressan“, unul din cele mai importante din piesă. * In prima săptămînă a lui Ianuarie viitor, la teatrul Victor Emanuel din Turin, se va reprezenta drama lirică cu titlul Prin­ţesa, de maestrul Gaetano Capozzi din Foggia. Din episodul erotico-romantic al cunos­cutei prinţese Chimay cu ţiganul Rigo, domnii de angelis şi Cantone au scos tex­tul unei drame lirice, pusă la musică de maestrul Capozzi. Opera este în trei acte, numele per­soanelor principale, precum şi multe cir­cumstanţe, sunt schimbate , dar caracterul celor doi amanţi, în trăsăturile lor prin­cipale, sunt neschimbate. * Bibliotecarul penitenciarului din «Sind- Song», din New-York, a declarat într’o dare de seamă a sa asupra cărţilor citite în penitenciar, că din 40.500 cărţi citite de către cei 1.200 condamnaţi ai stabili­mentului, 29.381 erau romane. Alexandru Dumas-Tatăl e autorul pre­ferat şi se citesc într’un an 1.413 volu­me ale operelor lui. Iată acum şi cei­l’alţi autori în ordinea popularitâţei, cari se citesc de asemenea mult. Carol Read se presintă cu 720 cititori, Collins cu 649, Conan Doyle cu 584, Dic­kens cu 567, Haggard cu 481 şi în sfîr­­şit Crawford cu 415 cititori. * STRUNA ZILEI O PRIMEJDIE Chestiunea monopolului alcoolului va da loc în sinul deputaţilor la discuţii aprinse. «Conservatorul». Stofă cred ca or să aibă Dar li trebue şi noroc... Alcoolul chiar cu vorba Dacă-l supără,—rea foc ! mm Seratele cinematografice Pathé­­m Freres Paris de la Teatrul Circ Sidoli au fost întrerupte pentru scurt timp din cauză de boală a electrici­anului Bottez. In aceste cîteva zile de relache se vor isprăvi şi restul reparaţiilor care erau absolut nece­sare vastei sale Sidoli. Vizitatorii vor recunoaşte la pri­mul moment văditele ameliorări pen­tru care s’au luat toate măsurile ca întreaga amenajare a sălei să nu lase absolut nimic de dorit. Un afiş special va anunţa redes­chiderea şi cu prima serată va fi şi programa seratei absolut nouă. Informaţii Peste cîte­va zile delapidatorul Glasberg, care a fost prins la Triest, va fi adus în localitate. El va fi adus prin punctul Burdu­­jeni, unde va fi predat autorităţilor româneşti. Un sub-comisar al serviciului de siguranţă se va duce la Burdujeni, de unde va conduce pe Glasberg la Iaşi. El va fi trimes cabinetului 2 al d-lui judecător de instrucţie Ressim, care instrueşte afacerea. Cel mult Duminică Glasberg va fi adus la Iaşi. S-a înaintat Cassei bisericelor ac­tele cîtorva absolvenţi ai Seminaru­lui, pentru a fi hirotonisiţi preoţi, la parochiile rămase vacante în Iaşi şi in judeţul Iaşi. Mîine la orele 4 p. m., membrii consiliului comunal se vor întruni în şedinţă ordinară, sub preşedenţia d-lui N. Gane, primarul oraşului. Decretele pentru numirile d-loi M. R. Cantacuzin ca decan al facultăţei de drept din Iaşi şi al d-lui A. D. Xenopol ca decan al facultăţei de litere, au fost sem­nate de M. S. Regele. Ministrul justiţiei va supune, vineri M. S. Regelui, spre semnare, o impor­tantă mişcare în magistratură. Ea va cuprinde şi numiri în magistra­tura inamovibilă. Noul minister al domeniilor şi agricul­­turei va începe să funcţioneze de la 1 Ianuarie 1908. Mâine, 1 Noembrie va începe să func­ţioneze cantina universitară în localul din str. Lăpuşneanu No. 41, sub îngri­jirea d-lui doctorand Coteanu. Iată numele studenţilor, după facul­tăţi admişi a lua masa la cantină : Facult. Medicină : Argintoianu I., Ga­lan Şt., Mareş I., Iancu N., Gheţan L, Antonescu L, Rusacu Gh., Dumitriu V., Teodorescu I., Artenie N., Râşcanu C., Marcu L, Troia V. Facult. de Ştiinţi: David I., Balaban I., Ionescu N., Pascu N., Ghiorghiu Gh., Ştefănescu H., Tufescu L. Facult. drept. : Balaban A., Spoială, Cucu, Hudescu. Facult. litere. : Lupan E., Marian Fru­­museche. Toţi aceşti d­nn studenţi vor plăti cite 10 lei lunar, iar rectoratul câte 20 lei pe lună. In cursul viitoarei săptămîni, d. N. Iorga va veni la Iaşi, spre a inau­gura prima sa bibliotecă, instalată în Tataraşi. D. lt. col. Manolescu-Mladian, care va ţinea şi cuvântarea de deschidere, va fi însărcinat cu demnitate de cus­­tode al bibliotecei. D. dr. C. Tudor, medicul primar al judeţului, va pleca zilele acestea în inspecţie prin punctele de pe malul Prutului, spre a vedea dacă medicii şi agenţii sanitari din acele părţi a­p­lică măsurile ce s’au luat în contra oferei. După cum am anunţat eri, d. Gh. Kernbach, prefectul judeţului, a ple­cat în Capitală, în interes de serviciu. Prefectul judeţului nostru s’a dus să pue în cunoştinţă pe ministrul de interne de situaţia din acest judeţ, şi cu această ocazie să se înţeleagă a­­supra şcoalei de meserii de la Bu­cium, care din cauză de lipsă de fonduri urmează a se desfiinţa. & Duminică 4 Noembrie, ora 10 a. m., d. Iorga va inaugura biblioteca populară din str. Mutu, iar la ora 3 p. m. îşi va continua cursul de literatură românească în aula universităţii. Provocare la duel.—D . Huşi, cu data de eri, ni se scrie . Din causa unor neînţelegeri băneşti între d-nii Costache Niculescu Emandi, proprietar şi Al. D. Calciu, posesor, s-au schimbat vorbe ofemătoare, în cafeneaua d-lui V. Vasilache. D. Al. Calciu, simţindu-se ofensat, a trimes martori dlui Emandi pe d-nii Ioan Dobreanu, deputat şi Căpitanul D. Mar­­dare, pensionar. Martorii d-lui Calciu pre­­sentându-se d-lui Emandi spre a cere sa­tisfacţie, pentru mandantul lor, d-na a refuzat categoric a-şi constitui martori. Faţă de aceasta martorii d-lui Calciu i-au adresat următoarea scrisoare: Stimate D-le Calciu, Sub­semnaţii Ioan Dobreanu şi Căp. D. Mardare, consequent mandatului ce ne aţi dat, pentru a provoca, din partea Dv. la duel pe d. Costache N. Emandi, motivul fiind insulta ce d-sa v-a adresat astă­zi 29 curent în cafeneaua d-lui V.N. Vasilache din Huşi. Ne-am transportat la domiciliul d-lui Costache N. Emandi tot astă­zi şi după ce i-am făcut cunoscut scopul vizitei noastre, i-am cerut ca să-şi constitue martori, cu care apoi să ne putem înţelege asupra diferendului din­tre d-voastră. D. C. N. Emandi ne-a răspuns că, de­oare­ce a fost provocat de insultele ce i-aţi adresat mai întăi nu a făcut altă­­ceva de­cit să vă riposteze în genul în care i-aţi vorbit. Cazul astfel petrecîndu-se consideră in­cidentul ca neexistat şi dacă dv. insistaţi asupra lui, nu se găseşte obligat a vă da o altă satisfacţie. In ’definitiv refuză de a eşi pe teren şi de aceia nu crede necesar de a şi mai constitui martori. Misiunea cu care ne-aţi însărcinat, fiind fără succes, neputîndu-vă satisface în sensul cum aţi dorit, rămâne să vă în­ţelegeţi cum veţi găsi mai potrivit pozi­­ţiei d­v. sociale. Profităm de ocazie, stimate d-le Calciu, şi vă rugăm să primiţi cele mai perfecte expresiuni ale sentimentelor noastre de stimă, semnaţi martorii. Ioan Dobreanu şi D. Mardare Dl. Calciu a renunţat la altă satisfac­ţie din partea d-lui C N. Emandi, aşa că incidentul se consideră în­suşi ca închis. Astă seară se întruneşte senatul uni­versitar, Holera.­— Punctul Ungheni a fost absolut închis pentru intrarea în ţeară a lucrătorilor Bulgari cari vin din Rusia. Circulara ministerului face cunos­cut autorităţilor din Ungheni a trimite pe aceşti lucrători la „Gura Pru­tului“ punct singur deschis trecerea lor la Silistra,căci Bulgaria a instituit de asemeni carantina pe cele­lalte puncte de frontieră ale sale. Cazuri noui de holeră s’au ivit în Basarabia—de­şi mortalitatea des­creşte simţitor în cele­lalte gubernii. D. Th. Vasiliu şi a luat un concediu de un an de zile la catedra sa de istorie de la liceul Naţional. D-sa va fi suplinit de d. E. Bottez. In cursul lunei Noembre—probabil la 12—va apare în Bucureşti—un nou ziar conservator — Ordinea— sub di­recţia d-lui N. Xenopol, deputat. OTVBH8B — Membrii comitetului societăţei de gimnastică, sport şi muzică din localitate, se vor întruni zilele acestea spre a dis­cuta mai multe chestiuni privitoare la bunul mers al societăţei.­­ Poliţia din Bacău a cerut autorită­ţilor locale urmărirea şi prinderea femeei Zoiţa Gaita­, care a dispărut de la soţul ei, furînd suma de 800 lei. OPINIA Litere-Ştiinţe-Arte Romanul „La 628—E 8" a lui Mirbeau de care am vorbit ori a dat loc la o po­lemică. Capitolul relativ la Balzac a pro­vocat din partea baronesei Hauska de Meiszek, fata vitrigă a lui Balzac şi care trăeşte într'o mănăstire din Paris, o pro­testare pe care a trimis-o sub forma unei scrisori zarului „Le Temps“. D-na de Meiszek protestează ca mama ei ar fi a­­vut relaţiuni cu pictorul Gigoux și că scena descrisă de Mirbeau s’ar fi petrecut. Octave Mirbeau răspunde că faptul i-a fost povestit de Gigoux dar cum acesta e mort, el nu poate invoca nici o altă mărturie. Dacă ar fi ştiut de existenţa d-nei de Meiszeck nici­odată n'ar fi în­­drăsnit să publice această scenă, care chiar adevărata trebuia să provoace o legitimă indignare în sentimentele filiale ale d-nei Meiszeck. Mirbeau a ordonat ca în viitoarele ediţiuni această scenă să nu mai apară. Incunoştiinţam de aceasta pe cetitorii cari vor avea poate un volum din „La 628—­E “ şi care nu vor găsi scena relatată de noi. * La Magazinul Fraţii POLLINGHER AU SOSIT Renumiţii Şoşoni şi Galoşi Adevăraţi Ruseşti Marca „C O L U M B“ cu noua invenţiune contra lunecării

Next