Opinia, noiembrie 1907 (Anul 4, nr. 282-305)
1907-11-01 / nr. 282
şi persecuţia popoarelor de altă naţiona- litate, i»'a fost introdusă decit de curînd. , împăraţii Alexandru I. şi Nicolae I-iu I n’au văzut în limba moldovenească un pericol al existenţei imperiului şi au crezut din potrivă că coeziunea rusească se poate menţine numai datorită limbei naţionale a fiecărei regiuni. împăratul Alexandru, după cum se poate vedea din datele istorice (lucrările comisiei de arhive din Basarabia, articolul d-lui I. N. Halipa) singur s’a interesat de cultura din Basarabia şi a deschis citeva şcoli in limba moldovenească cari au funcţionat cîtva timp. Dar după începutul celuil’alt jumătate de veac al XIX-a o mişcare reacţionară şi de rusificaţie prin gramatică şi limbă rusească se începe în tot imperiul. Limba moldovenească nu e isgonită numai din şcoli, dar şi din biserici. Nu ne vom plînge de rezultatul acestei experimentări a birocraţiei ruseşti spre a rusifica nenorocita noastră Basarabie moldovenească. O stagnaţie complectă nu se poate niciodată observa la un popor şi deşi am rămas în urmă cultural totuşi existenţa noastră naţională ca moldoveni o poate oricine simţi dacă va avea fericirea să trăiască printre noi. Căci limba naţională, limba poporului băştinaş, limba moldovenească a rămas aceeaşi ca şi’n trecut. Nedistrusă, nestricată, neînvinsă, ca şi tot ce are o adevărată viaţă limba moldovenească va trăi în Basarabia. Ea va servi ca substrat al viitoarei lupte pentru cultura şi desvoltarea acestui norod. Limbei acestea trebueşte să îi se dee libertatea, trebue sa fie dată în mâni binevoitoare şi iubitoare spre a o desvolta, spre a forma din ea o putere creatoare de energii. Şi trebue dată această limbă la început ţărănimei pentru care şcolile ruseşti de până azi au fost ca o mamă vitrigă. Limba romînească va reîntoarce la obirşia lor pe mulţi din acei pe care şcoala rusă i-a îndepărtat transformându-i în jandarmi, funcţionaraşi, scriitori şi alţii cari apărau in cultura naţională şi progresul dar vechiul sistem birocratic al vechei Rusii. Numai şcoala moldovenească va duce milionul de moldoveni din Basarabia pe drumul progresului şi culturei şi numai atunci şi moldovenii vor putea aduce pe altarul Rusiei noui, partea din muncă şi geniul lor naţional. (După P. Halipa din Besarabskaia jizi). Dr. I. Duscian, tori de procese, accesul în localurile instanţelor judecătoreşti. Ascultînd atît pe d. Procuror general cit şi pe apelanţi în apărarea lor. In vederea acestora decide respingerea apelurilor lui H. Sapira, etc. etc...“* in ziua de 29 c. dl. procuror general fiind sezizat că samsarul Sapira se află la grefa tribunalului s. II-a făcând acte care intră în atribuţiunile avocaţilor, l-a trimes la parchet unde dl. prim procuror puindu-1 sub inculpare pentru faptul delictuos prevăzut de legea pentru reorganizarea corpului de avocaţi l-a înaintat instrucţiei. Dl. Jude instructor al cab. II, după ce i-a luat interogatorul şi i-a făcut percheziţie la domiciliu, a emis chiar în acea zi mandatul de arestare. Ceea ce credem că-i interesant de ştiut pentru „Evenimentul“este că atunci când samsarul de procese, evreul Hapira, a fost surprins la grefa tribunalului făcând asta care intră în atribuţiunile avocaţilor, a invocat calitatea sa de procurator al d-lui Anton Roseti Roenovanu, fost deputat şi proprietar în Iaşi, iar nici decum acela de secretar al d-lui avocat Lasca Antoniu, cum îi place confratelui să afirme. Şi această calitate în care lucra numitul samsar evreu şi-a susţinut-o şi la interogatorul luat de judele instructor, sprijindu-şi alegaţiunea pe următorul document anexat la dosarul cauzei: Samsarii de procese ca procuratori „Evenimentul“ comite o regretabilă eroare în numărul său de aseară cînd, în informaţia privitoare pe Herman Sapira afirmă că acesta e secretarul d-lui avocat Lascar Antoniu, şi că arestarea numitului evreu s’a făcut ca implicat în delictul de fals în acte publice. Adevărul fiind cu totul alterat de această informaţie, cred că-i putem fi de folos confratelui nostru, restabilindu-l. In luna iunie a.c. cu ocazia aplicărei legii pentru organizarea corpului de avocaţi, consiliul de disciplină al baroului din Iaşi din care face parte şi Dl. Lascar Antoniu, a format lista mijlocitorilor de procese în care s’a trecut printre alţii şi pe Herman Şapira, comunicîndu-se aceasta listă d-lui procuror general care a dat ordonanţa de se interzice accesul lor în localurile instanţelor judecătoreşti. Această ordonanţă comunicată autorităţilor administrative şi judecătoreşti, a fost afişată în toate localurile din Iaşi luînd toată lumea cunoştinţă de cuprinsul ei. Contra acestei ordonanţe samsarii de procese prevăzuţi în ea şi printre care figura şi Herman Schapira au făcut apel la Curte, lată şi cuprinsul decisiunei Curţei de Apel secţia l-a: „Curtea de apel s. r. No. 1130 din 21 Iunie 1907, luînd în cercetare apelurile făcute contra ordonanţei d-lui procuror general cu No. 4465 din 12 Iunie 1907 prin care interzice numiţilor care se oferă ca mijloci- Justiţie pentru săteni ! Acum cîteva luni în urmă, pe vremuri de opoziţie, într’un discurs ţinut la o întrunire publică în Bucureşti, întrunire al căreia scop era de a se găsi cu mai multe păcate guvernului de atunci, d. Toma Stelian, actualul ministru de justiţie, a strigat că, în ţara noastră, nu este justiţie pentru ţarani. Peste câteva luni, în Manifestul dat în numele regelui, Manifest iscălit şi de ministrul Dreptăţei, se zice, cătră ţărani: „Vi se vor da de a dinainte judecători pricepuţi şi drepţi“. De azi înainte... Cu alte cuvinte, judecătorii de astăzi nu sunt nici pricepuţi, nici drepţi. Zilele acestea s’a dat în vileag proeptul de lege, întocmit de d-l Stelian, asupra organizărei judecătorilor ambulanţi, acei judecători pricepuţi şi drepţi, chemaţi să împartă dreptatea între săteni. Peste cîteva zile, acest proiect va deveni lege. Care proiect de lege nu s’a votat vre odată în ţara noastră ! Cine crede că prin lege se pot crea judecători pricepuţi şi drepţi, şi mai cu samă drepţi, dă dovadă că nu cunoaşte sufletul omenesc. Ori cite îngrădiri s’ar pune acelora cari se pregătesc să devie judecători; oricite îngrijiri s’ar pune în selecţiunea acestor judecători, nu vom putea ajunge idealul visat, în teorie, de semnatarii manifestului din luna Martie. Şi nu vom putea ajunge acest ideal, pentru că întregul nostru organism social este ros de o cangrenă care distruge totul: politica, cu tovarăşul ei nedespărţit: hatîrul. Nu-mi permit a pune la îndoială bunele intenţiuni ale d-lui Stelian. Nu bănuesc că prin înmulţirea numărului judecătorilor, se tinde a se forma o nouă pepinieră de slujbe pentru favoriţii regimului. Mai mult încă, cred că d. Stelian este convins că proiectul său de lege va aduce o îmbunătăţire reală în chipul de a sa împărţi dreptatea la sate, că adică s'ar uşura cu mult judecăţile. Admiţînd toate acestea, totuşi, eu cred că s’ar ajunge la acelaş rezultat, lăsînd neschimbată actuala organizare a judecătoriilor de pace, modificîndu-se numai cîteva articole, atît din această lege, cît şi din altele, şi căutînd să avem o administraţie compusă, nu atîta din oameni pricepuţi, cit mai cu samă din oameni cinstiţi, deoarece între justiţie şi administraţie sunt legături aşa de strînse, în ceea ce priveşte pe ţarani, în cit reformarea uneia fără a celeilalte, chiar dacă ar fi posibilă, ar fi cu totul inutilă. Crearea judecătorilor ambulanţi să fie oare o reformă fără care nu ar fi o adevărată justiţie pentru săteni? Cred că nu. Inutilitatea înmulţirei numărului judecătorilor, s’a dovedit acum cîțiva ani în urmă, cînd, după legea d-lui Marghiloman din 1894, se crease un mare număr de judecătorii, conduse de judecători fără ajutoare. Erau săptămîni întregi cînd judecătoria sta închisă, în lipsă de procese. Apoi, cînd judecătorul era nevoit să absenteze, pentru a-l putea înlocui cineva, se trimetea cite un ajutor de grefier de la tribunal, oameni lipsiţi cu totul de cunoştinţe juridice. După doi ani, aceste judecătorii cari deveniseră numai o sarcină budgetară, fără să fi adus nici un bine populaţiunei rurale, au fost desfiinţate, revenindu-se la vechiul sistem. Judecătorii ambulanţi, dacă vor fi de folos în alte ţări, nu ar contribui la noi, întru nimic mai mult de cit actualii judecători, la uşurarea judecăţilor dintre săteni, dacă s’ar face modificările de care voiu vorbi mai la vale, în actuala lege a judecătoriilor de pace. In asemenea împrejurări pentru ce s’ar încărca budgetul ţărei cu cheltueli mari, cheltueli inutile? Să se ceară condiţiuni cit de grele pentru intrarea în magistraturăsă se ceară condiţiuni speciale spre’ a fi judecător de ocol, dacă s’ar crede necesar , să se dea judecătorilor de ocol şi oare care atribuţiuni, pe care nu le au astăzi, precum ar fi controlul asupra executărei muncilor agricole şi altele; toate acestea s’ar împăca perfect de bine cu actuala organizare, îmbunătăţită şi întărită. Dar car ar fi modificările de făcut în actuala lege? (Va urma) Artur Gorovei. PROCURA Subsemnatul Anton Roseti Rosnovanu proprietar domiciliat in Iași strada Ca-rol No. 21 împuternicesc prin prezenta procură pe d. H. Sapira însărcinatul meu de afaceri, ca in numele meu și I pentru mine să introducă la orice instanţă judecătorească şi administrativă, să facă orice soi de acţiuni, opoziţiuni, apeluri, recursuri, cereri de proprire, de sequestru in garanţie, de proviziuni, reconvenţionale, contestaţiuni, de perimare, şi orice alte cereri admise de lege, va scoate citaţiuni, lua termene in cunoştinţă, copii de hotărîri şi de alte titluri, titluri executorii şi a le aduce la îndeplinire prin agenţii in drept, etc. (urmează legalizarea sub No. 7989 din 16 August a comisariatului comisiei circ. III Iaşi). Dar această calitate evreul samsar Herman Schapira a executat-o nu numai în grefele tribunalelor ci şi în instanţe punînd conclusiuni în procese asistat fiind de avocat. Ca o dovadă publicăm mai jos sentinţa comercială a tribunalului Iaşi secţia II cu No. 111 din 13 Septembrie 1907: „FranZ şi Iohan Rameder domiciliaţi în comuna Şipotele prin petiţiunea înregistrată la No. 11116 1 907 au făcut contestaţie la sequestrul asigurător, aplicat prin procesul verbal din 1 Sept. a. c. a portărelului acestui Tribunal pe averea mobilă de pe moşia Şipotele în baza jurnalului No. 63 / 907. Astăzi fiind termenul pentru judecarea acestei contestațiuni procedura găsindu-se îndeplinită la apelul nominal s’au prezentat contestatorii asistaţi de d-nii avocați S. G. Longinescu şi D. G. Longinescu şi A. Sapira procuratorul d-lui Anton Rosnovanu, autorizat prin procura No. 7989 din 907 legalizată de comisia 111 Iaşi, asistat fiind de d. avocat Henri Suţu etc. etc.“ Acum am putea conchide publicând iarăşi ca document şi textul unor intervenţii telegrafice din partea mandantului pentru liberarea mandatarului Şapira din arestul preventiv. N’o facem însă, căci ceia ce am urmărit prin lămurirele de mai sus nu a fost de a trage din acestea toate o concluzie oarecare ci numai de a face un real serviciu confratelui „Evenimentul“ restabilind adevărul pe care-l alterase în această afacere. -n-*..v. La 9 Noembrie are loc unica reprezentaţie dată in Iaşi de cătră d-na Aristizza Romanescu cu piesa „Cancer la inemă“ a d-lui H. Lecca. Autorul va interpreta d-sa însuşi rolul lui „De Gressan“, unul din cele mai importante din piesă. * In prima săptămînă a lui Ianuarie viitor, la teatrul Victor Emanuel din Turin, se va reprezenta drama lirică cu titlul Prinţesa, de maestrul Gaetano Capozzi din Foggia. Din episodul erotico-romantic al cunoscutei prinţese Chimay cu ţiganul Rigo, domnii de angelis şi Cantone au scos textul unei drame lirice, pusă la musică de maestrul Capozzi. Opera este în trei acte, numele persoanelor principale, precum şi multe circumstanţe, sunt schimbate , dar caracterul celor doi amanţi, în trăsăturile lor principale, sunt neschimbate. * Bibliotecarul penitenciarului din «Sind- Song», din New-York, a declarat într’o dare de seamă a sa asupra cărţilor citite în penitenciar, că din 40.500 cărţi citite de către cei 1.200 condamnaţi ai stabilimentului, 29.381 erau romane. Alexandru Dumas-Tatăl e autorul preferat şi se citesc într’un an 1.413 volume ale operelor lui. Iată acum şi ceil’alţi autori în ordinea popularitâţei, cari se citesc de asemenea mult. Carol Read se presintă cu 720 cititori, Collins cu 649, Conan Doyle cu 584, Dickens cu 567, Haggard cu 481 şi în sfîrşit Crawford cu 415 cititori. * STRUNA ZILEI O PRIMEJDIE Chestiunea monopolului alcoolului va da loc în sinul deputaţilor la discuţii aprinse. «Conservatorul». Stofă cred ca or să aibă Dar li trebue şi noroc... Alcoolul chiar cu vorba Dacă-l supără,—rea foc ! mm Seratele cinematografice Pathém Freres Paris de la Teatrul Circ Sidoli au fost întrerupte pentru scurt timp din cauză de boală a electricianului Bottez. In aceste cîteva zile de relache se vor isprăvi şi restul reparaţiilor care erau absolut necesare vastei sale Sidoli. Vizitatorii vor recunoaşte la primul moment văditele ameliorări pentru care s’au luat toate măsurile ca întreaga amenajare a sălei să nu lase absolut nimic de dorit. Un afiş special va anunţa redeschiderea şi cu prima serată va fi şi programa seratei absolut nouă. Informaţii Peste cîteva zile delapidatorul Glasberg, care a fost prins la Triest, va fi adus în localitate. El va fi adus prin punctul Burdujeni, unde va fi predat autorităţilor româneşti. Un sub-comisar al serviciului de siguranţă se va duce la Burdujeni, de unde va conduce pe Glasberg la Iaşi. El va fi trimes cabinetului 2 al d-lui judecător de instrucţie Ressim, care instrueşte afacerea. Cel mult Duminică Glasberg va fi adus la Iaşi. S-a înaintat Cassei bisericelor actele cîtorva absolvenţi ai Seminarului, pentru a fi hirotonisiţi preoţi, la parochiile rămase vacante în Iaşi şi in judeţul Iaşi. Mîine la orele 4 p. m., membrii consiliului comunal se vor întruni în şedinţă ordinară, sub preşedenţia d-lui N. Gane, primarul oraşului. Decretele pentru numirile d-loi M. R. Cantacuzin ca decan al facultăţei de drept din Iaşi şi al d-lui A. D. Xenopol ca decan al facultăţei de litere, au fost semnate de M. S. Regele. Ministrul justiţiei va supune, vineri M. S. Regelui, spre semnare, o importantă mişcare în magistratură. Ea va cuprinde şi numiri în magistratura inamovibilă. Noul minister al domeniilor şi agriculturei va începe să funcţioneze de la 1 Ianuarie 1908. Mâine, 1 Noembrie va începe să funcţioneze cantina universitară în localul din str. Lăpuşneanu No. 41, sub îngrijirea d-lui doctorand Coteanu. Iată numele studenţilor, după facultăţi admişi a lua masa la cantină : Facult. Medicină : Argintoianu I., Galan Şt., Mareş I., Iancu N., Gheţan L, Antonescu L, Rusacu Gh., Dumitriu V., Teodorescu I., Artenie N., Râşcanu C., Marcu L, Troia V. Facult. de Ştiinţi: David I., Balaban I., Ionescu N., Pascu N., Ghiorghiu Gh., Ştefănescu H., Tufescu L. Facult. drept. : Balaban A., Spoială, Cucu, Hudescu. Facult. litere. : Lupan E., Marian Frumuseche. Toţi aceşti dnn studenţi vor plăti cite 10 lei lunar, iar rectoratul câte 20 lei pe lună. In cursul viitoarei săptămîni, d. N. Iorga va veni la Iaşi, spre a inaugura prima sa bibliotecă, instalată în Tataraşi. D. lt. col. Manolescu-Mladian, care va ţinea şi cuvântarea de deschidere, va fi însărcinat cu demnitate de custode al bibliotecei. D. dr. C. Tudor, medicul primar al judeţului, va pleca zilele acestea în inspecţie prin punctele de pe malul Prutului, spre a vedea dacă medicii şi agenţii sanitari din acele părţi aplică măsurile ce s’au luat în contra oferei. După cum am anunţat eri, d. Gh. Kernbach, prefectul judeţului, a plecat în Capitală, în interes de serviciu. Prefectul judeţului nostru s’a dus să pue în cunoştinţă pe ministrul de interne de situaţia din acest judeţ, şi cu această ocazie să se înţeleagă asupra şcoalei de meserii de la Bucium, care din cauză de lipsă de fonduri urmează a se desfiinţa. & Duminică 4 Noembrie, ora 10 a. m., d. Iorga va inaugura biblioteca populară din str. Mutu, iar la ora 3 p. m. îşi va continua cursul de literatură românească în aula universităţii. Provocare la duel.—D . Huşi, cu data de eri, ni se scrie . Din causa unor neînţelegeri băneşti între d-nii Costache Niculescu Emandi, proprietar şi Al. D. Calciu, posesor, s-au schimbat vorbe ofemătoare, în cafeneaua d-lui V. Vasilache. D. Al. Calciu, simţindu-se ofensat, a trimes martori dlui Emandi pe d-nii Ioan Dobreanu, deputat şi Căpitanul D. Mardare, pensionar. Martorii d-lui Calciu presentându-se d-lui Emandi spre a cere satisfacţie, pentru mandantul lor, d-na a refuzat categoric a-şi constitui martori. Faţă de aceasta martorii d-lui Calciu i-au adresat următoarea scrisoare: Stimate D-le Calciu, Subsemnaţii Ioan Dobreanu şi Căp. D. Mardare, consequent mandatului ce ne aţi dat, pentru a provoca, din partea Dv. la duel pe d. Costache N. Emandi, motivul fiind insulta ce d-sa v-a adresat astăzi 29 curent în cafeneaua d-lui V.N. Vasilache din Huşi. Ne-am transportat la domiciliul d-lui Costache N. Emandi tot astăzi şi după ce i-am făcut cunoscut scopul vizitei noastre, i-am cerut ca să-şi constitue martori, cu care apoi să ne putem înţelege asupra diferendului dintre d-voastră. D. C. N. Emandi ne-a răspuns că, deoarece a fost provocat de insultele ce i-aţi adresat mai întăi nu a făcut altăceva decit să vă riposteze în genul în care i-aţi vorbit. Cazul astfel petrecîndu-se consideră incidentul ca neexistat şi dacă dv. insistaţi asupra lui, nu se găseşte obligat a vă da o altă satisfacţie. In ’definitiv refuză de a eşi pe teren şi de aceia nu crede necesar de a şi mai constitui martori. Misiunea cu care ne-aţi însărcinat, fiind fără succes, neputîndu-vă satisface în sensul cum aţi dorit, rămâne să vă înţelegeţi cum veţi găsi mai potrivit poziţiei dv. sociale. Profităm de ocazie, stimate d-le Calciu, şi vă rugăm să primiţi cele mai perfecte expresiuni ale sentimentelor noastre de stimă, semnaţi martorii. Ioan Dobreanu şi D. Mardare Dl. Calciu a renunţat la altă satisfacţie din partea d-lui C N. Emandi, aşa că incidentul se consideră însuşi ca închis. Astă seară se întruneşte senatul universitar, Holera.— Punctul Ungheni a fost absolut închis pentru intrarea în ţeară a lucrătorilor Bulgari cari vin din Rusia. Circulara ministerului face cunoscut autorităţilor din Ungheni a trimite pe aceşti lucrători la „Gura Prutului“ punct singur deschis trecerea lor la Silistra,căci Bulgaria a instituit de asemeni carantina pe celelalte puncte de frontieră ale sale. Cazuri noui de holeră s’au ivit în Basarabia—deşi mortalitatea descreşte simţitor în celelalte gubernii. D. Th. Vasiliu şi a luat un concediu de un an de zile la catedra sa de istorie de la liceul Naţional. D-sa va fi suplinit de d. E. Bottez. In cursul lunei Noembre—probabil la 12—va apare în Bucureşti—un nou ziar conservator — Ordinea— sub direcţia d-lui N. Xenopol, deputat. OTVBH8B — Membrii comitetului societăţei de gimnastică, sport şi muzică din localitate, se vor întruni zilele acestea spre a discuta mai multe chestiuni privitoare la bunul mers al societăţei. Poliţia din Bacău a cerut autorităţilor locale urmărirea şi prinderea femeei Zoiţa Gaita, care a dispărut de la soţul ei, furînd suma de 800 lei. OPINIA Litere-Ştiinţe-Arte Romanul „La 628—E 8" a lui Mirbeau de care am vorbit ori a dat loc la o polemică. Capitolul relativ la Balzac a provocat din partea baronesei Hauska de Meiszek, fata vitrigă a lui Balzac şi care trăeşte într'o mănăstire din Paris, o protestare pe care a trimis-o sub forma unei scrisori zarului „Le Temps“. D-na de Meiszek protestează ca mama ei ar fi avut relaţiuni cu pictorul Gigoux și că scena descrisă de Mirbeau s’ar fi petrecut. Octave Mirbeau răspunde că faptul i-a fost povestit de Gigoux dar cum acesta e mort, el nu poate invoca nici o altă mărturie. Dacă ar fi ştiut de existenţa d-nei de Meiszeck niciodată n'ar fi îndrăsnit să publice această scenă, care chiar adevărata trebuia să provoace o legitimă indignare în sentimentele filiale ale d-nei Meiszeck. Mirbeau a ordonat ca în viitoarele ediţiuni această scenă să nu mai apară. Incunoştiinţam de aceasta pe cetitorii cari vor avea poate un volum din „La 628—E “ şi care nu vor găsi scena relatată de noi. * La Magazinul Fraţii POLLINGHER AU SOSIT Renumiţii Şoşoni şi Galoşi Adevăraţi Ruseşti Marca „C O L U M B“ cu noua invenţiune contra lunecării