Opinia, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 1125-1149)
1910-10-01 / nr. 1125
neşte între ei. Toate serviciile se fac de către copii, afară de bucate. Băeţii fac ghetele fetelor, iar aceste cârpesc hainele băeţilor. Afară de acestea, fetele spală, calcă şi coasă lenturile şi hainele tuturor, iar băeţii fac grădinărie. Copiii sunt veseli, deschişi şi ne primesc cu multă prietenie. Rămaseră foarte încântaţi că privirăm la teatrul pe care îl organizară câţiva din ei. Orfelinatul fu fondat în Decembre 1895 şi la început avu numai 4 copii, dar astăzi Administraţia se vede silită să respingă mulţi copii din pricină de lipsă de spaţiu. Pentru fiecare orfan, comuna de unde este, plăteşte 25 fr. lunar, restul pune institutul ale cărui fonduri se compun din subsidiile societăţilor de liberă cugetare şi din donaţiile particulare. Orfelinatul raţionalist nu este o instituţie de binefacere, isvorât dintr’un sentiment religios, ci din acela al datoriei făţă de desmoşteniţii soartei, către care societatea n’a ştiut să fie dreaptă. . . El este deci rezultatul unei concepţii I superioare asupra dreptăţii şi a respon- sabilităţii sociale, isvorât mai cu seamă I din ştiinţa modernă. Personalul didactic se compune din 3 institutoare şi învăţământul se îm- parte în 4 perioade: grădina de co- pil (3—6 ani ; şcoala primară propriu I zisă (6—8 ani); şcoala primară superi• I oară (8—14 ani ; şcoala profesională I (14—16). Numai cele dintăi 3 sunt rea- I lizate până acum. Administraţia se în- [ grijeşte singură pentru plasarea absol- venţdor pe la alte şcoli, sau la meserie ori la negoţ, după aptitudinile fie că- I ruia. In ceia ce priveşte programa se ur- I mează acea a statului, cu deosebire că învăţămîntul este cu desăvârşire laic şi predat după nişte metoade cu totul raţionale. Lucrul manual însoţeşte orice lucrare intelectuală. Demn încă de observat, este metoda după care se face educaţia morală. Aceasta se face în mod cu totul natural, de la sine, fără regale şi fără pedepse. Aceasta însă nu vrea să zici că copiii sunt lasaţi la voia lor, în prada pasiunilor sau a instinctelor cari nu pot fi bune totdeauna. Dar rolul învăţătorului se reduce aici la o conducere discretă, lucru ce nu e greu pentru cine cunoaşte perfect copilul, atât din punct de vedere fizic cât şi din cel mintal, sufletesc. Fiecare copil posedă un fond de pasiune sau de sentimente bune sau rele. Printr-o disciplină recunoscută de bună voe de către copii şi bazându-se pe respectul demnităţii lor, pe sentimentul lor de dreptate, pe spiritul lor de curiozitate şi mai ales pe iubirea lor de viaţă, învăţătorii cearcă să canalizeze sentimentele sau pasiunile cele rele. Pedepsele nu sunt decât mijloace extreme şi nu se recurge la ele decât cu consimţimântul camarazilor şi al vinovatului. Orfelinatul a realizat un triplu scop: el a aclimatizat în coeducaţia sexelor, care micşorează frivolitatea fetelor, asprimea băeţilor şi depărtează orice gînduri necuviincioase ; el a aratat că morala independentă dă rezultate bune; el a introdus în învăţămîntul primar, elementul cu adevarat ştiinţific, a cărui importanţă se simte după şcoală. Orfelinatul raţionalist este o familie care realizază în acelaş timp şi acţiunea şcoalei. C. V. Buţursanu. Institutor Da închiriat Aleea Principesa Maria , unul compus din 4 odăi şi altul din 5 odăi, cu atauanse. LICENŢIATE LITERE — PROFESOR LA STAT -dispunînd de cîteva ore libere, doreşte să dea lecţiuni particulare de curs primar şi secundar (partea literară). Referinţe excelente. A se adresa la ziar supt „Profesor“ De închiriat sf. Sava No. 16 şi 18, compuse din cite 7 odăi şi bucătărie şi atenante şi separate fiecare apartament. Profesor special de Franceză, germană, latină, preparator , exersat de curs primar şi secundar. V.Emil Profesor Str. Sf. Theodor 36. Da închiriat st..23 .“; două apartamente compuse din cite 4 odăi şi atenantele necesare în strada Colonel Langa 13. A se adresa d-lui Căpitan Dr. Veisa. De închiriat în str. Păcurari 111, 2 apartamente compuse din cite 3 odăi, antreu, bucătărie, şopron şi pivniţă, 2 ateliere cu odăile şi şoproanele lor. Adresa Proprietar, M. Verzoatti. Str. Sf. Teodor 36 Mtasaat gm STRUNA ZILEI ROZĂTOARELE STÎRPITE Guvernul portugal a prevenit pe iezuiţi cfi, dacă nu vor să iasă,—mînăstirile vor fi atacate cu tunurile. Mijloc vechiu,—din cale-afară Cunoscut în orice loc : Vrei ca șoarecii să piară ? Moarei cată să-i dai foc. OPINIA «uniiiiiiwiniiii»iiiiii»'iiiiwf*niiinimiiimihhiiiii u m iiiiiiiiiihii m ...im inn iMiiim iii 11 11 ...... mh mum 'im ........... n 11 iiiiimiiiiiihiiiiiiiiijiiiiwiiiíiéiiiiiiiiot^ Oronica bisericească De cîtăva vreme se semnalează în diferite localităţi din ţară — Bucureşti, I Vorniceni (Dorohoi), Jegălia (Ialomiţa) I etc. — apariţiunea unei secte religioase a „Adventiştilor sau pocăiţilor“ (cum îşi zic ei), care de fapt exista mai de mult în ţara noastră, dar în o stare latentă. Acum insă se face o propagandă mai pe faţă de către adepţii acestei secte, în cit au alarmat autorităţile bisericeşti I şi lumeşti. Chiar Mitropolitul Moldovei în Sinoe I şi în Consistoriul superior bisericesc au relevat apariţia şi răspîndirea învăţă- I turilor acestei secte, — învăţături cari I de ar prinde în ţara noastră sunt [ foarte primejdioase religiei de Stat şi I chiar însuşi Statului. Iată principalele învăţături ale sectei: 1) . Resping ierarhia bisericească. Pre- Ioţii nu mai au pe Duhul Sfint, li-a ex- I pirat mandatul. Sunt nişte hoţi şi min- I cinoşi, una zic şi alta fac, nu sunt decit [ slugi ale Statului şi nu ale lui Hristos. I Oricare adventist poate oficia serviciul I preoţesc. 2) . Biserica şi icoanele nu valorează I nimic şi Casele lor pot fi şi case de I rugăciuni. 3) . Sf. Leturghie nu-i nimica, deoare I ce nu se mai face aşa cum trebuie. 4) . Trebue a se reboteza din nou. 5) . Morţii îi îngroapă singuri fără preot. 6}. Nu poate fi alt rege, de cît Hristos. 7) . Orice organizaţie de Stat e con- I trară evangheliei, şi nu poate fi altă I lege de cît Evanghelia, iar Statul tre- I bue să se conducă după ea, şi nu după I Constituţie. 8) . Nu se cade creştinului să facă ar* I mată, căci nici Hristos n’a făcut armată. 9) . Trebue a serba Sîmbăta in locul I Duminicei. 10) . Creştinul să nu minînce carne I de porc. 11) . Averea trebue să fie în comun. I căci Dumnezeu a dat la toţi stăpînirea I pămîntului ; nu a făcut pe unii stăpî- I nitori şi pe alţii robi, numai să mun ■ cească. I 12), şi altele multe încă. Dar ceea ce’i mai straniu în această I chestie religioasă este că se aude ci I Mitropolitul Moldovei a cerut ministeru lui Cultelor să dea în judecată pe ad I ventiştii din Vorniceni (Dorohoiu), pe I baza art. 181 dinc. penal. Iar acei din I Jegălia (Ialomiţa) au şi fost daţi şi să- I rîţi pe la judecată de cătră jandarmii I satului, cum spune ziarul „Dimineaţa“ I din zilele acestea. Ici jandarmul, colo Mi- I tropotitul! Iar pe de altă parte Constituţia prin I articolul 21 garantează libertatea con- I ştiinţei şi deci credem că justiţia va ţine o samă înainte de toate de prescrisele Con- I stituţiei. I Chiar dacă se vor armoniza legile pe- I nale cu Constituţia, credem că pe acea- I stă cale de represiune nu se va ajunge I la nici un rezultat. Ba mai mult I încă, istoria bisericei ne arată că perj I secuţiile religioase au făcut pe oameni ■ I îndărătnici în credinţa lor, fanatici, chiar I martiri. . I In Rusia, secta Rascolnicilor sau a I schismaticilor cu foarte multe şi variate fracţiuni — din cari fac parte I scopiţii, lipovenii şi alte fracţiuni din Dobrogea de la noi — la început perse■ cutaţi pe ierarhia bisericească şi guvernul rusesc, ei mai mult s’au răspîndit şi exilaţi apoi, au preferat drumul exilului spre alte ţări, — bunăoară şi la ■ noi — decît să se lepede de credinţa lor. De aceea credem mai ales acum la început cînd primejdia încă nu i aşa de mare şi adventiştii sunt puţini — îi loc de represiune cu persecuţii şi dări ’ în judecată, — mai bine, mai just,ma prudent ar fi să se trimeată in acel localităţi misionari, teologi culţi , eloquenţi, care cu Evanghelia în mini şi prin răspîndire de scrieri adhoc, şi le arate advenţilor şi demonstreze rătăcirea, şi abaterea lor de la adevărat. '• credinţă. Aşa a procedat în urmă ierarhia bissericească cu guvernul rusesc faţă d schismaticii de acolo şi a reuşit în part de a-i readuce la biserica adevărată. Dar la noi în Biserică toate merg a acum anapoda, fiind lipsite de o direcţi sănătoasă şi solidă. In Moldova Mitropolitul, iar în Mun ■i tenia jandarmul cu măsurile lor de represiune, în loc de a-i nimici şi impuţină pe adventişti credem că mai mult îi vor îndărătnici şi înmulţi 1 ■ ■ ■ £itczz-$liinlo-(Slzla Bucureştil tac.—In „Berliner Tageblatt“ sosit aseară se rezumă telegrafic impresiile pe cari le-a adus colaboratorul—călător al ziarului „Matin“ din „peninsula balcanică“ : „...La Bucureşti găsesc numai jenă şi tăcere. Lumea e jenată, pentru că s’a dat pe faţă (prin „Matin“ N. Red.) un plan care se credea bine ascuns şi lumea tace,—pentru că nu se poate vorbi fără permisiune. Ce spectacol / O ţeară franţuzită, un popor care a trăit numai din idei franţuzeşti. Ziare cari in 1870 apăreau în cadre de doliu—şi toate aceste sunt acum date pe mina Germaniei prin vroinţa unui Hohenzollern ! Cum ar putea vorbi aceşti miniştri ! Ca să explice alianţa lor cu acea Turcie şubredă, minată de lovituri lăuntrice, ar trebui să dea pe faţă alte alianţe cari îndreptăţesc pe aceasta din urmă. Această nu se cuvine s’o facă—şi tac In timp ce abundă în dezminţiri cătră diplomaţii de încredere, ei nu îndrăznesc să spună ceva precis—ziariştilor. Şi această nehotărire, această hezitare înaintea oricării afirmări, au dumerit opinia publică in Rominia. Nimeni nu se mai indoeşte că alianţa cu Turcia e un fapt ■îndeplinit După ce-şi arată impresiunile din cercurile diplomatice ale Constantinopolului, corespondentul încheie: programul tinerilor turci îl văd lămurit: România se apără contra Bulgariei, Germania contra Europei, iar banii francezi le servesc ca să se menţină şi să crească“. Fridthjof Nansen a ţinut la „Societatea Ştiinţelor“ din Christiania o conferinţă cu subiectul: „Cine a descoperit America“. In Norvegia se susţine pe baza unei legende că descoperitorul ar fi islandezul Lefi Erikson, care a trăit cu 500 ani înaintea lui Columb. Nansen a redus credinţa această la o fabulă, ceea ce a provocat nemulţumiri serioase în auditoriu. E curios că exploratorul polului, Nansen a trebuit să facă faţă de Norvegieni această... descoperire, după atîtea secole !* Cu ocazia marilor serbări iubilare universitatea din Berlin a fost înzestrată cu o nouă aulă. Celor prezenţi a serbări li s’au distribuit spre amintiri, un facsimil reprezentind „lista cursurilor şi prelegerilor pentru primul septettru al anului 1810—11. * O parte din oaspeţii Berlinului, veniţi pentru serbările iubilare, vor asista la o reprezentaţie de gală dată în onoarea lor cu premier tragedie „Giordano Bruno“ de Borngräber. Iată un spectacol care nu va face bună impresie la... Vatican. I La conferinţa oficială a „invăţămîntu- I lui progresist geman“ ţinut la Breslau I în prezenţa autortăţilor, profesorul dr. I Harttung şi-a dezvoltat referatul asupra I „Instrucţiunii sexul« în şcoli propunînd I şi arătînd că : 1) . O instruire a tineretului în chestiuni sexuale e o necesitate urgentă. 2) . Cu deosebin în cursul secundar | cursurile respective vor fi ţinute de cătră medici. | 3). Nu e de tanat vr’o primejdie de | excitare in auditiv, dacă cursurile se | fac de cătră oameni pricepuţi. 4). Se vor desvolta şi chestiunile de | sport, de gimnastică spirituală și corporală ca măsuri de fază contra irita- | fiilor sexuale. I * Marele fizician amercan Edison a fâcut de curînd confesiune unui ziarist din | Newyork. Dar confesiuni fără legătură | cu vr’o confesiune. Din contra, s a declarat ateist, întru cît n crede de loc | într o viață pe lumea celaltă, nici intr’o | nemurire a sufletului. | „Omul—a zis Edison—e o alcătuire | din infinit de multe celle, precum un | oraș e un total de muli indivizi. Va | merge oare Newyorkul incer ? De sigur că nu. Oamenii a pars nu vor mer | ge nici ei. De ce am crde mai mult | intr’o supraveţuire a funcunilor cere brale decit intr’o supraveţire a... plă| cilor mele fonografice ? C şi acestea, | crierul nu e de cît un aprat de înre| gistrare. Puterea cu care s execută aceasta operațiune nu diferă mult de cea | electrică. Dar ori cari ar i esența ei, | acea putere nu e nemuritore, deoare ce e legată numai de matria omului . viu.“ * | A apărut „Arhiva“ No. 7 pe Sep |tembrie 1910 cu următorul sutar : ■ | Eufrosina Simionescu.—Spa Kova- Ilevski, Em. Grigorovitza.—Dicţionarul ' I Geografic al Bucovinei şi etica d-lui VI. Mironescu (sfrşit) Eugen '.event.— I Cintec.—Cugetare (versuri).—I' A. Bog I dan.—O femee de treabă (nuveă).--La Idislau Thot.—Studii Penitenciar-Teo Idor T. Burada.—Teatrul în Moldova II (Stagiunea 1865—1866).—Arh. Narcis Creţulescu.—Documentele M-rii Neamțu (Noul Neamț din Basarabia, 1429-1593) | Dări de samă.—Dimitrie G. Loninescu. L’impöt progresdf en théorie et en pratiqua par Ewdinn A. Seligmaa. * A aparut „Arta“ No. 7 pe Septembre 1910 cu următorul sumar : Eduard Caudella.—Progresul muzicei și al teatrului la noi (Titus Cerne). A. I. Atanasiu.—Scrisori din corespundena lui Asaki cătră Panaiteanu (1845— 1846. Arta Rominal—loan Creangă. A. 3. A.—Mănăstirea Cozia. N. N. T.—Jurnalul unui pictor. Al Aurescu.—Orcixetra Conservatorului de muzică din Iași D-na Maria dr. Buteanu.—Arta în raport cu natura. Ada—Cronici , deputați de Tony. De la Belle-Arte. Modificarea regulamentului școalei de arte fumoase. Numire. Peisajul V. Ravici. Coperta. Ilustraţiuni. Celeste Fabio. — Ioan Creangă (Medalion). Preotul V. Damian —Maica Domnului. V. Ravici —Pe malul Oltului (Aquarelă). Monumente istorice.—Mănăstirea Cozia. Secta adventiştilor sau IV Mitropolitul și jandarmul Ezechil ■ * « INFORMAŢII □ Aducem la cunoştinţa amicilor noştri politici, că după art. 6 din legea pentru întocmirea listelor electorale, epoca înscrierilor, cum şi a contestaţiilor ce ar fi de făcut în contra acelor rămaşi înscrişi pe nedrept, se termină la 30 octombrie a. c. Dat fiind timpul scurt ce a mai rămas pînă la această dată, rugăm stăruitor pe prietenii noştri, cari încă nu s’au înscris, de a introduce din timp cererile lor de înscriere la Primul-preşedinte tribunalului de Iaşi. Facem cunoscut, că pentru orice informaţiuni şi lucrare în această materie, vor avea la dispoziţie concursul absolut gratuit al d-lui avocat Lascar Antoniu, la biuroul d-sale din strada Anastasie Panu No. 4 şi avocat C. Simionescu, strada Lascar Catargi. □ Ni se comunică din Capitala că în cercurile guvernamentale, se afirmă că d M. Orleanu, ministrul industriei şi al comerţului, îşi va da demisia chiar zilele acestea. ( D. ministru Haret nu se va duce mâine la Botoşani, pentru a lua parte la jubileul de 50 de ani al şcoalei de fete No. 1, după cum se anunţase. D-sa a delegat pe d. Halija, inspector general, ca să-l reprezinte, la această serbare.r. prof. dr. I. Cantacuzino, a plecat Marţi pe linia Prutului spre a inspecta punctele de intrare în ţară despre Rusia şi paza militară de la Prut, Mi se scrie că d. general Averescu, fostul ministru de război, comandantul diviziei I, a fost victima unui accident în timpul manevrelor. Trecând călare peste o mică treci toare, aceasta s’a prăbuşit, iar generalul a căzut cu calul, lovindu-se la coasti . S’a aprobat ca actuala stradă Goli să poarte numele pe viitor, de strad Cuza-Vodă. (J In ziua de 7 Octombrie se va ţinea în localitate, o conferenţă a revizorilor şcolari şi protoereilor din circumscripţia Iaşi, la care va lua parte şi d. Haliţă, inspector şcolar. Conferenţa va fi prezidată de I. P. S S. Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei. Scopul conferenţei e ca să se stabilească mijloacele prin care atît preoţii cit şi învăţătorii să fie îndemnaţi să lucreze pentru luminarea sătenilor. D la ziua de 2 Noembrie c., M. M L. L. Regele şi Regina îşi vor sărbători 41 aniversare de la căsătoria lor. @ Mişcarea în armată, pe care am anunţat-o se va face pe ziua de 16 Octombrie. Această mişcare va cuprinde mai multe schimbări în comandamentele superioare, precum şi mutări ia toate armele. □ Se zice că s’a revenit asupra transferărei d-lui inginer Teodorescu, directorul fabricei de tutun din localitate la Bucureşti. Q Soldatul Gh. Hraiţă, din regimentul Ştefan-cel-Mare No. 13, care fusese de pază la frontieră, ori pe cînd voia să treacă Prutul înnot, în dreptul Prisacanilor, s’a înecat. □ Un incendiu a distrus astă-noapte casele locuitorului C. Niculi, din comuna Bivolari. Focul a fost pus. □ Miine se va întruni la școala de Belle-Arte, comisiunea compusă din d-nii : St. Sihleanu, M. Carp, sculptorii Stork şi Strîmbulescu, pentru a cerceta lucrările d-lui Bălăcescu, care urmează a fi numit definitiv la catedra sa de sculptură. □ Normalistul N. Munteanu a fi numit învăţător la şcoala din Sân Sculeni. Q Miine se va începe revaccinat copiilor din şcoalele primare. □ Trupa colonelului Clarke va reprezenta o piesă pe pînza cinematografului Paihé-Fréres din sala Circului Sidoli, în noul său program de miiie Vineri 1 Octombrie. In luptă cu Pieile-roşii ale Americei de Nord este titlul acestui sunet şi se desfăşoară pe platourile şi în pădurile Coloradei (America de Nord). Rămaşi în număr foarte mic, indigenii Americei de Nord — aşa zişii Indiani — nu se mai găsescdecit în unele părţi nelocuite de Europeni şi se mai văd în circuri unde se produc în diferite exerciţii ecvestre etc. Clarke, un colonel în retragere, călătoreşte cu o trupă de asemenea băştinaşi americani şi ceea ce Cinematograful arată pe pînza este o înregistrare fidelă a unei piese jucată de această trupă de Piei roşii. E un program cu totul nou, care începe Vineri 1 Oct. cuprinde frumuseţi de sujete printre cari . Max Linder a greşit adresa, scenetă comică plăsmuită şi jucată de drăguţul actor de la Olympia din Paris. — Miliardarul, scene comico-dramatice. — Moravuri şi obiceiuri în Madagascar (Africa), şeful unui trib, lupte, femeile, bărbaţii, etc. — Directorul Circului, asasinat etc. etc. Se aduce la cunoştinţă că două programe se reprezintă săptămînal, cu toate noutăţile casei Pattie Freres, întercalîndu-se şi fabricatele caselor străine, bineînţeles numai cele reuşite. Primul program nou se reprezintă în fiecare Joi şi Vineri, al doilea program nou în fiecare Sîmbătă şi Duminecă. Matineurile urmează regulat în fiecare Sîmbătă şi Duminecă—4 ora ziua —cu preţuri reduse. □ Comisiunea pentru cercetarea apelurilor fiscale, va începe miine operaţiunile. Comisiunea se compune din : primul preşedinte al tribunalului, d. dr. Iuliano, din partea judeţului şi N. Pompilian, din partea administraţiei financiare. □ Lapte dulce zilnic proaspăt, se găseşte la debitul fermelor Bădareu et Dr. Manolescu, cu 35 bani litrul. De asemene zilnic iaurt proaspăt 20 bani castronul. □ universitare. La facultatea de ştiinţă examenele parţiale vor începe la 15 octombrie. S-au înscris următorii candidaţi : Mineralogie : d. Eiena Malaxa şi domnii Gheorghe Fiorea, Mihail Vîntu, B. Feldstein şi Dimitrie Gheorghiu. Fisiologie şi morfologie : d. Nicolae Cosmovici. Botanica. D. Ştefan Buzdugan, Constantin Antonovici, Mihail David. Geologie: Ştefan Buzdugan, G. Botezatu, Antonovici Constantin şi Petrescu C. La chimia analitică: d-nii Popescu loan, M. K. Popescu Vasile, M. I. Descriptiva : Popescu V. El. mecanică: Ştefan Cociorva. Calcul diferenţial pentru fenomene chimice şi naturale : Bălănescu V., Cociova V., Popescu V., Columb D., Columb N. Algebra superioară : V. Popescu. Căldură şi electricitate : Ion Popescu, Ionescu Anton, Columb N. Acustică-Optică Wexler H. şi Ionescu Gheorghe. Chimie minerală : Popescu A., Petru Popescu şi Columb Dimirie. Chimie agricolă: d-ra Ruxanda Leu, Elena Malaxa, H. Wexler. Chimie organică : Mihail Vîntu, d rele Elena Malaxa şi Ruxanda Leu,Const. Botez, B. Feldstein, E. Sebastian Gh. Gheorghiu şi Alexa Ene. Mecanica I şi NI: I. Popescu şi Ştefan Procopiu. Calcul diferenţial şi integral pentru matematici: Popescu Ioan, Gh. Botez, Mihail Lucas, loan Blanariu. Examenele la d. prof. Dragomir Hurmuzescu se vor ţine la 21 octombrie şi anume: loan Popescu, Ionescu Ant. şi N. Columb. Acustică şi optică: Ionescu Gh., Vexter H. Examenele de chimie minerală, se vor ţine la 25 octombrie. S-au înscris candidaţi d-nii An. Ionescu, Petru Popescu şi D. Columb. □ D. N. Gheorghiu, actualul verificator la pimărie, a fost numit ajutor comptabi, în locul defunctului N. Tironovics ; d. C. Faur, ţiitor de scripte, a fost numit verificator, d. I. M. Duca, perceptor la hală, a fost numit ţiitor de script®; d. I. Cokesy a fost reintregrat în funcţia de perceptor de hală. □ I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei, s’a reîntors azi dimineaţă în localitate. DIVERSS — Au fost aduşi şi internaţi la ospiciul de alienaţi de la Socola : Const. P. Dobriţoiu din Broscoieţi , Elena I. Goiţă din Săveni, Domnica T. Hriţcu din Ştiubeeni şi Catinca Itcov din Zvorîştea, toţi din judeţul Dorohoi. — D-ra Eliea Erimia a fost numită învăţătoare suplinitoare la şcoala din Osoi, jud. Suceava. D. E. Capaniscu a fost numit învățător la Uncești, județul Suceava.