Opinia, iulie 1911 (Anul 8, nr. 1339-1364)
1911-07-22 / nr. 1356
sul ce-l făceam, drumul fiind foarte periculos, de jur împrejur ştinc gata să se prăbuşiască ; jos apă, care din cînd în cînd trecea peste îngusta punte, pe alocurea putredă din cauza umezelei şi a neîngrijirei. Din timp în timp scoatem cite unul din noi cîte o exclamaţie: „cite de frumos“. Ne temeam să spunem ceva mai mult, de frică că nu va fi destul... Şi aşa şi este, căci ori di ta ai încerca să descrii farmecul acestei peşteri, îţi va fi peste putinţă; nu ştii ce să admiri mai mult în ea, stalagmitele şi stalactitele ce-şi dau mina formînd stîlpi puternici, ce-ţi amintesc galeriile romane: puterea picăturei de apă, ce făcîndu-şi loc printre stînci, aci distrugînd, aci clădind, a făurit aceste locuri fantastice ; sunetul metalic al pîrîiaşului de apă ce rostogolind bucăţi de stîncă în mersul său, îţi aminteşte melodia unui flueraş auzit în depărtare, într’un amurg de sară. Sau această singurătate ce te face să tremuri cite odată de groază, la gîndul că ai putea rămînea îngropat de viu în aceste locuri ? E un amestec de groază , plăcere, de singurătate şi dorinţă de viaţă ; e un tot ce nu se poate nici descrie, nici defini. Cu o frumoasă amintire ne întoarcem îndărăpt la schit, de unde luîndu ne bagajele și rămas bun de la călugări, rugîndu-i să transmită salutările noastre „ministrului“, o luăm prin pădurea Obireia Ialomicioarei, îndreptindu-ne spre Caraiman. * De mult lăsarăm pădurea în urmă, o nouă panorama ni se desfăşoară înaintea ochilor. Creşte de munţi, care mai de care mai înalte. In fund de tot, apare vîrful omului, — ţinta noastră—luminat feeric de razele aurii ale soarelui, îţi aminteşte frumoasele castele ce nu lipsesc mai niciodată din basmele ce ne mingîie copilăria. Din loc în loc, cite o perinuţă de muşchi, bătută cu mici floricele de miosotis sau altele, diferit colorate, întrec broderiile cele mai frumoase. Mai la o parte o pînză de omăt, străbătută de razele soarelui, lasă loc unui pîrîiaş de apă, ce şerpuind pe prundişul format din vremuri se perde în vale. Trecem prin omăt , ce diferenţă între omătul ce-ţi scîrţie sub picioare iu timpul crud şi omătul acesta ! Luăm fiecare cite un bulgăre de zăpadă şi cu chiote de veselie începem lupta în două tabere. Bătae cu zăpadă, în mijlocul verei, ce surprindere şi cit e de sublim tabloul! încet, încet, pe nesimţite, suntem în vîrful Caraimanului; în vale se văd Buştenii înconjuraţi de brazi; cu roteşti ochii numai ziduri de piatră, sfărmături de stînci rostogolite în vale de ape şi vîrduri. Scoborîm o mică vale şi după o jumătate de cias de suiş, zărim cabana fie pe omul, un strigăt de veselie eşi din piepturile noastre, cu puteri Îndoite sărim şi ultima creastă.. ţinta noastră era atinsă ! Ajuns in vîrf, rămîi stană de piatră, nu faci altă mişcare, de cft roteşti ochil; eşti uimit de priveliştile ce ţi se prezintă; te uiţi pe drumul pe care ai venit, tot farmecul pe care ai gustat treptat în drum, îl sorbi acum în totul, te simţi ameţit, uiţi oboseala, uiţi foamea, uiţi totul, doreşti un singur lucru... să nu se mai sfirşască. Noaptea sa lasă şi învăluie totul, din depărtare se aude cîntecul unui bucium ; fie la o vreme totul se linişteşte, fiecare, ghemuit într’un colţ, se lasă pradă gindurilor, şi e singurul moment poate cînd toţi gîndesc la fel, că par fericiţi...* A doua zi des dedimineaţă, începurăm scoborîşul, pe valea Cerbului, îndreptîndu-ne spre Buşteni, ca să vedeau în vale. Valea e destul de largă ; drumul pe care mergem asemănător unui şarpe, aci ne ascunde, aci ne scoate la iveală vedeaţa din fund, ne întoarcem regulat la fiecare cot, cu faţa de la brad la stîncă , lăsăm cu regret stîncile şi ne apropiem cu plăcere de brazi ! La un moment dat drumul nu mai şerpueşte, e drept, de o parte şi de alta 2 pereţi de piatră aproape verticali, parcă ar vrea să ne strivească, aşa sunt de apropiaţi. Se aude un sunet de clopoţel; ridicăm ochii în sus, pe vîrful stîncei, o turmă, de piţi, mergînd alene, fără cioban, sunt gata parcă să se prăbuşiască peste noi ; un moment se uită speriate în vale, bebăesc puţin... şi-şi caută apoi de hrană. Valea începe a se lărgi din nou, scoborim cu grabă, un zidam şi lăsat în urmă, în locul lui se întinde un mic şes petros, luminat de cursul unui pîrău, ce se întrece parcă cu noi în drum, de la o vreme ne lasă şi el, se perde şi al 2-lea zid ; începe a se auzi susiturul pădurei. Numai o sută de paşi şi am intrat în ea. Popuşoi într’o poiană. Munţii încep a se posomori şi a-şi acoperi vîrfurile pleşuve cu o mantie neagră de nouri, o ploaie măruntă începu să cadă, o pornirăm cu graba la drum. Eram cele de trei ciasuri de Buşteni. De la o vreme se posomori şi pădurea, eram la mijlocul zilei şi era aproape întunerec. Din măruntă, ploaia deveni torenţială. Entuziasmul nostru n’a putut fi înecat de revărsarea ploaiei, şi cu cit parcă porniam mai dirji la drum, cu atît ploaia Îşi vărsa mai cu amar găleţile asupra noastră. Cu toate pelerinele de cauciuc ne străbătuse apa pină la pele. Nu neam oprit nici un moment pînă în Buşteni. Cu semeţie intrarăm în comună, curioşii de prin casă, care rîdiau, care priveau cu nepăsare la noi. Singuri noi ne admiram ! Cu sosirea noastră la adăpost a încetat şi ploaia, soarele făcindu-şi apariţia ne-a dat tot ajutorul ca să ne uscăm hainele. Departe de a huli ploaia, îi suntem recunoscători, fără ea am fi perdut una din zilele cele mai plăcute din viaţa noastră, fără de ea, n’am fi rămas o zi în Buşteni şi n’am fi vizitat Azaga cu renumitul ei parc. Strînşi cu toţii în jurul unei mese, plini de veselie, ne luarăm adio de la aceste locuri atît de frumoase, ce timp de o săptămină ne-au înălţat sufletul ne-au înviorat şi ne-au dat puteri noi de muncă în urmarea drumului atît de greu al vieţei. Cu durere un suflet ne urcarăm în trenul spre Iaşi. Toţi aveam senzaţia că se rupe o parte scumpă din sufletul nostru, dar nimeni nu spune o vorbă. Ne supunem soartei... I. M „Opinia“ la Varatec Dintre cele 19 mînăstiri de maici aflătoare în România, Varatecul după Agapia e din cele mai însemnate fiind cea mai mare, avînd pînă la 600 maici, şi mult căutată prin situaţia ei. Doctorii spun că e „un fund de sac“, adică o înfundătură de curent, cu aer dulce, apă limpede şi viaţă potrivit de scumpă. Apoi Împrejurimile sunt pline de farmecul naturei, care incintă privirea şi mingîie sufletul. Pînă astăzi au sosit multe familii, însă mai puţine decit anii trecuţi, fiindcă se luase la început hotărirea de către I. P. S. S. Mitropolitul Pimen de a Interzice închinarea caselor pentru vizitatorii verei. Din această, mulţi cari veniau altă dată aici, anul acesta s’au dus să-şi petreacă vara în alte localităţi. Au venit totuşi acei cărora nu le permit mijloacele materiale să se ducă în localităţi, unde se cere etichetă şi viaţă mai scumpă , au venit profesori de toate categoriile, ofiţeri şi magistraţi, a căror traiu e regulat după budget, neavînd alte surse decît salarul. După aceasta se poate vedea în cine s’ar fi lovit, dacă I. P. Sa, nu revenea asupra dispoziţiei ce o luase la început. De citeva zile, timpul e frumos şi lumea pune la cale multe excursii. Cea mai interesantă promite a fi vizitarea şi urcarea pe Ceahlău. Mulţi însă ne temem a ne depărtă prin munţi, din cauza teroarei ce a răspîndit-o un bandit numit Pantlimon, care cu banda lui ameninţă şi pradă pe trecătorii drumurilor. E curios, cum astfel de stare de teroare poate să domnească in România vremurile aceste, fără ca administraţia în drept să nu iei măsurile riguroase de a-l prinde şi a scuti lumea de frică. Se vede că e caracteristica regimului actual de guvernămînt, indolenţă şi nepăsare sau mai bine neputinţă de a face ceva. De altfel starea aceasta de nepăsare faţă de acei ce şi-au făcut pomană să aducă la crima ţării guvernul neputincios de astăzi se vede şi la localitate. Administaţia comunală de aici nici nu gîndeşte să repare drumul pe care altă dată urcam spre Poiana Ţigancei şi în tot parcursul pînă acolo nu se găseşte nici o bancă, pe care să te poţi odihni cît de puţin. Sunt odioşi aceşti oameni, cari nu-şi înţeleg interesele ! Ei lucrează par’că ia adins să se alunge şi să ne dezguste de a mai veni în alţi ani, uitînd zecile de mii de lei ce le rămîne în folosul lor. Iată și numele cîtorva familii stabilite aici pînă acum: C. Cihoschi, P. Bogdan, Aurel Ghinea, D. Cihodaru, dr. Missir, Haralamb, N. Popovici, Vamali, D. Ionescu, C. Zaharia, Gh. Macri, C Pasat, I. Davidescu, I. Răutu, F. Radu, căpitan Ciocaneli, d-rul Popescu, C. Manolescu, M. Rozan, d-rul Gavrilescu, F. Simu, căpitan Puiu, căpitan Heiban, căpitan Vişan, Gr. Vasiliu, V. Botez, dr. Dărmănescu, N. Climescu, P. Dimitriu, A. Ivaşcu, C. Ionescu, L Praja, Romulus Grigorcea, D. Sachelaru, căp. Goliat, Gh. Teodor şi alţii. Tit. « Liciul „Particular“ Strada Mitropolie 10,—Iaşi Se aduce la cunoştinţă că în timpul vacanţei, 1 Iulie—1 Septembrie a.c., la Liceul particular din localitate se vor ţinea cursuri de pregătire pentru examenele generale din Septembrie, pentru corigenţă, şcoli speciale, examene de bursă şi de admitere în şcolile secundare. Pentru informaţii a se adresa la Cancelaria liceului, în fiecare zi între orele 3—5 p. m. Direcţiunea OPINIA it&za-SUinlo-€lzl& Documente omeneşti. — Laudele n’au lipsit cu ocazia „Jubileului“ d-lui N. Iorga, de 40 de ani. Au fost chiar prea multe în felul lor.Doar ici colou’au lipsit nici mustrările. Mai severe între aceste din urmă au fost constatările „Vieţei Romîneşti“, deşi ele nu sunt făcute în directă legătură cu evenimentul jubileului. Cităm din revista iaşană : „...Să vezi pe un om de cultură că stilizează lăcomia şi calomnia tuturor animalelor rapace din această ţară, e una din priveliştele cele mai triste şi mai comice în acelaşi timp. Teribile documente mai dă d. Iorga istoricului viitor. Şi teribilă idee îşi va face acel istoric de d. Iorga. D-sa zice că „învăţaţii care vor trăi după noi vor descoperi reped® scopul ce a avut d-sa în vedere“, cînd a scris articolele adunate în acest volum. Teamă ne e că învăţaţii neştiind optica specială a d-lui Iorga şi ţinindu-se numai de texte, să nu pună pe d. Iorga ln rubrica impostorilor şi calomniatorilor extraordinari sau poate chiar ordinari“. Pentru mai multă claritate, adăugăm că şarja revistei e referitoare la un volum de articole, culese acum de d. Iorga şi în care generoşii sunt maltrataţi,priviţi prin „optica specifică“ a apostolului naţionalist. * Opera Thais a lui Massenet s-a dat la Londra abia acum pentru întăia oară. Reprezentaţia a avut loc înCovent Garden Opera House şi a avut un succes deplin. Ministrul de interne al Rusiei a decis ca dentiştii evrei cari nu au dreptul de domiciliu în Charcow să nu poată lua parte la congresul profesional ce are loc în acel oraş. Cum jumătate din numărul dentiştilor în Rusia sunt evrei, congresul va fi înjumătăţit. * „Viaţa Romînească“ No.6, a apărut astăzi cu următorul sumar: A. Russo.—Piatra Teiului (Fragment dintr’o călătorie în Munţii Moldovei,— fălămelie de M. Sadoveanu). M. Codreanu.—Rigoletto (Sonet). Radu Rosetti.— Pentru adevăr şi dreptate. Colaboratorii revistei.—Note pe marginea cărţilor (Greerele şi Furnica). (Pe o istorie a literaturii japoneze). Mircea Dem. Rădulescu.—Leii de piatră (Versuri). N. N. Beldiceanu.—Inaugurarea prostogolului. G. Toplrceanu.-Prin tren (Versuri) Colaboratorii revistei.—Documente omenești (Noroc...). Ilie Bărbulescu.—Din lumea balcanică (Cultura în Montenegro). D. Svilokosritch.—Din lumea balcanică. T. A. Bădărău.—Cronica ştiinţifică. C. Sandu-Aldea.—Cronica agricolă. Lucilius.—Cronica socială. F. Nicanor & Co.—Miscellanea (Puţină „politică“.—Dicţionarul limbii rombie, Academiad. S. Puşcariu. De la redaţie). □ Ultimul consiliu de miniştri, care s a ţinut la 11 iulie a aprobat oferta casei David Grove din Berlin, pentru continuarea lucrărilor de Încălzit şi ventilaţie la noul palat al adunării deputaţilor. Oferta casei germane este pentru suma de 75.395 lei 25 bani. □ Halta Rlul Vadului, situată la frontiera noastră despre Ungheni, la punctul unde intră în ţară Oltul, care baltă pînă acum a fost deschisă numai pentru traficul local de călători şi bagaje, se va deschide cu începere de astăzi şi pentru traficul local de mărfuri de mare şi de mică iuţeală. Dl D. C. Andrievici a fost numit ofiţer de sergenţi clasa 1 la poliţia din Iaşi, in locul vacant. O Numitul Ilie Landis trecind cu bicicleta pe strada Lăpuşneanu, a dat peste femeia Maria Lupu, lovind o grav. Ea fost transportată la spital, spre pansare, iar biciclistul arestat. O Numitul I. Engler, din strada Seulescu, prezentîndu-se la gara Iași cu un permis pe calea ferată cl. II pe numele M. Panu, a fost arestat. La interogator a declarat că permisul eliberat de ministerul lucrărilor publice, l-a căpătat de la un reprezentant a casei Abramovici. Ori după amiază a plesnit un tub de la conducta de apa din piaţa Unirei tocmai sub fondaţia abia terminată a statuei lui Cuza Vodă. Din această cauză terasamentul s’a slăbit, iar fondaţia ameninţă să se prăbuşească. ( Un violent incendiu a distrus ori noaptea două girezi de grîu şi o batoză, proprietatea d-lui Ursianu, arendaşul moşiei Cepleniţa. Pagubele se urcă la suma de 34000 lei. Focul a fost pus de reu făcători. O Ministerul de interne a trimis prefecture de judeţ un tablou tip, după care se vor distribui ajutoarele inundaţilor din judeţul nostru. □ Piscarele şi closetele instalate în diferitele răspunderi au ajuns nişte focare de infecţiune, din cauză că nu sunt supraveghiate. Partea de sus a oraşului e din nou lipsită de apă, din cauza unor noi stricăciuni ale conductei. □ Eri după amiază a dispărut de la ospiciul de alienaţi de la Socola, pacientul Gh. Vieru din Iaşi, care profitînd de faptul că gardienii erau ocupaţi cu masa, a sărit gardul ospiciului refugiindu-se In nişte vii. □ Teatrale: o trupă de operă liliputienă va începe de mîine seară o serie de 10 reprezentaţii In grădina Bragadiru. Trupa este compusă din 34 de elemente şi-şi va începe reprezentaţiile cu Lulia de Lamermor, operă in 4 acte de Donizetti. □ A apărut suplimentul ,la „Anuarul Socec“ pe 1911 cuprinzând personalul tuturor autorităţilor civile militare şi eclesiaste din toată ţara, după cele din urmă numiri şi schimbări. Suplimentul se distribue gratuit cumpărătorilor Anuarului. Q D. Victor Fara secretarul consiliului judeţean a obţinut un concediu de 2 luni cu începere de la 20 Iulie., □ La 26 Iulie se va ţine licitaţie la manufactura de tutun din localitate pentru darea în întreprindere a lucrărilor de construire a unei clădiri pentru vizite medicale, a unui grajd şi a unei pivniţe pe lingă cantină. Valoarea totală a lucrărilor este de 24 000 lei. Iată programul de astă seară Joi 21 iune al teatrului cinematografic Pathé Fréres, din noua grădină Trajan . Exilul împăratului Napoleon I, 6 ani la Ste Héléne (1815—1821). Nu există o dramă mai mișcătoare, ca exilul lui Napoleon cel mare la Ste Héléne. S’ar părea că învingătorii de la Waterloo nu s’au mulțumit că leul a fost captiv ei au vrut chiar nimicirea marelui om, căci numai așa se explică purtarea brutală a guvernorului englez Hudson Lowe faţă de împăratul captiv precum şi nenumăratele mizerii pe care a trebuit să le îndure exilatul. Minat de o boală oribilă, contractată acolo sau cel puţin agravată de climatul ucigător al insulei Ste Hélène, Napoleon, după o martirizare de şase ani s’a stins in mijlocul credincioşilor sei, cari au consimţit să fie partaşi la captivitatea lui. Măreaţa dramă ce se prezintă, reproduce fapte emoţionante şi dureroase ale exilului marelui om, sunt episode veridice după acte şi documente autentice ale epocei, păstrate în arhivele naţionale ale Parisului şi după „Memorialul din Ste Héléne“ dictat de Napoleon insăşi. Exilul lui Napoleon la Ste Héléne este una din cele mai mari suferinţi de care a fost încercat învingătorul atitor lupte, groaza minichilor şi stăpânul pământului, este reversul medaliei pe faţa căreia marele Imparct a gravat „Eternă glorie“; întreaga desfăşurare cuprinde două părţi mari de cinematograf, adică o jumătate a programului. — Celelalte două părţi ale programului conţin între altele : Recunoştinţa drumeţului, roman insufleţit—Din Sviţera, pitoreasca vale Lauterbrunnen—Tâmpilă se culcă sub cerul liber, scene comice—Uzinele metalurgice din Donetz (Rusia) vederi industriale—Razele Roentgen, popularizare ştiinţifică—The Buthais, exerciţii gimnastice, vederi artistice sportive— Piticul Gaston face exerciţii de forţă, scene comice etc. * STRUNA ZILEI UN ECHIVOC Z... a reclamat contra căpitanului Thomiok, că i-a furat balonul cu care a venit în Iași. Rol să fie căpitanul ? Poate-i mai adevărat Go, de la stăpâ, bidonul înspre Thomik a... zburat. □ Administraţia ziarului „Opinca“ primeşte abonamente de vingiatură cu: 2 lei PE LUNA în d-o partea ţârei, şi 3 lei şi 50 PE lună în străinătate. □ La biuroul vamal Iaşi, aflându-se părăsite : 5 lăzi, 29 kg. vase de tablă de fier smălţuite, 9 kg. vase de sirmă de fier cositorite, 5 kg. gelatină alimentară, 5 kg. mașini de alamă lustruite, 200 gr. creioane colorate, 200 gr. hirtie de filtrag, 300 gr. lucrări de hîrtie, 1 kg. clopoţel de alamă nichela, 10 kg. o cutie de tablă de zinc lustruită, 48 kg. vase de sticlă pentru laborator, 7 kg. o mașină de tuci vopsită, pentru laborator, 2 kg. 600 gr. placă de lemn cu ramă de alamă pentru făcut medicamente, 200 gr. perii de sirmă de alamă şi păr, 3 bale, 190 kg. cuverturi de bumbac vopsite, peste 180 gr. şi pînă la 35 fire, 1 col. clopot, o ladă, 77 kg. abatare de sticlă colorată pentru lămpi, o ladă 210 kg. ţesături de bumbac, 180—100 gr. pe mp. peste 70 fire, 5 kg. carton ambalaj, 1 col. 18 kg. maşină de scris, 1 col 53 kg. nasturi de alamă oxidaţi şi cositoriţi. Proprietarii acestor obiecte pot pînă la finele lunii să şi le scoată. In caz contrariu şi după trecerea acestui termen, se vor scoate în vînzare conform art. 133 din legea generală a vămilor. mn n'n sm m Băile OGLINZI 3 kilom. de la tîrgu Neamţ, de unda pînă la băi transportul se face cu Tramcare, Bracuri, diferite echipaje şi Automobil. 50 % reducere prin gara Paşcani. Sesiunea de la 1 Iunie la 15 Septembrie Staţiune climaterică de primul rang, situată in munţii Neamţului, la o altitudine de 500 metri deasupra nivelului mărei, de unde domină toată regiunea înconjurătoare, ferită de curenţi, înconjurată fiind din 3 părţi cu o pădure seculară şi un parc splendid. Clima temperată, aerul curat şi hygienic de aci, unite cu poziţiunea sa pitorească, îi dă coloritul şi farmecul încîntător al naturei binefăcătoare. Boile saline de aci sunt din cele mai concentrate şi rivalizează cu băile similare din Hall, Ischl, Reichenball etc. Cabinele de Baie şi Hidroterapie instalate în modul cel mai higienic şi modern, Sunt toate în faianţă. Băile au efect miraculos asupra Rheumatismului, scrophnlosel, limfatismul, cloroanemie, debilitate, rachirism, lschlas, paralisti, neurastenie, sifilis, boale de piele, boale de copii şi de femei, lencerea, metrită, perl şi parametritele, fibrome, sterilitate, etc. Un pavilion modern pentru inhalaţie cu apă minerală, esenţă de brad şi diverse substanţe medicamentoase apropriate. HOTEL şi VILE RESTAURANT EXCELENT cu bucătărie romînă şi franceză sub conducerea D lui M. Petersil, se serveşte Table d’hôte. Pensiune (casă şi masă) de la Lei 6.50 pe zi de persoană. O ORCHESTRĂ din cele mai bune amuzează publicul. Pentru familiile care vor să facă menaj acasă, sunt vile şi camere cu bucătării, deosebite, cu luna şi sezon, cu preţuri convenabile Pentru distracţiuni clădire grandioasă, prevăzută cu săli de dans, biliard, lectură, săli pentru diferite jocuri şi casino.—S’au construit din nou vile şi mai multe camere. Efti şi Folositor Pentru persoanele ce nu se pot deplasa, recomandăm sarea extrasă din apele minerale din Oglinzi, care din cauză că e mult introdusă, ne-a pus în plăcuta posiţiune, a scădea preţul unei cutii de 2 kile de la lei 1.50 la 120. Sarea minunată de Oglinzi se află depusă spre vinzare, în Bucureşti , la farmacia d-lui Stoenescu, şi Centrala, în Iaşi la farmacia Fabiui şi în Tg. Neamţ la Adiţia Băilor. Serviciul medical este încredinţat dlui Profesor Universitar Dr. V. Bojan, medic şef al maternităţei din Iaşi, care va face şi operaţiunile cerute, asistat de d. Dr. I. Rosenfeld. Persoanele cari nu vor să stea la Oglinzi, găsesc în Trg. Neamţ numeroase locuinţi confortabile şi eftine, cu sau fără menaj şi cari se vor transporta la băi cu tramcarele administraţiei la fiecare 15 minute. Pentru orice informaţiuni a se adresa de pe acuma la subscrişii în Trg. Neamţ. Concesionarii băilor Oglinzi : Rudolf Fritz & Dr. I. Rosenfeld In Iaşi, d. Petersil, antreprenorul Hotelului, Str. de Sus 189.