Opinia, iulie 1911 (Anul 8, nr. 1339-1364)

1911-07-22 / nr. 1356

sul ce-l făceam, drumul fiind foarte pe­riculos, de jur împrejur ştinc­ gata să se prăbuşiască ; jos apă, care din cînd în cînd trecea peste îngusta punte, pe alocurea putredă din cauza umezelei şi a neîngrijirei. Din timp în timp scoa­tem cite unul din noi cîte o exclama­ţie: „cit­e de frumos“. Ne temeam să spunem ceva mai mult, de frică că nu va fi destul... Şi aşa şi este, căci ori di ta ai încerca să descrii farmecul a­­cestei peşteri, îţi va fi peste putinţă; nu ştii ce să admiri mai mult în ea, stalagmitele şi stalactitele ce-şi dau mina formînd stîlpi puternici, ce-ţi a­­mintesc galeriile romane: puterea pi­­căturei de apă, ce făcîndu-şi loc prin­tre stînci, aci distrugînd, aci clădind, a făurit aceste locuri fantastice ; sune­tul metalic al pîrîiaşului de apă ce ros­togolind bucăţi de stîncă în mersul său, îţi aminteşte melodia unui flueraş au­zit în depărtare, într’un amurg de sară. Sau această singurătate ce te face să tremuri cite odată de groază, la gîndul că ai putea rămînea îngropat de viu în aceste locuri ? E un amestec de groază , plăcere, de singurătate şi dorinţă de viaţă ; e un tot ce nu se poate nici descrie, nici defini. Cu o frumoasă amintire ne întoar­cem îndărăpt la schit, de unde luîn­­du ne bagajele și rămas bun de la că­lugări, rugîndu-i să transmită salutările noastre „ministrului“, o luăm prin pă­durea Obireia Ialomicioarei, îndreptin­­du-ne spre Caraiman. * De mult lăsarăm pădurea în urmă, o nouă panorama ni se desfăşoară îna­intea ochilor. Creşte de munţi, care mai de care mai înalte. In fund de tot, apare vîrful omului, — ţinta noastră—luminat feeric de razele aurii ale soarelui, îţi aminteşte frumoasele castele ce nu lipsesc mai nici­odată din basmele ce ne mingîie copilăria. Din loc în loc, cite o peri­­nuţă de muşchi, bătută cu mici flori­cele de miosotis sau altele, diferit colo­rate, întrec broderiile cele mai frumoase. Mai la o parte o pînză de omăt, străbă­tută de razele soarelui, lasă loc unui pîrîiaş de apă, ce şerpuind pe prundişul format din vremuri se perde în vale. Trecem prin omăt , ce diferenţă între omătul ce-ţi scîrţie sub picioare iu tim­pul crud şi omătul acesta ! Luăm fie­care cite un bulgăre de zăpadă şi cu chiote de veselie începem lupta în două tabere. Bătae cu zăpadă, în mijlocul ve­rei, ce surprindere şi cit e de sublim tabloul! încet, încet, pe nesimţite, suntem în vîrful Caraimanului; în vale se văd Buştenii înconjuraţi de brazi; cu­ roteşti ochii numai ziduri de piatră, sfărmă­­turi de stînci rostogolite în vale de ape şi vîrduri. Scoborîm o mică vale şi după o ju­mătate de cias de suiş, zărim cabana fie pe omul, un strigăt de veselie eşi din piepturile noastre, cu puteri Îndoite sărim şi ultima creastă.. ţinta noastră era atinsă ! Ajuns in vîrf, rămîi stană de piatră, nu faci altă mişcare, de cft roteşti ochi­l; eşti uimit de priveliştile ce ţi se pre­zintă; te uiţi pe drumul pe care ai ve­nit, tot farmecul pe care­­ ai gustat treptat în drum, îl sorbi acum în to­tul, te simţi ameţit, uiţi oboseala, uiţi foamea, uiţi totul, doreşti un singur lucru... să nu se mai sfirşască. Noaptea sa lasă şi învăluie totul, din depărtare se aude cîntecul unui bucium ; fie la o vreme totul se linişteşte, fiecare, ghemuit într’un colţ, se lasă pradă gin­­durilor, şi e singurul moment poate cînd toţi gîndesc la fel, că par feri­ciţi...* A doua zi des dedimineaţă, începu­răm scoborîşul, pe valea Cerbului, în­­dreptîndu-ne spre Buşteni, ca să vedeau în vale. Valea e destul de largă ; dru­mul pe care mergem asemănător unui şarpe, aci ne ascunde, aci ne scoate la iveală vedeaţa din fund, ne întoarcem regulat la fiecare cot, cu faţa de la brad la stîncă , lăsăm cu regret stîncile şi ne apropiem cu plăcere de brazi ! La un moment dat drumul nu mai şerpueşte, e drept, de o parte şi de alta 2 pereţi de piatră aproape ver­ticali, parcă ar vrea să ne strivească, aşa sunt de apropiaţi. Se aude un su­net de clopoţel; ridicăm ochii în sus, pe vîrful stîncei, o turmă, de piţi, mer­­gînd alene, fără cioban, sunt gata parcă să se prăbuşiască peste noi ; un mo­ment se uită speriate în vale, bebăesc puţin... şi-şi caută apoi de hrană. Valea începe a se lărgi din nou, sco­borim cu grabă, un zid­­­am şi lăsat în urmă, în locul lui se întinde un mic şes petros, luminat de cursul unui pîrău, ce se întrece parcă cu noi în drum, de la o vreme ne lasă şi el, se perde şi al 2-lea zid ; începe a se auzi susiturul pădurei. Numai o sută de paşi şi am intrat în ea. Popuşoi într’o poiană. Munţii încep a se posomori şi a-şi acoperi vîrfurile pleşuve cu o mantie neagră de nouri, o ploaie măruntă în­cepu să cadă, o pornirăm cu­ graba la drum. Eram cele de trei ciasuri de Buşteni. De la o vreme se posomori şi pădurea, eram la mijlocul zilei şi era aproape întunerec. Din măruntă, ploaia deveni toren­ţială. Entuziasmul nostru n’a putut fi îne­cat de revărsarea ploaiei, şi cu cit parcă porniam mai dirji­ la drum, cu atît ploaia Îşi vărsa mai cu amar găleţile asupra noastră. Cu toate pelerinele de cauciuc ne străbătuse apa pină la pele. Nu ne­am oprit nici un moment pînă în Buş­teni. Cu semeţie intrarăm în comună, curioşii de prin casă, care rîdiau, care priveau cu nepăsare la noi. Singuri noi ne admiram ! Cu sosirea noastră la adăpost a în­cetat şi ploaia, soarele făcindu-şi apa­riţia ne-a dat tot ajutorul ca să ne us­­căm hainele. Departe de a huli ploaia, îi suntem recunoscători, fără ea am fi perdut u­­na din zilele cele mai plăcute din via­ţa noastră, fără de ea, n’am fi rămas o zi în Buşteni şi n’am fi vizitat Azaga cu renumitul ei parc. Strînşi cu toţii în jurul unei mese, plini de veselie, ne luarăm adio de la aceste locuri atît de frumoase, ce timp de o săptămină ne-au înălţat sufletul ne-au înviorat şi ne-au dat puteri noi de muncă în urmarea drumului atît de greu al vieţei. Cu durere un suflet ne urcarăm în trenul spre Iaşi. Toţi aveam senzaţia că se rupe o parte scumpă din sufletul nostru, dar nimeni nu spune o vorbă. Ne supunem soartei... I. M „Opinia“ la Var­atec Dintre cele 19 mînăstiri de maici a­­flătoare în România, Varatecul după Aga­­pia e din cele mai însemnate fiind cea mai mare, avînd pînă la 600 maici, şi mult căutată prin situaţia ei. Doctorii spun că e „un fund de sac“, adică o înfun­dătură de curent, cu aer dulce, apă lim­pede şi viaţă potrivit de scumpă. Apoi Împrejurimile sunt pline de farmecul naturei, care incintă privirea şi mingîie sufletul. Pînă astăzi au sosit multe fa­milii, însă mai puţine de­cit anii tre­cuţi, fiind­că se luase la început hotă­­rirea de către I. P. S. S. Mitropolitul Pimen de a Interzice închinarea caselor pentru vizitatorii verei. Din această, mulţi cari veniau altă dată aici, anul acesta s’au dus să-şi petreacă vara în alte localităţi. Au venit totuşi acei că­rora nu le permit mijloacele materiale să se ducă în localităţi, unde se cere etichetă şi viaţă mai scumpă , au venit profesori de toate categoriile, ofiţeri şi magistraţi, a căror traiu e regulat după budget, neavînd alte surse de­cît sala­rul. După aceasta se poate vedea în cine s’ar fi lovit, dacă I. P. Sa, nu re­venea asupra dispoziţiei ce o luase la început. De cite­va zile, timpul e fru­mos şi lumea pune la cale multe ex­cursii. Cea mai interesantă promite a fi vizitarea şi urcarea pe Ceahlău. Mulţi însă ne temem a ne depărtă prin munţi, din cauza teroarei ce a răspîndit-o un bandit numit Pantlimon, care cu banda lui ameninţă şi pradă pe trecătorii dru­murilor. E curios, cum ast­fel de stare de te­roare poate să domnească in România vremurile aceste, fără ca administraţia în drept să nu iei măsurile riguroase de a-l prinde şi a scuti lumea de frică. Se vede că e caracteristica regimului actual de guvernămînt, indolenţă şi ne­păsare sau mai bine neputinţă de a face ceva. De alt­fel starea aceasta de nepă­sare faţă de acei ce şi-au făcut pomană să aducă la crima ţării guvernul nepu­tincios de astăzi se vede şi la localitate. Administaţia comunală de aici nici nu gîndeşte să repare drumul pe care altă dată urcam spre Poiana Ţigancei şi în tot parcursul pînă acolo nu se găseşte nici o bancă, pe care să te poţi odihni cît de puţin. Sunt odioşi aceşti oameni, cari nu-şi înţeleg interesele ! Ei lucrează par’că ia adins să se alunge şi să ne dezguste de a mai veni în alţi ani, uitînd zecile de mii de lei ce le rămîne în folosul lor. Iată și numele cîtor­va familii stabi­lite aici pînă acum: C. Cihoschi, P. Bogdan, Aurel Ghinea, D. Cihodaru, dr. Missir, Haralamb, N. Popovici, Vamali, D. Ionescu, C. Zaharia, Gh. Macri, C Pasat, I. Davidescu, I. Răutu, F. Radu, căpitan Ciocaneli, d-rul Popescu, C. Ma­­nolescu, M. Rozan, d-rul Gavrilescu, F. Simu, căpitan Puiu, căpitan Heiban, căpitan Vişan, Gr. Vasiliu, V. Botez, dr. Dărmănescu, N. Climescu, P. Dimitriu, A. Ivaşcu, C. Ionescu, L Praja, Romu­lus Grigorcea, D. Sachelaru, căp. Goliat, Gh. Teodor şi alţii. Tit. « Liciul „Particular“ Strada Mitropolie­ 10,—Iaşi Se aduce la cunoştinţă că în timpul vacanţei, 1 Iulie—1 Septembrie a.c., la Liceul particular din localitate se vor ţinea cursuri de pregătire pentru exa­menele generale din Septembrie, pentru corigenţă, şcoli speciale, examene de bursă şi de admitere în şcolile secundare. Pentru informaţii a se adresa la Can­celaria liceului, în fiecare zi între orele 3—5 p. m. Direcţiunea OPINIA ­it&za-SUinlo-€lzl& Documente omeneşti. — Laudele n’au lipsit cu ocazia „Jubileului“ d-lui N. Iorga, de 40 de ani. Au fost chiar prea multe în felul lor.Doar ici colou’au lipsit nici mustrările. Mai severe între aceste din urmă au fost constatările „Vieţei Romîneşti“, de­şi ele nu sunt făcute în directă legă­tură cu evenimentul jubileului. Cităm din revista iaşană : „...Să vezi pe un om de cultură că stilizează lăcomia şi calomnia tuturor animalelor rapace din această ţară, e una din priveliştele cele mai triste şi mai comice în acelaşi timp. Teribile documente mai dă d. Iorga istoricului viitor. Şi teribilă idee îşi va face acel istoric de d. Iorga. D-sa zice că „învăţaţii care vor trăi după noi vor descoperi reped® scopul ce a avut d-sa în vedere“, cînd a scris articolele adu­nate în acest volum. Teamă ne e că învăţaţii ne­ştiind optica specială a d-lui Iorga şi ţinindu-se numai de texte, să nu pună pe d. Iorga ln rubrica impos­torilor şi calomniatorilor extraordinari sau poate chiar ordinari“. Pentru mai multă claritate, adăugăm că şarja revistei e referitoare la un vo­lum de articole, culese acum de d. Iorga şi în care generoşii sunt maltra­taţi,­priviţi prin „optica specifică“ a apostolului naţionalist. * Opera Thais a lui Massenet s-a dat la Londra abia acum pentru întăia oară. Reprezentaţia a avut loc înCovent Garden Opera House şi a avut un suc­ces deplin. Ministrul de interne al Rusiei a de­cis ca dentiştii evrei cari nu au dreptul de domiciliu în Charcow să­ nu poată lua parte la congresul profesional ce are loc în acel oraş. Cum jumătate din numărul dentiştilor în Rusia sunt e­­vrei, congresul va fi înjumătăţit. * „Viaţa Romînească“ No.­­6, a apărut astăzi cu următorul sumar: A. Russo.—Piatra Teiului (Fragment dintr’o călătorie în Munţii Moldovei,— fălămelie de M. Sadoveanu). M. Codrea­­nu.—Rigoletto (Sonet). Radu Rosetti.— Pentru adevăr şi dreptate. Colaborato­rii revistei.—Note pe marginea cărţilor (Greerele şi Furnica). (Pe o istorie a literaturii japoneze). Mircea Dem. Rădu­­lescu.—Leii de piatră (Versuri). N. N. Beldiceanu.—Inaugurarea prostogolului. G. Toplrceanu.-P­rin tren (Versuri) Co­laboratorii revistei.—Documente ome­nești (Noroc...). Ilie Bărbulescu.—Din lumea balcanică (Cultura în Montene­gro). D. Svilokosritch.—Din lumea bal­canică. T. A. Bădărău.—Cronica ştiin­ţifică. C. Sandu-Aldea.—Cronica agri­colă. Lucilius.—Cronica socială. F. Ni­­canor & Co.—Miscellanea (Puţină „po­litică“.—Dicţionarul limbii rombie, A­­cademiad. S. Puşcariu. De la redaţie). □ Ultimul consiliu de miniştri, care s a ţinut la 11 iulie a aprobat oferta casei David Grove din Berlin, pentru continuarea lucrărilor de Încălzit şi ventilaţie la noul palat al adunării de­putaţilor. Oferta casei germane este pen­tru suma de 75.395 lei 25 bani. □ Halta Rlul Vadului, situată la frontiera noastră despre Ungheni, la punctul unde intră în ţară Oltul, care baltă pînă acum a fost deschisă numai pentru traficul local de călători şi ba­gaje, se va deschide cu începere de as­tă­zi şi pentru traficul local de mărfuri de mare şi de mică iuţeală. Dl D. C. Andrievici a fost numit o­­fiţer de sergenţi clasa 1 la poliţia din Iaşi, in locul vacant. O Numitul Ilie Landis trecind cu bicicleta pe strada Lăpuşneanu, a dat peste femeia Maria Lupu, lovind o grav. Ea fost transportată la spital, spre pan­­sare, iar biciclistul arestat. O Numitul I. Engler, din strada Seu­­lescu, prezentîndu-se la gara Iași cu un permis pe calea ferată cl. II pe numele M. Panu, a fost arestat. La interogator a declarat că permisul eliberat de mi­nisterul lucrărilor publice, l-a căpătat de la un reprezentant a casei Abramovici. O­­ri după amiază a plesnit un tub de la conducta de apa din piaţa Unirei tocmai sub fondaţia abia terminată a statuei lui Cuza Vodă. Din această cauză terasamentul s’a slăbit, iar fon­­daţia ameninţă să se prăbuşească. (­ Un violent incendiu a distrus ori noaptea două girezi de grîu şi o bato­ză, proprietatea d-lui Ursianu, arenda­şul moşiei Cepleniţa. Pagubele se urcă la suma de 34000 lei. Focul a fost pus de reu făcători. O Ministerul de interne a trimis pre­fecture­ de judeţ un tablou tip, după care se vor distribui ajutoarele inunda­ţilor din judeţul nostru. □ Piscarele şi closetele instalate în diferitele răspunderi au ajuns nişte fo­care de infecţiune, din cauză că nu sunt supraveghiate.­­ Partea de sus a oraşului e din nou lipsită de apă, din cauza unor noi stricăciuni ale conductei. □ Eri după amiază a dispărut de la ospiciul de alienaţi de la Socola, pa­cientul Gh. Vieru din Iaşi, care profi­­tînd de faptul că gardienii erau ocupaţi cu masa, a sărit gardul ospiciului re­­fugiindu-se In nişte vii. □ Teatrale: o trupă de operă lili­­putienă va începe de mîine seară o se­rie de 10 reprezentaţii In grădina Bra­­gadiru. Trupa este compusă din 34 de elemente şi-şi va începe reprezentaţiile cu Lulia de Lamermor, operă in 4 acte de Donizetti. □ A apărut suplimentul ,la „Anuarul Socec“ pe 1911 cuprinzând personalul tuturor autorităţilor civile militare şi eclesiaste din toată ţara, după cele din urmă numiri şi schimbări. Suplimentul se distribue gratuit cum­părătorilor Anuarului. Q D. Victor Fara secretarul consi­liului judeţean a obţinut un concediu de 2 luni cu începere de la 20 Iulie., □ La 26 Iulie se va ţine licitaţie la manufactura de tutun din localitate pentru darea în întreprindere a lucră­rilor de construire a unei clădiri pen­tru vizite medicale, a unui grajd şi a unei pivniţe pe lingă cantină. Valoarea totală a lucrărilor este de 24 000 lei.­­ Iată programul de astă seară Joi 21 iun­e al teatrului cinematografic Pathé Fréres, din noua grădină Tra­jan . Exilul împăratului Napoleon I, 6 ani la S­te Héléne (1815—1821). Nu există o dramă mai mișcătoare, ca exilul lui Napoleon cel mare la S­te Héléne. S’ar părea că învingătorii de la Wa­terloo nu s’au mulțumit că leul a fost captiv ei au vrut chiar nimicirea ma­relui om, căci numai așa se explică purtarea brutală a guvernorului englez Hudson Lowe faţă de împăratul captiv precum şi nenumăratele mizerii pe care a trebuit să le îndure exilatul. Minat de o boală oribilă, contractată acolo sau cel puţin agravată de clima­tul ucigător al insulei S­te Hélène, Na­poleon, după o martirizare de şase ani s’a stins in mijlocul credincioşilor sei, cari au consimţit să fie partaşi la cap­tivitatea lui. Măreaţa dramă ce se prezintă, repro­duce fapte emoţionante şi dureroase ale exilului marelui om, sunt episode veridice după acte şi documente auten­tice ale epocei, păstrate în arhivele na­ţionale ale Parisului şi după „Memo­rialul din S­te Héléne“ dictat de Na­poleon insăşi. Exilul lui Napoleon la S­te Héléne este una din cele mai mari suferinţi de care a fost încercat învingătorul a­­titor lupte, groaza minichilor şi stă­­pânul pământului, este reversul meda­liei pe faţa căreia marele Imparct a gravat „Eternă glorie“; întreaga desfăşurare cuprinde două părţi mari de cinematograf, adică o ju­mătate a programului. — Celelalte două părţi ale programului conţin între­­ al­tele : Recunoştinţa drumeţului, roman insufleţit—Din Sviţera, pitoreasca vale Lauterbrunnen—Tâmpilă se culcă sub cerul liber, scene comice—Uzinele me­talurgice din Donetz (Rusia) vederi in­dustriale—Razele Roentgen, populari­zare ştiinţifică—The Buthais, exerciţii gimnastice, vederi artistice­ sportive— Piticul Gaston face exerciţii de forţă, scene comice etc. * STRUNA ZILEI UN ECHIVOC Z... a reclamat contra căpitanului Thomiok, că i-a furat balonul cu care a venit în Iași. Rol să fie căpitanul ? Poate-i mai adevărat Go, de la stăpâ, bidonul înspre Thomik a... zburat. □ Administraţia ziarului „Opinca“ primeşte abonamente de vin­giatură cu: 2 lei PE LUNA în d­-­o parte­a ţârei, şi 3 lei şi 50 PE lună în străinătate. □ La biuroul vamal Iaşi, aflându-se părăsite : 5 lăzi, 29 kg. vase de tablă de fier smălţuite, 9 kg. vase de sirmă de fier cositorite, 5 kg. gelatină alimen­tară, 5 kg. mașini de alamă lustruite, 200 gr. creioane colorate, 200 gr. hir­tie de filtrag, 300 gr. lucrări de hîrtie, 1 kg. clopoţel de alamă nichel­a, 10 kg. o cutie de tablă de zinc lustruită, 48 kg. vase de sticlă pentru laborator, 7 kg. o mașină de tuci vopsită, pentru laborator, 2 kg. 600 gr. placă de lemn cu ramă de alamă pentru făcut medi­camente, 200 gr. perii de sirmă de a­­lamă şi păr, 3 bale, 190 kg. cuverturi de bumbac vopsite, peste 180 gr. şi pînă la 35 fire, 1 col. clopot, o ladă, 77 kg. abatare de sticlă colorată pen­tru lămpi, o ladă 210 kg. ţesături de bumbac, 180—100 gr. pe mp. peste 70 fire, 5 kg. carton ambalaj, 1 col. 18 kg. maşină de scris, 1 col 53 kg. nasturi de alamă oxidaţi şi cositoriţi. Proprietarii acestor obiecte pot pînă la finele lunii să şi le scoată. In caz contrariu şi după trecerea a­­cestui termen, se vor scoate în vînzare conform art. 133 din legea generală a vămilor. mn n'n sm m Băile OGLINZI 3 kilom. de la tîrgu Neamţ, de unda pînă la băi transportul se face cu Tramcare, Bracuri, diferite echipaje şi Automobil. 50 % reducere prin gara Paşcani. Sesiunea de la 1 Iunie la 15 Septembrie Staţiune climaterică de primul rang, situată in munţii Neamţu­lui, la o altitudine de 500 metri de­asupra nivelului mărei, de unde domină toată regiunea înconjurătoare, ferită de curenţi, înconjurată fiind din 3 părţi cu o pădure seculară şi un parc splendid. Clima temperată, aerul curat şi hygienic de aci, unite cu pozi­­ţiunea sa pitorească, îi dă coloritul şi farmecul încîntător al naturei bine­făcătoare. Boile saline de aci sunt din cele mai concentrate şi rivalizează cu băile similare din Hall, Ischl, Reichenball etc. Cabinele de Baie şi Hidroterapie instalate în modul cel mai higienic şi modern, Sunt toate în faianţă. Băile au efect miraculos asupra Rheumatismului, scrophnlosel, limfatismul, cloro­anemie, debilitate, rachirism, lschlas, paralisti, neurastenie, sifilis, boale de piele, boale de copii şi de femei, lence­­rea, metrită, perl şi parametritele, fibrome, sterilitate, etc. Un pavilion modern pentru inhalaţie cu apă minerală, esenţă de brad şi diverse substanţe medicamentoase apropriate. HOTEL şi VILE RESTAURANT EXCELENT cu bucătărie romînă şi franceză sub conducerea D lui M. Petersil, se serveşte Table d’hôte. Pensiune (casă şi masă) de la Lei 6.50 pe zi de persoană. O ORCHESTRĂ din cele mai bune amuzează publicul. Pentru familiile care vor să facă menaj acasă, sunt vile şi ca­­mere cu bucătării, deosebite, cu luna şi sezon, cu preţuri convenabile­ Pentru distracţiuni clădire grandioasă, prevăzută cu săli­­ de dans, biliard, lectură, săli pentru diferite jocuri şi casino.—S’au con­struit din nou vile şi mai multe camere. Efti­ şi Folositor Pentru persoanele ce nu se pot deplasa, recomandăm sarea ex­trasă din apele minerale din Oglinzi, care din cauză că e mult in­trodusă, ne-a pus în plăcuta posiţiune, a scădea preţul unei cutii de 2 kile de la lei 1.50 la 1­20. Sarea minunată de Oglinzi se află depusă spre vinzare, în Bu­cureşti , la farmacia d-lui Stoenescu, şi Centrala, în Iaşi la farmacia Fabiui şi în Tg. Neamţ la Adiţia Băilor. Serviciul medical este încredinţat d­lui Profesor Universitar Dr. V. Bojan, medic şef al maternităţei din Iaşi, care va face şi opera­ţiunile cerute, asistat de d. Dr. I. Rosenfeld. Persoanele cari nu vor să stea la Oglinzi, găsesc în Trg. Neamţ numeroase locuinţi confortabile şi eftine, cu sau fără menaj şi cari se vor transporta la băi cu tramcarele administraţiei la fiecare 15 minute. Pentru orice informaţiuni a se adresa de pe acuma la subscrişii în Trg. Neamţ. Concesionarii băilor Oglinzi : Rudolf Fritz & Dr. I. Rosenfeld­­ In Iaşi, d. Petersil, antreprenorul Hotelului, Str. de Sus 189.

Next