Opinia, iunie 1912 (Anul 9, nr. 1604-1628)

1912-06-01 / nr. 1604

KALODONT 'JMU PASTA de D I NTI TM < de vânzare la: PARFUMERIÎ,FARMACII,DROGUERIÎ eter F.A.SARG’S SOHN & C2., Viena-Berlin-Paris Représentanti Sasn« i-öSsl» Bucarţstli • triste trebuie să ajungem la Vasila A­­lexandri, prietenul domnitorului și u­nul dintre acei care-i dăduse votul în sala „Elefantului“ din Iași A. CĂLĂTORUL Atuncea pentru eine Se varsă aceste lacrimi ? PĂMÂNTEANUL E Cuza ce-a murit! CĂLĂTORUL Dar cine-i acel Cuza? Ce bine făcu ţerei ? Ce-i plîngeţi toţi Romînii în culmea desperărei ? PĂMÂNTEANUL Mă ’ntrebi cine fu Cuza ? A fost un Domnitor Ce ţării fu părinte şi bine făcător ! CĂLĂTORUL Fa bătrîn? PĂMÂNTEANUL încă june... dar în pămînt străin, îndată albesc perii și zilele declin ! CĂLĂTORUL Ce zici ? Mult departe de seara lui iubită? PĂMÂNTEANUL Să moară în exiliu a fost a lui ursită!... Vr’o cinci sau șease oameni ai Dom­nului amici Trădară p’ăst om mare, ei, oamenii cei mici / Veniră într’o noapte, intrară în palat, Şi Cuza fără veste de ei fu răsturnatul „Trăiască Vodă-Cuza!“ Poporul jos striga Iar ei spunea lui Cuza că vin de par­tea sa, Că nu mai vrea poporul să aibă Dom­nitor, Şi nu spuneau mai bine că dînşii nu-l mai vor ! In fine acel care ţărei fuse tată, Acel prin care ţara fu iară Înălţată, Acela care dete pămînturi la ţaran, Cuza..... trădătorii li ziseră : „Tiran !“ O sumedenie de strofe anonime se găsesc îngrămădite prin publicaţiile timpului. Sunt aproape patru deceni de atunci şi ar fi greu de zis—după formă, ori după conţinut—căruia anu­me dintre poeţii de atunci aparţin ver­surile în chestiune. Mai pretutindeni sunt aluziuni la actul de la 11 Febru­arie ; în toate Domnitorul este ideali­zat, preamărit: N’auziţi cum vine, vine Din apus un muget mare, Peste munţi, peste coline, Peste rîuri şi hotare ? Ne vedeţi din acea parte întunericul cum creşte ? Nu simţiţi un frig de moarte Cum se’ntinde, se lăţeşte? Vînt nu bate... ziua este... Nu se mişcă de loc frunza... Vai! ce-o fi? Ce tristă veste? —A murit sublimul „Cuza“ ! Acel muget care vine, Acea negură ce creşte, Dar unele bucăţi ieau caracterul a nor.... discursuri sau panegirice fune­bre. Solemn este momentul ce-ici ne întru­neşte, O, fii ai Romîniei, cu stiletul în dor ! Este solemn, căci moartea fatală ne ră­peşte Pe cel ce a fost al Terei părinte, pro­tector. In ăst sicriu funebru riposă ’n nemiş­care, Acel ce naţiunea din morţi a ridicat ! Aci e Alexandru Ioan In­ăiu cel Mare, Mindria Romîniei — de tot poporul a­dorat. Să pllngem şi a noastră plînsoare ’ndu­rerată, Să fie o ofrandă de-al Patriei amor, Lftsînd ca Viitorul în Cartea cea Sa­crală, Să’nscrie acest Nume măreţ, neperitor. Dintre poeţii vremei au mai scris po­ezii merituoase I. S. Neniţescu şi G. Baronzi. Cel dintăi a scris o odă, „ne­muritorului Alexandru Ioan Cuza“; cel­­lălalt a dedicat strofe bogate în avîn­­turi lirice, într’adevăr inspirate. Dar pentru a găsi pe poetul cel adevărat al tragediei cuziste şi al destinelor lui Normele şi promoţiune i nvaţămntul secundar Una din caracteristicile guvernării ja­­nimiste, pe lingă anarhia şi ilegalitatea n acţiuni, o mai constitue şi complecta nepregătire în toate chestiile de in in­­eres real pentru ţară. Ori din toate ramurile de activitate publică, asupra cărora s’a întins fali­mentul junimist, nicăeri mai bine ca la instrucţiunea publică, nu s’a făcut dovadă mai desăvîrşită a nepriceperii. Sînt 25 de ani de cînd profesorii ju­nimişti, grosul armatei de intelectuali ai d-lui Carp, ameţesc lumea cu pre­tinsele lor reforme pe care vitregia îm­prejurărilor politice li Impede cu de a Le realiza. lată Insă că norocul a făcut ca das­călii junimişti să ne poată da măsura adevăratei lor valori In materie de în­­văţămlnt. Cu toate acestea, puşi la pro­bă, s’au arătat cu mult mai prejos de aşteptările generale. La timp şi cu amănunte, am arătat cum de pe urma activităţii d-lui C. Arion, ca ministru al instrucţiunei n’a ieşit nimic bun şi nimic original, în nici una din ramurile învăţămîntului public. Şcoala primară, cu atîtea nevoi şi cu rolul enorm pe care-l ia zilnic în des­­voltarea puterilor naţiunei, a rămas aşa cum au moştenit-o, fără nici o îmbu­­năţire in plus şi fără nici un cusur în minus . Universităţile, adevărate citadele jupimiste şi punctul de milă al­­ari­vismului maiorescian“, prin reforma d-lui Arion, stau ca şi mai înainte larg deschise politicianismului vulgar şi pu­ţin proprii pentru ştiinţa adevărată şi pură, care are oroare de mediocritate. Rămîne, de cercetat, dacă cel puţin Invăţămlntul secundar a ciştigat ceva de pe urma acelei legiuni de profesori junimişti, care orbesc pe d. Arion cu luminele lor, în chestii de învăţămtnt. Şi in această direcţie rezultatele sInt negative. Cu toate aceste, neajunsurile şcoalei secundare actuale sínt nenumă­rate şi rănile de tămăduit de o gravi­tate excepţională In total privit. Invăţămlntul secundar de azi nu mai poate merge înainte. To­tul e de prefăcut. Trifuncaţia, durată a­nilor de studiu, programele analitice, pedagogice de întrebuinţat în pertrac­tare, activitatea profesorului în şcoală, etc., etc., sânt atîtea şi atîtea chestiuni esenţiale, care aşteaptă o mină abilă, care să aducă îndreptarea dorită. Roa­dele pe care le dă şcoala noastră se­cundară sunt atît de slabe şi atît de ameţitor In descreştere pe an ce trece in cit realmente nu se poate şti unde avem s’ajungem cu instrucţiunea tine­rimei. Din complexul de chestiuni cari pri­vesc bunul mers al liceelor şî gimna­­ziilor, d-nii junimişti n’au atins de­cit chestia promoţîunei şcolarilor, adică partea cea mai puţin urgentă a pro­blemei. Ardeau de nerăbdare, iluştrii de la ministerul d-lui Arion, să devie, cu un ceas mai înainte, autori ai unui „regulament“ care, în treacăt fie zis, de şi nou, e cu mult mai prost şi mai complicat de cit cel vechiu. Prin acest regulament, se reintroduc în şcoalele secundare examenele de fine de an, sub o formă Insă, atît de cu­rioasă, la cît rămâi înmărmurit de ba­bilonia care trebue să domnească în capul acelora cari l’au conceput. Este foarte adevărat că majoritatea profesorilor, în urma experienţei de 10 ani care s’a făcut, au opinat, în dife­ritele ocaziuni oficiale, că una din cau­zele scăderii nivelului în învăţămlntul secundar, trebue căutată şi în supri­marea examenelor de fine de an. Şi susţineau aceşti profesori, că exame­­nele, cu toate cusururile ce li s’au a­­tribuit, aveau în ele şi o parte excesiv de utilă, anume preocuparea constantă a şcolarului că cele învăţate trebuesc reţinute pentru socoteala finală a anu­lui şcolar. Altă dată, vom discuta pe larg chestie examenelor ; acum, nu mai menţionăm lucrul pentru a spune că, pentru cei mai mulţi profesori, exame­nele de fine de an trebuesc reintroduse, după cum pentru ceilalţi, contrariul pare întemeiat. Sunt două moduri o­­puse de a vedea, între care mijlocie nu există. Ei bine, spre uimirea­ generală, juni­miştii au găsit mijlocul de a suprima şi de a reînfiinţa examenele, în acelaşi timp. După noul regulament, nu dă exa­men cel ce are media generală 6,50 şi mediile parţiale cel puţin 5 la fie­care materie. E, pină aci, un mod de a ve­dea, poate greşit, dar, în fine, e o normă. Ce se întîmpla însă cu ceilalţi şcolari, cu acei care n’au media generală 6.50 ? Aceia dau exameneie, indiferent de mediile parţiale obţinute la cutare sau cutare obiect. Şi, lucru curios, exame­nul nu-i dau toamna, după o nouă pregătire, ci imediat, la iunie, adică exact după ce s’a constatat, real şi e­­fectiv, că acei şcolari sunt slabi şi au nevoe să revadă materia. Evident, că pentru şcolarii slabi, ori ce examen este o inutilitate, pe cită vreme nu’i precedat de o prealabilă repetiţiune a cursurilor. Căci din două una : ori şcolarul cade şi după exame­nul din Iunie şi atunci se face o ope­raţie inutilă intrucît se constatase că e slab, tot în Iunie , ori şcolarul trece, judecat fiind demn de a promova cla­sa, şi atunci profesorii se dezavuează chiar singuri, dovedind că prima lor constatare asupra puterei elevului n’a fost serioasă. Nu-i nevoe de a merge mai departe cu raţionamentul, pentru a învedera lipsa ori­cărui temei în înfiinţarea a­cestor examene unice pe lume, stranii şi caraghioase hărăzite de junimişti în­văţămîntului secundar, ca un suvenir de veselă amintire a efemerei lor tre­ceri pe la departamentul instrucțiunei publice. O­pp­N­I­A ifoTOT □ Excursiunea învăţătorilor în BUCOVina.—Din partea d­lui C. Io­­nescu-Lungu, preşedintele Asociaţiei ge­­­­nerale a învăţătorilor primim următoa­rele : Primim cereri din mai multe părţi de la colegii, cari vor să meargă după congresul din Roman, în excursiune în Bucovina, că ar fi bine să dea numai taxa trenului, lăsîndu-se latitudinea fie­căruia de a lua masa cum şi unde va voi, după indicaţiunile noastre şi cu înlesnirile ce ni s’ar mai putea chiar­­ procura. Satisfacem această cerere şi invităm pe toţi membrii Asociaţii, doritori de a merge în proectata escursiune, să tri- I meată de urgenţă treizeci lei Pr. N. Gr. Aramă Tirgoviştea. Act justificativ vor avea chitanţa de I la poştă. Din suma de 30 lei se vor plăti : trenul Roman-Iţcani Cernăuţi-Putna Clmpu-Lung-Varna-Dornii, cheltuelele cerute de pregătirea escursiunii, tele­grame, trenul d-lui Popescu­ Pasere etc. etc. De va rămîne un rest, se va face ve­nit Asociaţiei. Numărul escursionişt lor se limitează la 300, luaţi, în ordinea primirii ba­nilor la adresa de mai sus. Ultimul termen de înscriere şi trimi­terea banilor e de 10 iunie, cînd se închide înscrierea şi absolut nimeni şi cu nici un chip nu mai poate fi admis între escursionişti. D-nii casieri judeţeni, care au încasat cite 60 lei, să trimeată imediat 30 Pr. Aramă odată cu numele depunătorilor iar restul să-l înapoeza celor în drept. C. lonescu­ Lungu Preşedintele Asociaţii generale a învă­ţătorilor □ Fiind la Podul Iloaei d. Arion a­­fost Intlmpinat de primar şi de consi­lieri, cari i-au arătat progresele reali­tate în comună, şi i-au cerut să inter­­vie pentru declararea ei, în comună urbană. D. Arion a răspuns : —­­Constat cu plăcere că această co­mună a propăşit, aceasta dovedeşte că o comună rurală poate fi mai cu uşu­rinţă bine administrată. Deci continuat pe această­ cale“. (J O berărie a făcut ofertă adminis­traţie comunale să-i închirieze tribuni mare construită cu ocazia serbărilor primind o chirie de zece mii li. Oferta a fost respinsă. □ Elevii şcoalei superioare de co­m­erţ din Galaţi au trimis următoarea telegramă comitetului inaugurărei sta­tuei lui Cuza Vodă­­ .Elevii şcoalei superioare de comer din Galaţi, depun, cu prilejul inaugu­rărei statuei din Iaşi, omagiile lor de recunoştinţă şi pioasă amintire, memo­riei Marelui Domnitor Alexandru Ioan Cuza, fostul preşedinte de tribunal co­mercial şi pârcălab de Galaţi, întemee­torul primei şcoli comerciale în marel port dunărean". □ la cursul verei acesteia se vor fac reparaţiuni generale la clădirea închi­soarei militare de la Galata, cazarm escadronului de escortă, cazarma bata­lonului de vînători şi cazarma regi­mentului 7 „Cuza-Vodă“. 1a Biserica din Heleşteni. „ Cu prilejul vizitei făcute cu elevii şcoalei Normale „Vasile Lupu“, la Ruginoasa Heleşteni, Sîrunga şi Tirgu Frumos, am decalcat la biserica din Heleşteni ins­cripţia bisericei şi o piatră mormîntală, amîndouă Sturzeşti. Iată inscripţia : 1780 Iunie Is. -IIi Această zidire sfintă In care laude cîntă Norodul cel creştinesc Spre folosul sufletesc, Spre slava lui Dumnezeu Sa svîntu numelui său Pr­in care să dobîndeşte Şi Hristos ne dărueşte Sufletească mîntuire Şi cerească lecuire S’au făcut precum să veade Cu cea în Hristos nădeajde De un fecior de boer M hai Sturzea vel clucer Unit fiind împreună Ca a Sa Ecaterină Giupăneasa dumnisale Odresîa de boeri mare Să le fie în vecie Corfu ceresc de bucurie Acest Mihai Sturza, care era clucer în 1789, e fiul lui Elie Sturza, şi al Casandrei Balş, el desgroapă în 1781 oasele părinţilor săi de la biserica ve­che de lemn şi le aduse la biserica sa cea nouă. El a ţ nut în căsătorie pe Ecaterina fata lui Costantin Sturza şi a Măriei Razu, cari veniau veri al doilea cu M. Sturza. Iar piatra mormîntală spune : „ Supt această piatră odihnescu] ro­bii lui Dumnezeu Ilie Sturza şi giupă­neasa dimisale Căsandra Balşaşcă şi cu părinţii şi fraţi şi fii lor] şi alte nia­­muri ce suntu Îngropate] în biserica ve­che şi secîndu-se biserica veche s’au mutat oasele tuturor în biserica cea nouă ca să se pomenească în veci 1781. Heleştenii formau din vechi o sin­gură moşie cu Ruginoasa, care şi ea a fost Sturzască, cum cetem în actele mo­şiei şi cum spune lespedea de marmoră aşezată în păretele din dreapta bise­ricei. „Familia Sturza", cu emblema familiei purtînd exerga utrogne clarescere pul­­chrum, bătrînii Sturzeşti s’au îngropat în biserica din Hîleşteni. Ghibănescu □ Şcolare.—Pentru examinarea a­­dulţilor de la şcoala da pe lîngă fabrica Wachtel (Copou), examinare ce va avea loc în ziua de 8 Iunie, orele 2 p. m., s’a numit următoarea comisiune : d. C. Tenie preşedinte, d nii V. Cucu și V. Agapi, membri. — In jud. Roman s’au făcut urmă­toarele numiri: d­ra Alex. Dăscălescu a fost numit suplinitor la şc. din cot. Corbana; d-ra Smaranda Adam, la școala din Gherăeşti şi d-na Elena Schi­­r­neţ la şcoala Elisabeta Doamna. — S’a acordat concediu d-nei Maria Tulbure institutoare în Iaşi, de la 22 Mai şi până la finitul anului şcolar. Va fi suplinită de d-ra Lucreţia Fiorescu, studentă. — S’a acordat d-nei Natalia V. Po­­pescu, institutoare Iași, un concediu de 15 zile cu începere de la 15 Mai, fiind suplinită de d-ra Florentina Carp, stu­dentă. a»"'11“!: $jfw" DOCTORULUI IN MEDICINĂ & CHIRURGIE. * Eduard Fabini IAȘI, STR. PĂCURARI, No. 5, Etajul I Vis-a-vis de Jockey-Club (DEASUPRA FARMACIEI) intrarea prin rApa galbena INSTALATIUNE MODERNA CONSULTATIUNI. DELA 8—10 a. m. si DELA 3-6 p m. PENTRU Boale interne de piept, de stomac, de ficat, de rinichi, de intestine, etc. Si Boale de Femei TRATAMENT MEDICAL AL AFECTIUNILOR DE ORDIN GINECOLOGIC * La Prefectura de judeţ, se procede acum la inventariarea întregului mo­bilier. Aceasta se face, spre a se constata tot ce mai este de complectat, în ve­derea mobilierei apartamentelor ce Pre­fectura le va ocupa în palatul admi­nistrativ. □ Principele Ferdinand se află astăzi în Corobni, în inspecţie militară. □ Comitetul executiv central al par­tidului liberal se va întruni Simbăta, a­casă la d. I. I. Brătianu. □ Maistrul cizmar Stoian, din Păcu­rari, a fost adus ieri la Camera de Meserii, cu forţa poliţienească, şi păl­muit de funcţionarul Panu, în prezenţa deputatului Scorţescu, delegatul minis­trului industriei. De prisos a comenta această faptă brutală. O aducem, însă, la cunoştinţa ministrului, cerînd anchetă. □ Domnul P. P. Carp va pleca în străinătate în ziua de 14 iunie. Ql Domnul Emil Marino, impieg de gara Iaşi, a fost avansat sub şef­a staţie la aceeaşi gară. □ Existenţa comunităţilor străinilor din România urmează să fie legiferată. Domnul Arion, ministru ad interim la instrucţie, pregăteşte un proiect în acest sens. □ Domnul I. Stamatiu a fost con­firmat prim ajutor şi d. Conta ajutor de primar la Iaşi. □ Domnul căpitan Munteanu Ale­xandru a fost numit contabil în bani la regimentul 7 „Cuza Vodă“ din Iaşi. □ Duminică a avut loc logodna d-rei Maricica Vasiliu cu d. Iulius Tarani. □ In urma inspecţiei pe care minis­trul de finanţe a făcut-o la administra­ţia financiară din Iaşi, localul urmează a fi mărit. Q Aseară s’a întrunit in cancelaria Liceului Naţional comisiunea numită pentru examinarea elevilor particulari. Examenul începe mini. In cancelaria gimnaziului Ştefan cel­ Mare, s’a întrunit comisiunea pentru liceul particular. Acea numită pentru gimnaziul Wachtel va ţinea şedinţă de constituire mine în cancelaria şcoalei. Elevii preparaţi în particular pentru cursul comercial vor fi examinaţi la Li­ceul Naţional. Hs. ca ^ _ J_____ n T­v rn • Sanatorul Dr. Taicu sirZMEU No. 3 IN IChÎPUPflla. Complect și perfect instalat din punct­ de vedere $ chirurgical. Săli speciale pentru operabile septice și aseptice. Sală $5 I atari!izări mn anaratala hala mai mnP incitnnmn»«nM ______i de sterilizări cu aparatele cele mai noi*. „Instrumentar­ea practică ori­ce intervenții. ” tis “ ----­ & # y*\ % &\*y $4 y* \*4 * * \*4 y~r % fi & yf f & acțiunaajda.Chirurgia­­ortopadică prevăzută cu o instalație 3 specială de Meaanotara* S­pis Se aplică aparate ghi­e­­sate, bandaje, se face gim­­nastică ortopedică, redre- ?£ sări, extensiuni etc. Se tra- 0 teazâ: deviaţiile coloanei vertebrale, Mal de Port,­­£ coxalgii, fracturile, luxa­­ţiile, artritele, ankilozele ^ etc. etc. Fac spl. S a f ă specială. Moaşa diplomată în per­manenţă. Medicină. Se primesc ^ toate maladiile. Se tratează : bronşite cronice, emfizemul (i) pulmonar, scleroza pulmo­­nară, aderenţile pleurale , aparate de gimnastică respiratorie. ... . v) Boli nervoase- Electroterapie, curenţi electrici, băi electrice, ma­­saje vibratorii electrice, epilaţie electrică. Hidroterapie. Se tratează sifilisul prin noile metoade: injecţii Ehrlich (606) sau mercur după indicaţii. Se execută toate regimurile. Se fac analize de sânge, urină, spate, sero-reacţiunea Wassermann. Se primesc în *£ pensiune convalescenţi şi infirmi. . .. Directorul şi internul locuesc în sanatoriu, îngrijire serioasă (!) şi foarta conştiincioasă. Preţurile adaptate la toate straturile sociale.­­ Policlinică, consultaţii între 2—4 p. m. Prospecte la cerere. Telef. 52.^ cu * f'Â & ireproşabil. a& &

Next