Opinia, iulie 1912 (Anul 9, nr. 1629-1653)

1912-07-22 / nr. 1646

pregătite cu temeiu să ducă mai departe progresul social şi economic al sătenilor. Altul ar fi trebuit să fie mijlocul de promovare al acestui progres şi altul ar fi trebuit să fie aspectul activităţii extra­şcolare. învăţătorul trebuia lăsat în şcoa­la lui, cu idealul şi misiunea lui, dar mă­­rindu-i-se prestigiul prin sporirea de sa­lariu şi prin dreptul de cumpărare de pămînt (ce s’a şi acordat, dar tîrziu), de care avea absolută nevoe. Odată stator­nicit pe temelia lui şi liniştit în nevoile lui, învăţătorul trebuia să fie pus a fun­cţiona între o şcoală primară simplificată pe care s’o conducă cu uşurinţă şi plă­cere şi fără să-i istovească forţele ca as­­tă­zi, cînd e nevoit să predea unor­ co­pii în majoritate nepregătiţi sufleteşte, a­­tîtea lucruri complicate, pentru care de foarte multe ori, nici el însuşi nu este destul de pregătit. In acest caz, toată pu­terea lui de apostol regenerator al vieţei de la sate (putere care atunci în ade­văr ar fi avut-o) ar fi trebuit să fie con­centrată asupra­ tineretului, de cînd pă­răseşte şcoala primară şi pînă ce intră în viaţa publică. D. Haret a avut un mo­ment de adevărată inspiraţiune cînd a pus în legea de acum 10—11 ani învă­­ţămîntul complimentar. Această inspira­ţiune a fost însă fără temeiu înfiinţată, searbădă şi necompletă, şi de aceea a şi rămas literă moartă. Cu şcoala primară păstrată în aceiaşi formă complicată şi grea, şcolarii absol­venţi, cu sufletul scîrbit pe nesimţite de carte, nu mai puteau fi prinşi la învăţă­­mîntul complimentar, pe care nici învă­ţătorii tocmai din aceiaşi pricină, nu-l dormeau. Şi apoi ce însemnează două ore pe săptămână de învăţământ complimen­tar, şi ce fel de învăţâmînt complimen­tar era acela care apărea numai ca o şcoală de repetiţie ex catedra, ca şi în­­văţămîntul anterior ? D. Haret n’a crezut în acest învăţămînt, nici nu şi-a dat nici o osteneală să-l realizeze, şi astfel avînd din capul locului conştiinţa neputinţei în această direcţiune, — a ajuns la acea concepţie, cum am zis ingenioasă şi ciu­dată a activităţii extra-şcolare. In loc să înlesnească învăţătorilor putinţa de a lu­cra asupra şcolarilor după ce ies din şcoală, pentru ca să pregătească prin ei, o viaţă viitoare superioară în mediul să­tesc unde aveau să rămînă, d-sa i-a îm­pins să părăsească tocmai această lăture naturală a activităţii lor, şi a căutat să-i facă să lucreze asupra sătenilor adulţi, nepregătiţi şi în cea mai mare parte a­­nalfabeţi. E drept că această acţiune a avut un efect care s’a resimţit imediat şi în bine, dar şi în rău , a adus în at­mosfera satelor ceva nou, dar acel ceva nou, pe deo parte n’a contribuit puţin la dezastrul din 1097, iar pe de altă parte, — şi acest lucru e cel mai grav : cele mai multe din întreprinderile la care a dat naştere noua activitate a învăţători­lor, sunt departe de a prezenta solidita­tea unor adevărate şi serioase instituiri sociale. Un an—doi de criză,—şi cu tot spri­jinul Statului, care atunci de abia se va putea sprijini el pe el—şi tot edificiul, în aparenţă atit de frumos, al atîtor între­prinderi financiare şi economice de pe tot întinsul ţării, se va dărîma şi spul­bera în mod lamentabil. Să ne ferească Dumnezeu de acestea, — dar cei ce cu­nosc fondul lucrurilor chiar astăzi, mă tem că-şi dau seama—şi uneori o şi măr­turisesc—că chiar dacă Dumnezeu ar vrea, tot nu poate să ne mai păzească de acest dezastru. Şi ar fi un lucru fi­resc. Aşa se întîmplă cu toate edificiile de hîrtie—ele se fac în grabă şi n’au tre­buinţă de temelie,—şi aşa a fost ridicat şi aşa numitul edificiu al activităţii extra­şcolare. * Ce este de făcut? Aceasta este între­barea pentru ori­cine are o inimă care bate pentru viitorul acestei ţări. Nu e vorba nici de interese individuale, nici de interese de partid sau de clasă , în faţa probabilului dezastru şi avînd în suflet marele interese ale ţării, trebue să ne în­trebăm cu toată seriozitatea şi cu toată grija : ce este de făcut ? La această întrebare, D-voastră, prea stimate d-le Badareu, aţi răspuns în parte arătînd într’un articol, din primele nu­mere ale acestei reviste, cum trebue şi de cine trebue să fie făcută pe viitor aşa numita activitate extra-şcolară, care­ a devenit acţiunea pentru ridicarea cultu­rală, socială şi economică a satelor noas­tre. Această activitate a­ţi recunoscut-o ca necesară, dar, fiind concentrată numai în mîna învăţătorilor, ea nu poate pro­gresa cu adevărat, fără să nu se izbească de mănu şi istovitoare greutăţi. Şi atunci aţi venit cu ideia că la această activitate trebue să interesăm nu numai pe învă­ţător, ci pe de o parte toate autorităţile în legătură cu viaţa rurală, iar pe de alta toţi factorii satelor, importanţi prin cul­tură sau prin avere. Această idee sănătoasă a fost adoptată de toţi acei ce suntem grupaţi în jurul revistei „Romînia Viitoare“ şi acum nu mai rămîne de­cît s’o punem în lucrare, ceea ce nu se poate face cu eficacitate de­cît atunci cînd destinele acestei ţări vor fi încredinţate celui mai mare dintre oamenii noştri de astăzi, d-lui Take Io­­nescu, al cărui cel mai însemnat colabo­rator sunteţi. Dar, în afară de aceasta, prea stimate domnule Badareu, şi odată cu această transformare a activităţii extra-şcolare , noi nu putem lipsi pe învăţător, de pres­tigiul pe care acum i-l dă activitatea ex­tra şcolară, cînd numai el o conduce. Noi nu-l putem lăsa nici sub povara şcoa­­lei de astăzi şi nici cu o situaţie mate­rială mai precară ca a notarilor şi per­ceptorilor, cari din punct de vedere cul­tural, le sunt incontestabil absolut infe­riori. Pe de altă parte, noi nu ne putem uita cu ochiu resemnat sau desnădăjduit la nefericitele rezultate pe care şcoala ru­rală le dă astăzi faţă du­ aspiraţiile noas­tre de înălţare culturală a ţărănimii. Co­piii sătenilor noştri trebue să dobîndească din şcoală—toţi—dragostea de carte ; ei trebuie orientaţi, după ce au eşit din ea spre o viitoare temeinică viaţă cetăţe­nească în cătunul, în satul, în comuna lor; ei trebue să fie ast­fel educaţi, în­cît într’înşii să putem vedea cu siguranţă nu spaimă, ci speranţa cea mai mare a statului şi neamului român. Pentru toate aceste, o reformă radicală a şcoalei noas­tre primare se impune. Iar această re­formă, mie mi se pare, prea stimate, d-le Badareu, că ar consta în următoarele­­ puncte : 1. Reducerea şcoalei primare atît pen­tru oraş cît şi pentru sate, la trei clase, în care copii să fie învăţaţi a ceti, scrie şi socoti cu cele patru operaţiuni. 2. întemeierea învăţămîntului comple­mentar liber şi practic, la toate şcoalele cu cel puţin 6 ani, avînd ca temeiu pen­tru absolvenţii lui, dreptul de a fi scutiţi de o jumătate de an sau chiar de un an de armată. 3. Pentru toţi cei ce vor voi să urmeze învăţătura mai departe, o înfiinţare de clase preparatorii pe lîngă toate gimna­ziile (respective licee) şi pe lîngă toate şcolele speciale din ţară. 4. înmulţirea şcoalelor normale (una pe judeţ) şi simplificarea lor, luîndu-se de normă,’tipul „Institutul Ferdinand de la Zorleni“, care pentru înălţarea cu a­­devărat a păturii noastre ţărăneşti, este cea mai înţeleaptă şcoală din cite s’au înfiinţat vre­odată în ţara noastră. 5. înfiinţarea de şcoale primare obli­gatorii şi complimentare în toate cătunele din ţară. 6. Mărirea salariilor învăţătorilor cu cel puţin încă 10 lei, atît a aşa numiţi­lor ajutori, cît şi a titularilor— reducîn­du-le în acelaşi timp numărul anilor de serviciu la 30 şi ridicînd numărul grada­ţiilor cu încă una. 7. Legătura indisolubilă a şcoalei de biserică, prin întrebuinţarea neapărată şi în ori­cît de mică măsură, a preoţilor ca învăţători, fie în vre-o clasă a şcoalei primare obligatorii, fie a şcoalei compli­­mentare. Acestea sînt cele şapte puncte în care, prea stimate domnule Badareu, îmi per­mit să rezum gîndirea mea de reformă a şcoalei primare. Intru cît sînt posibil de realizat, — şi cu toată credinţa mea teo­retică că pot fi realizabile—numai şeful care conduce politica generală şi Dv., care urmăriţi de aproape politica specială a învăţămîntului,—o puteţi şti,—Dv., care ca oameni politici ştiţi ce e cu adevărat posibil şi imposibil în politica acestei ţări, astăzi. Cît despre mine, — rămînînd un soldat hotărît şi neclintit al partidului nostru, şi părăsind neştirbita disciplină de partid, — voiu căuta, pe cît îmi va fi posibil să lupt pentru realizarea acestor idei, în sinul partidului şi al „Romîniei viitoare“. Primiţi, etc. (Romînia viitoare) Mihail Dragomiraspu nul acesta viaţa e mai scumpă de­cit în­­ anii trecuţi şi se simte mare lipsă de multe ale hranei. Pînă mai zilele trecute a plouat în­­tr’una şi atunci ne strîngeam cu toţii, fie sub gangul mînăstirei, ori în chioşul din faţă şi acolo ne întorceam în a spune fel de fel de palavre vînătoreşti. Acum timpul e frumos şi au început escursiile prin împrejurimi şi se pune la cale vizitarea Ceahlăului şi a altor loca­lităţi din împrejurime. Dintre numeroasele familii cari se gă­sesc în monastire, d-na Kernbach ins­­pectoara şcoalelor secundare, cu domni­şoara Ana Kernbach, Doctorul Cristea Id­isir-Iaşi, Gr. Iamandi-Iaşi, Goilav, col. Dimitriu, Diamandi, G. Gihoschi, Aurel Ghinea, Dimitre Ionescu, Rosalie Grecia­­nu, Suhl. Fotiade, lt. Angelescu, Fr. Botez, Haralamb Leca, Em. Gîrleanu, căp. Ra­fael Dimitriu, Ana Tudor, V. Constantines­­cu Em. Cernătescu, C. Climescu-Bacău, C. Dafinescu, Jenică Popovici, Radu Budiş­­teanu, Octav Velciu, Maria Rozan, Nata­lie Manoilescu, D. Cihodariu, Ştefan Geor­­gescu, Hie Mitescu, Romulus Grigorcea, C. Manoilescu, E. Clos, C. Passat, maior Botez Arghir, maior Niţă, locot.­. col. Cristea, lt.-col. dr. Gavrilescu, Fam. Zlotescu, Fam. C. Cerchez, H. Simiones­, cu, lt.-col. Nisipeanu, căp. Hagiescu, I. Andreescu, Iancu Botez, Fam. Sachelarie, Caramlău, G. Zaharia ș. a. C­­. 1912, Iulie 19. DIN VARATIC Aşezată în una din cele mai frumoase poziţii din ţară, Mănăstirea Varatic atrage în fiecare vară numeroşi visători, căro­ra le place liniştea şi frumuseţea naturei. Munţi înalţi, purtînd pe umerii lor pă­duri liliane de brad, luncile şi cîmpul, cari se pierd spre răsărit în perspectiva cea mai frumoasă, dau mănăstirei un aspect poetic şi pitoresc. Apoi frumoasele escursii, cari se pot face prin împrejurimi, ca: Ciungi, Sihla, Sihăstria, Secu, Horaiţa ş. a. te uimesc prin splendoarea şi sălbătăcia, in care sunt aşezate şi te fac să nu le mai uiţi nici­odată. ££De aceea, anul acesta mai toate chi­liile maicelor sunt închiriate la vizitatori din toate părţile ţărei. E o lume de pro­fesionişti, în majoritate membri ai corpu­lui didactic primar şi secondar, militari şi tot felul de funcţionari, muncitori neo­bosiţi şi slujbaşi conştiincioşi ai statului, cari pe vremurile aceste­a de scumpete, abia pot să-şi îndestuleze familiile cu cele necesare vieţei, dar mai ales să le per­mită mijloacele ca să se deplaseze în alte localităţi, chiar acei cari au nevoe de băi şi alte mijloace pentru căutarea sănătăţii. In adevăr, dacă judecăm starea actuală de lucruri, cînd bugetul statului produce sute de milioane de escedente, ca nici într’o ţară din lume, atunci vedem că a­­ceşti umili, servitori ai statului, cari con­­tribue cu munca lor neobosită direct şi indirect la adunarea acestor escedente, sunt trataţi de către stat ca nişte adevă­raţi copii vitregi. E timpul cînd guvernul să se gîndeas­­că mai serios la îmbunătăţirea traiului tuturor funcţionarilor. De altfel şi aici a­ OPINIA PRIMIRI A COMUNEI IAŞI Noi Primarul Comunei Iaşi, Avînd în vedere că s’a înfiinţat prin curţi depozit mare de lăzi deşarte, ceea ce poate uşor da loc la incediări şi îm­­pedica în acelaş timp ţinerea curată a a­­celor curţi. DISPUNEM Este cu totul oprit atît în zona I cît şi în zona II al acestui oraş, a se înfiinţa asemenea depozite. Contravenienţii vor fi daţi în judecată. ’ No 19039 21 I 3 Iulie 1912 Si Agricultura in armată.­Cu o­cazia inspecţiei M. S. Regelui la batalio­nul 4 vînători în Sinaia, s’a organizat o exposiţie de materiale­­ de* demonstraţie, necesare predărei învăţămîntului agricol soldaţilor din acel batalion. M. S. a ră­mas foarte satisfăcut de acest mod de educaţiune economică a soldaţilor şi a întrebat dacă se predau învăţămintele agricole la toate regimentele. Era o ade­vărată plăcere să asculţi răspunsurile sol­daţilor la întrebările M. S. Regelui, asu­pra chestiunilor diferite de agricultură. Aceste învăţăminte, se predau de 2 ani, în batalion de către d. Locot. Nicul­­cea loan, destul de competent în această materie. Asemenea învăţăminte se pre­dau şi în Germania în cîte­va regimente, cum d. e: în Regimentul 4 artilerie Ba­vareză — Augsburg, în Regimentul 2 de grenadiri de gardă şi altele ; în Franţa, în regimentele 5, 24, 76, 103, 106 din garnizoana Paris, asemenea în Belgia, Italia şi Bulgaria. D. Titus Maiorescu primul-ministru s’a interesat în de aproape de această ches­tiune şi a rămas foarte îneîntat, arătînd d-lui ministru plenipotenţiar al Greciei şi Însărcinatului afacerilor Angliei, această expoziţiune. S’au expus, toate cerealele, în culturi comparative, foarte demonstrativ. Seminţe de tot felul, tablouri intuitive, insecte vă­tămătoare, diferite feluri de altoiri, plante atinse de boli cryptogamice şi de insecte, diferite feluri de furaje, un bogat mate­rial de demonstraţiuni optice, pentru a­­gricultură, o parte din produsele cîmpului de demonstraţie al batalionului, fotogra­fii comparative şi o frumoasă bibliotecă agricolă. Ar fi de dorit ca acest exemplu să fie urmat de toate regimentele, dînd ast­fel soldatului pe lîngă instrucţia militară şi cunoştinţe de agricultură raţională, de care au multă nevoe. SS Bursele vacante de la şcoalele su­perioare de meserii din Bucureşti şi Ia­şi, au fost scoase la concurs pentru ziua de 1­ Septembrie. Candidaţii care voesc a candida la bursele vacante, trebue să trimită cererile lor la secretariatele res­pective ale ambelor şcoale, cu începere de la 16 August şi pînă la 1 Septembrie. La şcoala superioară de meserii din Iaşi sunt vacante 28 burse. Din totalul acestor burse 11 sunt ale statului, 16 judeţene şi 1 comunală. Bursa comunală este a primăriei ora­şului Iaşi, iar cele judeţene sunt ale ju­deţelor :’ Fălciu, Vaslui, ’ R.-Sărat, Putna, Suceava, Buzău, Roman, Neamţu, Bacău, Tecuci, Botoşani, Tutova şi una a jude­ţului Prahova. Condiţiile de admitere sunt pentru bursele statului şi celor judeţene aseme­nea celor pentru admiterea în şcoala superioară de meserii din Bucureşti, şi pe care le-am anunţat mai sus. A-ŢI DEVENIT CĂRUNT 5«g« întrebuinţat! dar pentru PAR care vopseşte imediat şl In moi natural părul albit sau cărunt, după dorinţă în: Negru, Brun, Castania şi Bione întrebuinţarea cit se poate de simplă— Ipofensivitate garantată Preţul unul flapoa­nei 2.60 De vtnzare la Farmacii, Drog nori și Parfimerii Depozit general : București, Strada C. G. Cantacuzino 40 ( * *cSi DOCTORULUI IN MEDICINĂ & CHIRURGIE. Eduard Fabini IASI, STR. PĂCURARI, No 5, Etajul I Vis-ik-vis dls Jock­ey-Cl*»b (DEASUPRA FARMACIEI) INTRAREA PRIN RÂPA GALBENA INSTAlATIUNE MODERNA CONSULT­A T 1 U N­I» VELA O-îO a m. sl DELA 3-6 p m. PENTRU Boale interne as piept, de sfoiuah, de ficat, de rinichi, de Intestine, etc. Si Boafe de Femei TRATAMENT MEDICAL AL AFECȚIUNILOR DE ORDIN GIN­ECOLOG­Ic 1­ A­ SS Din Sinaia.­­ Azi a­ avut loc pe platoul de instrucţie al batalionului de vînători 3 Concursuri de tir cu pistolul de duel şi glonte de ceară. Reprizele au fost comandate pe rînd de d-nii Pia Davila, locot. Skeleti şi sub­­locot. E. Giurcăneanu. Au luat parte la aceste concursuri ur­mătorii trăgători: A. S. R. Principele Carol. d-nii : Pia Davila, Locot. Skeleti, Sub­­locot. Rosin, Sublocot. Giurcăneanu, Sub­­locot. O­ctav Ullea. D-nii C. Romalo, Con­tele Gzernin. Resultatele sunt următoarele : La primul concurs trăgătorii s’au cla­sificat ast­fel : I, Subloc. Giurcăneanu, II, A. S. R. Prinţul Carol, III, Pia Davila. La al doilea : I, A. S. R. Prinţul Ca­rol, II, Pia Davila, III, Locot. Skeletti. La al treilea: I, Pia Davila, II, A. S. R. Prinţul Carol, III, Sublocot. Giurcǎ­­neanu, IF, locot. Skeletti. Mîine va avea loc un mare concurs tot cu pistolul de duel, la vila d-lui şi d-nei Chryssoveloni; cîştigătorului i se va oferi o frumoasă cupă’de aur. La acest concurs iau parte: A. S. R. «Prinţul Ferdinand cu A A. LL. Prinţesa­­Elisabeta şi Carol; d-nii Chryssoveloni,­­Pia Davila, Locot. Skeletti, Nicu Ghika, Sublocot.. C. Ullea, Sublocot. Dorel Da­vila, Subloc. Giurcăneanu, Marcel Costaki, Subloc. C. Rosin, Romalo, Contele Czer­­nin, Păltineanu şi Vulturescu. :: Alegerea pentru Consistoriu. In vederea alegerei de membri în Con­sistoriu, ce trebue să se facă la 1 August la Liceul Naţional, un comitet de preoţi rurali agită ideia de a se da un rol şi preoţilor rurali în acest consistoriu şi pentru aceia s’a împărţit între preoţi un manifest semnat de preoţii N. A. Popo­vici (Ciurea), D. Stecescu (Bogdăneşti), Alexandru Sofiriu (Udineşti), Petre Ignat (Mânzeşti), Haralamb Hanganu (Picioru Lupului), Anton Corbu (Miroslava), Mihai Borabea (Mogoşeşti). Votanţii în acest colegiu sunt în număr de 122, al căror nume urmează: Preoţi: Agapi Gh. de la bis. 40 Sfinţi; Agapi Nec. de la­­bis. Sf. Voevozi; Ale­­xandrescu Gh., bis. Toma­ Cozma; Ale­­xandrescu Ştefan, bis. Sf. Dumitru; An­dreescu Ion, bis. Banu; Andriaş, ziua­­Crucei; Arion Alexandru, Sf. Constantin ; Balan Petru, bis. Frumoasa; Borcea, Sf. Sava ; Carp Gh., bis. Sf. Neculai; Con­­stinescu N., bis. Sf. Neculai; Socola; Con­­stantinescu M., bis. Sf. Lazăr ; Dinescu C., bis. Nicoliţa; Florescu Gh., bis. Golia; Gotcu, bis. Sf. Spiridon ; Gotan Gh., bis. Sf. Treime ; Georgescu C., bis. Talpalari; Grigoriu G., bis. Sf. Spiridon ; Găucă C., Sf. Vasile; Hanganu Vas., Frumoasa ; Ionescu M., Toma­ Cozma ; Ionescu V., Sf. Spiridon ; Ionescu G., Sf. Neculai de sus ; Iordăchescu D., Banu ; Maxim Gh., Sf. Teodor; Mitescu I., Sf. Neculai dom­nesc ; Niţescu Petre, Mitoc; Popescu Gh., Sf. Ştefan; Popescu loan, Ziua Crucei; Popa Gh., Buna-Vestire ; Popovici Alecu, Lozonski; Popa Gh. D., Sf. Spiridon ; Păun, Barnovski; Neculau Chiriac, Sf. Spiridon; Neculescu Gh., Sf. Neculai Giurici; Mitru G., Mitropolie ; Savin Pavel, Mitro­polie; Şerban Alex., Golia; Stamate C­, Sf. Haralamb ; Ştiubei G., Bărboi; Tincoca L, Mitropolie; Vereanu Nic., Talpalari ; Vasiliu Alex., Talpalari; Vartic Alex., Mi­tropolie, Diaconu ; Oprişanu, Marţian, Olteanu, Buznea Zamfir, Simionescu D., Vîrlăne­­scu Paul, Gupeanu V., Şerban Gh., Flo­rescu D. Andrieşeni; Mereuţă I. Andrie­­şeni; Vartic N. Aroneanu ; Livezeanu N. Aroneanu ; Dăscălescu,Maxim, Aroneanu ; Patraşcu Alex. Bîrnova, Movilescu, Bel­­ceştiPopovici V. D. Belceşti ; Vrînceanu Gh. Bivolari; Stecescu D. Bogdăneşti ; Popovici A. Borşa; Beligan, Bosia ; Po­pescu Anton, Buciumi ; Bosie Gh. Buhal­­niţa ; Popovici D. Buznea ; Dimitrie Cons. Gîrjoaia; Popovici N. Ciurea; Oana C. Gomarna; Maxim D. Cucuteni; Arbore Al. Gogească ; Ţugulea Gn. Gostuleni ; Popovici Gh. Crucea ; Bulău, Contnar; Dolinescu, Doroşcani ; Simionescu D. Er­­biceni; Ursachi ,Gh. Gropniţa; Bernardin P. Hermeziu ; Mănzescu I. Holboca; Po­pescu Gh. Hoiseşti; Dăscălescu Ion, Ho­dura ; Rugină Gh. Iacobeni; Lazu Gh. Larga; Lucisim Gh. Lucieni; Romano Gh. Măcăreşti ; Ignat, Munzeşti ; Bombea Mi­hai, Mogoşeşti; Gorbu Anton, Miroslava ; Panaite Arh. Opriseni ; Migtrliu D. Osoi., Mihailescu M. Tg.-li­umos ; Haralamb Han­ganu, Gura Lupului, Gheorghiu Gh. Poeni, Lăzărescu Gh. Podul Iloaei; Ursu Ion, Prisacani ; Pralea V. Păuşeşti; Minea I. Prigoreni; Stoian Cristea,­­Probota ; Te­­leman G- Mădirjac ; Baltă D., Rediu lui Tatar ; Voicu Ion, Tg.­Frumos ; Dârţu Şt. Socola ; Ionescu Gh. Spineni; Gostăche­­scu Gh. Sineşti, Botez. Alex. Şipote ; Vasi­­lescu V. Tabăra; Petraşcu N. Tomeşti; Hîrlăuanu T. Totoeşti ; Botez Gh. Ţigă­neşti ; Moga I. Ulmei ; Suceveanu V. Za­­haria ; Soficu Alex. Voineşti; Bejanaru I. Zabloteni Porfiriu, Brăeşti; Diacon Be­­jan, Tg.-Frumos; Patron Vasile, Frăsuleni; Dărîngă N. Tg.-Frumos­, Gherasim Gh. Bădeni; Beligan Adam, Golăeşti; Ursaki I. Oneşti ; Butescu N. Popeşti ; Juraşcu Gh. Tomeşti. SS Mîine va avea loc la Mihaileni, că­sătoria d-lui Alexandru Werner, magistrat al tribunalului Iaşi, cu gentila domnişoară Emilie Lacinski,­fiica d-lui Lacinski, in­spector silvic, mare proprietar. Felicitările noastre. SS Domnul Roiu, revizor şcolar, a ob­ţinut un concediu de 45 z­ile, în care timp lucrările revizoratului, se vor efec­tua, sub îngrijirea d-lui Petrov, sub revi­zor şcolar. SS Ministerul de instrucţiune, atrage atenţiunea revizoratului şcolar, că preo­ţii numiţi învăţători, n’au a fi retribuiţi de­cît cu jumătate din salar. SS Lucrătorii de la serviciul barome­tric, s’au pus în grevă, cerînd un spor de salar. SS Domnul dr. Grigoriu, medic comu­nal, a obţinut un concediu de 30 zile. D-sa va fi înlocuit în acest timp de către d. dr. Steiner. S3 Camera de comerţ a luat vacanţă, pînă Luni 23 Iulie. SS Adunarea generală a Băncei mese­riaşilor „Providenţa“, va avea loc la 29 Iulie. S3 Ministerul de instrucţiune, anunţă revizoratului şcolar, că sindicatul agricol va organiza expoziţia industrială, în cursul lunei Septembrie. In acest scop ar fi drept, ca învăţătorii să îndemne pe săteni, a se pregăti în ve­derea acestor expoziţiuni. SS Teatrale.—Trupa de­­ comedii Vernescu—Vilcea, va juca astă-seară în grădina Bragadiru pentru prima oară în Iaşi. Administratorii de plasă, cornelie în trei acte, localizată din franţuzeşte după Les Boulinardes. Mîine Duminică . Prieteșug la toartă. Biletele la librăria Iliescu.

Next