Opinia, iulie 1912 (Anul 9, nr. 1629-1653)
1912-07-22 / nr. 1646
pregătite cu temeiu să ducă mai departe progresul social şi economic al sătenilor. Altul ar fi trebuit să fie mijlocul de promovare al acestui progres şi altul ar fi trebuit să fie aspectul activităţii extraşcolare. învăţătorul trebuia lăsat în şcoala lui, cu idealul şi misiunea lui, dar mărindu-i-se prestigiul prin sporirea de salariu şi prin dreptul de cumpărare de pămînt (ce s’a şi acordat, dar tîrziu), de care avea absolută nevoe. Odată statornicit pe temelia lui şi liniştit în nevoile lui, învăţătorul trebuia să fie pus a funcţiona între o şcoală primară simplificată pe care s’o conducă cu uşurinţă şi plăcere şi fără să-i istovească forţele ca astăzi, cînd e nevoit să predea unor copii în majoritate nepregătiţi sufleteşte, atîtea lucruri complicate, pentru care de foarte multe ori, nici el însuşi nu este destul de pregătit. In acest caz, toată puterea lui de apostol regenerator al vieţei de la sate (putere care atunci în adevăr ar fi avut-o) ar fi trebuit să fie concentrată asupra tineretului, de cînd părăseşte şcoala primară şi pînă ce intră în viaţa publică. D. Haret a avut un moment de adevărată inspiraţiune cînd a pus în legea de acum 10—11 ani învăţămîntul complimentar. Această inspiraţiune a fost însă fără temeiu înfiinţată, searbădă şi necompletă, şi de aceea a şi rămas literă moartă. Cu şcoala primară păstrată în aceiaşi formă complicată şi grea, şcolarii absolvenţi, cu sufletul scîrbit pe nesimţite de carte, nu mai puteau fi prinşi la învăţămîntul complimentar, pe care nici învăţătorii tocmai din aceiaşi pricină, nu-l dormeau. Şi apoi ce însemnează două ore pe săptămână de învăţământ complimentar, şi ce fel de învăţâmînt complimentar era acela care apărea numai ca o şcoală de repetiţie ex catedra, ca şi învăţămîntul anterior ? D. Haret n’a crezut în acest învăţămînt, nici nu şi-a dat nici o osteneală să-l realizeze, şi astfel avînd din capul locului conştiinţa neputinţei în această direcţiune, — a ajuns la acea concepţie, cum am zis ingenioasă şi ciudată a activităţii extra-şcolare. In loc să înlesnească învăţătorilor putinţa de a lucra asupra şcolarilor după ce ies din şcoală, pentru ca să pregătească prin ei, o viaţă viitoare superioară în mediul sătesc unde aveau să rămînă, d-sa i-a împins să părăsească tocmai această lăture naturală a activităţii lor, şi a căutat să-i facă să lucreze asupra sătenilor adulţi, nepregătiţi şi în cea mai mare parte analfabeţi. E drept că această acţiune a avut un efect care s’a resimţit imediat şi în bine, dar şi în rău , a adus în atmosfera satelor ceva nou, dar acel ceva nou, pe deo parte n’a contribuit puţin la dezastrul din 1097, iar pe de altă parte, — şi acest lucru e cel mai grav : cele mai multe din întreprinderile la care a dat naştere noua activitate a învăţătorilor, sunt departe de a prezenta soliditatea unor adevărate şi serioase instituiri sociale. Un an—doi de criză,—şi cu tot sprijinul Statului, care atunci de abia se va putea sprijini el pe el—şi tot edificiul, în aparenţă atit de frumos, al atîtor întreprinderi financiare şi economice de pe tot întinsul ţării, se va dărîma şi spulbera în mod lamentabil. Să ne ferească Dumnezeu de acestea, — dar cei ce cunosc fondul lucrurilor chiar astăzi, mă tem că-şi dau seama—şi uneori o şi mărturisesc—că chiar dacă Dumnezeu ar vrea, tot nu poate să ne mai păzească de acest dezastru. Şi ar fi un lucru firesc. Aşa se întîmplă cu toate edificiile de hîrtie—ele se fac în grabă şi n’au trebuinţă de temelie,—şi aşa a fost ridicat şi aşa numitul edificiu al activităţii extraşcolare. * Ce este de făcut? Aceasta este întrebarea pentru oricine are o inimă care bate pentru viitorul acestei ţări. Nu e vorba nici de interese individuale, nici de interese de partid sau de clasă , în faţa probabilului dezastru şi avînd în suflet marele interese ale ţării, trebue să ne întrebăm cu toată seriozitatea şi cu toată grija : ce este de făcut ? La această întrebare, D-voastră, prea stimate d-le Badareu, aţi răspuns în parte arătînd într’un articol, din primele numere ale acestei reviste, cum trebue şi de cine trebue să fie făcută pe viitor aşa numita activitate extra-şcolară, care a devenit acţiunea pentru ridicarea culturală, socială şi economică a satelor noastre. Această activitate aţi recunoscut-o ca necesară, dar, fiind concentrată numai în mîna învăţătorilor, ea nu poate progresa cu adevărat, fără să nu se izbească de mănu şi istovitoare greutăţi. Şi atunci aţi venit cu ideia că la această activitate trebue să interesăm nu numai pe învăţător, ci pe de o parte toate autorităţile în legătură cu viaţa rurală, iar pe de alta toţi factorii satelor, importanţi prin cultură sau prin avere. Această idee sănătoasă a fost adoptată de toţi acei ce suntem grupaţi în jurul revistei „Romînia Viitoare“ şi acum nu mai rămîne decît s’o punem în lucrare, ceea ce nu se poate face cu eficacitate decît atunci cînd destinele acestei ţări vor fi încredinţate celui mai mare dintre oamenii noştri de astăzi, d-lui Take Ionescu, al cărui cel mai însemnat colaborator sunteţi. Dar, în afară de aceasta, prea stimate domnule Badareu, şi odată cu această transformare a activităţii extra-şcolare , noi nu putem lipsi pe învăţător, de prestigiul pe care acum i-l dă activitatea extra şcolară, cînd numai el o conduce. Noi nu-l putem lăsa nici sub povara şcoalei de astăzi şi nici cu o situaţie materială mai precară ca a notarilor şi perceptorilor, cari din punct de vedere cultural, le sunt incontestabil absolut inferiori. Pe de altă parte, noi nu ne putem uita cu ochiu resemnat sau desnădăjduit la nefericitele rezultate pe care şcoala rurală le dă astăzi faţă du aspiraţiile noastre de înălţare culturală a ţărănimii. Copiii sătenilor noştri trebue să dobîndească din şcoală—toţi—dragostea de carte ; ei trebuie orientaţi, după ce au eşit din ea spre o viitoare temeinică viaţă cetăţenească în cătunul, în satul, în comuna lor; ei trebue să fie astfel educaţi, încît într’înşii să putem vedea cu siguranţă nu spaimă, ci speranţa cea mai mare a statului şi neamului român. Pentru toate aceste, o reformă radicală a şcoalei noastre primare se impune. Iar această reformă, mie mi se pare, prea stimate, d-le Badareu, că ar consta în următoarele puncte : 1. Reducerea şcoalei primare atît pentru oraş cît şi pentru sate, la trei clase, în care copii să fie învăţaţi a ceti, scrie şi socoti cu cele patru operaţiuni. 2. întemeierea învăţămîntului complementar liber şi practic, la toate şcoalele cu cel puţin 6 ani, avînd ca temeiu pentru absolvenţii lui, dreptul de a fi scutiţi de o jumătate de an sau chiar de un an de armată. 3. Pentru toţi cei ce vor voi să urmeze învăţătura mai departe, o înfiinţare de clase preparatorii pe lîngă toate gimnaziile (respective licee) şi pe lîngă toate şcolele speciale din ţară. 4. înmulţirea şcoalelor normale (una pe judeţ) şi simplificarea lor, luîndu-se de normă,’tipul „Institutul Ferdinand de la Zorleni“, care pentru înălţarea cu adevărat a păturii noastre ţărăneşti, este cea mai înţeleaptă şcoală din cite s’au înfiinţat vreodată în ţara noastră. 5. înfiinţarea de şcoale primare obligatorii şi complimentare în toate cătunele din ţară. 6. Mărirea salariilor învăţătorilor cu cel puţin încă 10 lei, atît a aşa numiţilor ajutori, cît şi a titularilor— reducîndu-le în acelaşi timp numărul anilor de serviciu la 30 şi ridicînd numărul gradaţiilor cu încă una. 7. Legătura indisolubilă a şcoalei de biserică, prin întrebuinţarea neapărată şi în oricît de mică măsură, a preoţilor ca învăţători, fie în vre-o clasă a şcoalei primare obligatorii, fie a şcoalei complimentare. Acestea sînt cele şapte puncte în care, prea stimate domnule Badareu, îmi permit să rezum gîndirea mea de reformă a şcoalei primare. Intru cît sînt posibil de realizat, — şi cu toată credinţa mea teoretică că pot fi realizabile—numai şeful care conduce politica generală şi Dv., care urmăriţi de aproape politica specială a învăţămîntului,—o puteţi şti,—Dv., care ca oameni politici ştiţi ce e cu adevărat posibil şi imposibil în politica acestei ţări, astăzi. Cît despre mine, — rămînînd un soldat hotărît şi neclintit al partidului nostru, şi părăsind neştirbita disciplină de partid, — voiu căuta, pe cît îmi va fi posibil să lupt pentru realizarea acestor idei, în sinul partidului şi al „Romîniei viitoare“. Primiţi, etc. (Romînia viitoare) Mihail Dragomiraspu nul acesta viaţa e mai scumpă decit în anii trecuţi şi se simte mare lipsă de multe ale hranei. Pînă mai zilele trecute a plouat într’una şi atunci ne strîngeam cu toţii, fie sub gangul mînăstirei, ori în chioşul din faţă şi acolo ne întorceam în a spune fel de fel de palavre vînătoreşti. Acum timpul e frumos şi au început escursiile prin împrejurimi şi se pune la cale vizitarea Ceahlăului şi a altor localităţi din împrejurime. Dintre numeroasele familii cari se găsesc în monastire, d-na Kernbach inspectoara şcoalelor secundare, cu domnişoara Ana Kernbach, Doctorul Cristea Idisir-Iaşi, Gr. Iamandi-Iaşi, Goilav, col. Dimitriu, Diamandi, G. Gihoschi, Aurel Ghinea, Dimitre Ionescu, Rosalie Grecianu, Suhl. Fotiade, lt. Angelescu, Fr. Botez, Haralamb Leca, Em. Gîrleanu, căp. Rafael Dimitriu, Ana Tudor, V. Constantinescu Em. Cernătescu, C. Climescu-Bacău, C. Dafinescu, Jenică Popovici, Radu Budişteanu, Octav Velciu, Maria Rozan, Natalie Manoilescu, D. Cihodariu, Ştefan Georgescu, Hie Mitescu, Romulus Grigorcea, C. Manoilescu, E. Clos, C. Passat, maior Botez Arghir, maior Niţă, locot.. col. Cristea, lt.-col. dr. Gavrilescu, Fam. Zlotescu, Fam. C. Cerchez, H. Simiones, cu, lt.-col. Nisipeanu, căp. Hagiescu, I. Andreescu, Iancu Botez, Fam. Sachelarie, Caramlău, G. Zaharia ș. a. C. 1912, Iulie 19. DIN VARATIC Aşezată în una din cele mai frumoase poziţii din ţară, Mănăstirea Varatic atrage în fiecare vară numeroşi visători, cărora le place liniştea şi frumuseţea naturei. Munţi înalţi, purtînd pe umerii lor păduri liliane de brad, luncile şi cîmpul, cari se pierd spre răsărit în perspectiva cea mai frumoasă, dau mănăstirei un aspect poetic şi pitoresc. Apoi frumoasele escursii, cari se pot face prin împrejurimi, ca: Ciungi, Sihla, Sihăstria, Secu, Horaiţa ş. a. te uimesc prin splendoarea şi sălbătăcia, in care sunt aşezate şi te fac să nu le mai uiţi niciodată. ££De aceea, anul acesta mai toate chiliile maicelor sunt închiriate la vizitatori din toate părţile ţărei. E o lume de profesionişti, în majoritate membri ai corpului didactic primar şi secondar, militari şi tot felul de funcţionari, muncitori neobosiţi şi slujbaşi conştiincioşi ai statului, cari pe vremurile acestea de scumpete, abia pot să-şi îndestuleze familiile cu cele necesare vieţei, dar mai ales să le permită mijloacele ca să se deplaseze în alte localităţi, chiar acei cari au nevoe de băi şi alte mijloace pentru căutarea sănătăţii. In adevăr, dacă judecăm starea actuală de lucruri, cînd bugetul statului produce sute de milioane de escedente, ca nici într’o ţară din lume, atunci vedem că aceşti umili, servitori ai statului, cari contribue cu munca lor neobosită direct şi indirect la adunarea acestor escedente, sunt trataţi de către stat ca nişte adevăraţi copii vitregi. E timpul cînd guvernul să se gîndească mai serios la îmbunătăţirea traiului tuturor funcţionarilor. De altfel şi aici a OPINIA PRIMIRI A COMUNEI IAŞI Noi Primarul Comunei Iaşi, Avînd în vedere că s’a înfiinţat prin curţi depozit mare de lăzi deşarte, ceea ce poate uşor da loc la incediări şi împedica în acelaş timp ţinerea curată a acelor curţi. DISPUNEM Este cu totul oprit atît în zona I cît şi în zona II al acestui oraş, a se înfiinţa asemenea depozite. Contravenienţii vor fi daţi în judecată. ’ No 19039 21 I 3 Iulie 1912 Si Agricultura in armată.Cu ocazia inspecţiei M. S. Regelui la batalionul 4 vînători în Sinaia, s’a organizat o exposiţie de materiale de* demonstraţie, necesare predărei învăţămîntului agricol soldaţilor din acel batalion. M. S. a rămas foarte satisfăcut de acest mod de educaţiune economică a soldaţilor şi a întrebat dacă se predau învăţămintele agricole la toate regimentele. Era o adevărată plăcere să asculţi răspunsurile soldaţilor la întrebările M. S. Regelui, asupra chestiunilor diferite de agricultură. Aceste învăţăminte, se predau de 2 ani, în batalion de către d. Locot. Niculcea loan, destul de competent în această materie. Asemenea învăţăminte se predau şi în Germania în cîteva regimente, cum d. e: în Regimentul 4 artilerie Bavareză — Augsburg, în Regimentul 2 de grenadiri de gardă şi altele ; în Franţa, în regimentele 5, 24, 76, 103, 106 din garnizoana Paris, asemenea în Belgia, Italia şi Bulgaria. D. Titus Maiorescu primul-ministru s’a interesat în de aproape de această chestiune şi a rămas foarte îneîntat, arătînd d-lui ministru plenipotenţiar al Greciei şi Însărcinatului afacerilor Angliei, această expoziţiune. S’au expus, toate cerealele, în culturi comparative, foarte demonstrativ. Seminţe de tot felul, tablouri intuitive, insecte vătămătoare, diferite feluri de altoiri, plante atinse de boli cryptogamice şi de insecte, diferite feluri de furaje, un bogat material de demonstraţiuni optice, pentru agricultură, o parte din produsele cîmpului de demonstraţie al batalionului, fotografii comparative şi o frumoasă bibliotecă agricolă. Ar fi de dorit ca acest exemplu să fie urmat de toate regimentele, dînd astfel soldatului pe lîngă instrucţia militară şi cunoştinţe de agricultură raţională, de care au multă nevoe. SS Bursele vacante de la şcoalele superioare de meserii din Bucureşti şi Iaşi, au fost scoase la concurs pentru ziua de 1 Septembrie. Candidaţii care voesc a candida la bursele vacante, trebue să trimită cererile lor la secretariatele respective ale ambelor şcoale, cu începere de la 16 August şi pînă la 1 Septembrie. La şcoala superioară de meserii din Iaşi sunt vacante 28 burse. Din totalul acestor burse 11 sunt ale statului, 16 judeţene şi 1 comunală. Bursa comunală este a primăriei oraşului Iaşi, iar cele judeţene sunt ale judeţelor :’ Fălciu, Vaslui, ’ R.-Sărat, Putna, Suceava, Buzău, Roman, Neamţu, Bacău, Tecuci, Botoşani, Tutova şi una a judeţului Prahova. Condiţiile de admitere sunt pentru bursele statului şi celor judeţene asemenea celor pentru admiterea în şcoala superioară de meserii din Bucureşti, şi pe care le-am anunţat mai sus. A-ŢI DEVENIT CĂRUNT 5«g« întrebuinţat! dar pentru PAR care vopseşte imediat şl In moi natural părul albit sau cărunt, după dorinţă în: Negru, Brun, Castania şi Bione întrebuinţarea cit se poate de simplă— Ipofensivitate garantată Preţul unul flapoanei 2.60 De vtnzare la Farmacii, Drog nori și Parfimerii Depozit general : București, Strada C. G. Cantacuzino 40 ( * *cSi DOCTORULUI IN MEDICINĂ & CHIRURGIE. Eduard Fabini IASI, STR. PĂCURARI, No 5, Etajul I Vis-ik-vis dls Jockey-Cl*»b (DEASUPRA FARMACIEI) INTRAREA PRIN RÂPA GALBENA INSTAlATIUNE MODERNA CONSULTA T 1 U NI» VELA O-îO a m. sl DELA 3-6 p m. PENTRU Boale interne as piept, de sfoiuah, de ficat, de rinichi, de Intestine, etc. Si Boafe de Femei TRATAMENT MEDICAL AL AFECȚIUNILOR DE ORDIN GINECOLOGIc 1 A SS Din Sinaia. Azi a avut loc pe platoul de instrucţie al batalionului de vînători 3 Concursuri de tir cu pistolul de duel şi glonte de ceară. Reprizele au fost comandate pe rînd de d-nii Pia Davila, locot. Skeleti şi sublocot. E. Giurcăneanu. Au luat parte la aceste concursuri următorii trăgători: A. S. R. Principele Carol. d-nii : Pia Davila, Locot. Skeleti, Sublocot. Rosin, Sublocot. Giurcăneanu, Sublocot. Octav Ullea. D-nii C. Romalo, Contele Gzernin. Resultatele sunt următoarele : La primul concurs trăgătorii s’au clasificat astfel : I, Subloc. Giurcăneanu, II, A. S. R. Prinţul Carol, III, Pia Davila. La al doilea : I, A. S. R. Prinţul Carol, II, Pia Davila, III, Locot. Skeletti. La al treilea: I, Pia Davila, II, A. S. R. Prinţul Carol, III, Sublocot. Giurcǎneanu, IF, locot. Skeletti. Mîine va avea loc un mare concurs tot cu pistolul de duel, la vila d-lui şi d-nei Chryssoveloni; cîştigătorului i se va oferi o frumoasă cupă’de aur. La acest concurs iau parte: A. S. R. «Prinţul Ferdinand cu A A. LL. PrinţesaElisabeta şi Carol; d-nii Chryssoveloni,Pia Davila, Locot. Skeletti, Nicu Ghika, Sublocot.. C. Ullea, Sublocot. Dorel Davila, Subloc. Giurcăneanu, Marcel Costaki, Subloc. C. Rosin, Romalo, Contele Czernin, Păltineanu şi Vulturescu. :: Alegerea pentru Consistoriu. In vederea alegerei de membri în Consistoriu, ce trebue să se facă la 1 August la Liceul Naţional, un comitet de preoţi rurali agită ideia de a se da un rol şi preoţilor rurali în acest consistoriu şi pentru aceia s’a împărţit între preoţi un manifest semnat de preoţii N. A. Popovici (Ciurea), D. Stecescu (Bogdăneşti), Alexandru Sofiriu (Udineşti), Petre Ignat (Mânzeşti), Haralamb Hanganu (Picioru Lupului), Anton Corbu (Miroslava), Mihai Borabea (Mogoşeşti). Votanţii în acest colegiu sunt în număr de 122, al căror nume urmează: Preoţi: Agapi Gh. de la bis. 40 Sfinţi; Agapi Nec. de labis. Sf. Voevozi; Alexandrescu Gh., bis. Toma Cozma; Alexandrescu Ştefan, bis. Sf. Dumitru; Andreescu Ion, bis. Banu; Andriaş, ziuaCrucei; Arion Alexandru, Sf. Constantin ; Balan Petru, bis. Frumoasa; Borcea, Sf. Sava ; Carp Gh., bis. Sf. Neculai; Constinescu N., bis. Sf. Neculai; Socola; Constantinescu M., bis. Sf. Lazăr ; Dinescu C., bis. Nicoliţa; Florescu Gh., bis. Golia; Gotcu, bis. Sf. Spiridon ; Gotan Gh., bis. Sf. Treime ; Georgescu C., bis. Talpalari; Grigoriu G., bis. Sf. Spiridon ; Găucă C., Sf. Vasile; Hanganu Vas., Frumoasa ; Ionescu M., Toma Cozma ; Ionescu V., Sf. Spiridon ; Ionescu G., Sf. Neculai de sus ; Iordăchescu D., Banu ; Maxim Gh., Sf. Teodor; Mitescu I., Sf. Neculai domnesc ; Niţescu Petre, Mitoc; Popescu Gh., Sf. Ştefan; Popescu loan, Ziua Crucei; Popa Gh., Buna-Vestire ; Popovici Alecu, Lozonski; Popa Gh. D., Sf. Spiridon ; Păun, Barnovski; Neculau Chiriac, Sf. Spiridon; Neculescu Gh., Sf. Neculai Giurici; Mitru G., Mitropolie ; Savin Pavel, Mitropolie; Şerban Alex., Golia; Stamate C, Sf. Haralamb ; Ştiubei G., Bărboi; Tincoca L, Mitropolie; Vereanu Nic., Talpalari ; Vasiliu Alex., Talpalari; Vartic Alex., Mitropolie, Diaconu ; Oprişanu, Marţian, Olteanu, Buznea Zamfir, Simionescu D., Vîrlănescu Paul, Gupeanu V., Şerban Gh., Florescu D. Andrieşeni; Mereuţă I. Andrieşeni; Vartic N. Aroneanu ; Livezeanu N. Aroneanu ; Dăscălescu,Maxim, Aroneanu ; Patraşcu Alex. Bîrnova, Movilescu, BelceştiPopovici V. D. Belceşti ; Vrînceanu Gh. Bivolari; Stecescu D. Bogdăneşti ; Popovici A. Borşa; Beligan, Bosia ; Popescu Anton, Buciumi ; Bosie Gh. Buhalniţa ; Popovici D. Buznea ; Dimitrie Cons. Gîrjoaia; Popovici N. Ciurea; Oana C. Gomarna; Maxim D. Cucuteni; Arbore Al. Gogească ; Ţugulea Gn. Gostuleni ; Popovici Gh. Crucea ; Bulău, Contnar; Dolinescu, Doroşcani ; Simionescu D. Erbiceni; Ursachi ,Gh. Gropniţa; Bernardin P. Hermeziu ; Mănzescu I. Holboca; Popescu Gh. Hoiseşti; Dăscălescu Ion, Hodura ; Rugină Gh. Iacobeni; Lazu Gh. Larga; Lucisim Gh. Lucieni; Romano Gh. Măcăreşti ; Ignat, Munzeşti ; Bombea Mihai, Mogoşeşti; Gorbu Anton, Miroslava ; Panaite Arh. Opriseni ; Migtrliu D. Osoi., Mihailescu M. Tg.-liumos ; Haralamb Hanganu, Gura Lupului, Gheorghiu Gh. Poeni, Lăzărescu Gh. Podul Iloaei; Ursu Ion, Prisacani ; Pralea V. Păuşeşti; Minea I. Prigoreni; Stoian Cristea,Probota ; Teleman G- Mădirjac ; Baltă D., Rediu lui Tatar ; Voicu Ion, Tg.Frumos ; Dârţu Şt. Socola ; Ionescu Gh. Spineni; Gostăchescu Gh. Sineşti, Botez. Alex. Şipote ; Vasilescu V. Tabăra; Petraşcu N. Tomeşti; Hîrlăuanu T. Totoeşti ; Botez Gh. Ţigăneşti ; Moga I. Ulmei ; Suceveanu V. Zaharia ; Soficu Alex. Voineşti; Bejanaru I. Zabloteni Porfiriu, Brăeşti; Diacon Bejan, Tg.-Frumos; Patron Vasile, Frăsuleni; Dărîngă N. Tg.-Frumos, Gherasim Gh. Bădeni; Beligan Adam, Golăeşti; Ursaki I. Oneşti ; Butescu N. Popeşti ; Juraşcu Gh. Tomeşti. SS Mîine va avea loc la Mihaileni, căsătoria d-lui Alexandru Werner, magistrat al tribunalului Iaşi, cu gentila domnişoară Emilie Lacinski,fiica d-lui Lacinski, inspector silvic, mare proprietar. Felicitările noastre. SS Domnul Roiu, revizor şcolar, a obţinut un concediu de 45 zile, în care timp lucrările revizoratului, se vor efectua, sub îngrijirea d-lui Petrov, sub revizor şcolar. SS Ministerul de instrucţiune, atrage atenţiunea revizoratului şcolar, că preoţii numiţi învăţători, n’au a fi retribuiţi decît cu jumătate din salar. SS Lucrătorii de la serviciul barometric, s’au pus în grevă, cerînd un spor de salar. SS Domnul dr. Grigoriu, medic comunal, a obţinut un concediu de 30 zile. D-sa va fi înlocuit în acest timp de către d. dr. Steiner. S3 Camera de comerţ a luat vacanţă, pînă Luni 23 Iulie. SS Adunarea generală a Băncei meseriaşilor „Providenţa“, va avea loc la 29 Iulie. S3 Ministerul de instrucţiune, anunţă revizoratului şcolar, că sindicatul agricol va organiza expoziţia industrială, în cursul lunei Septembrie. In acest scop ar fi drept, ca învăţătorii să îndemne pe săteni, a se pregăti în vederea acestor expoziţiuni. SS Teatrale.—Trupa de comedii Vernescu—Vilcea, va juca astă-seară în grădina Bragadiru pentru prima oară în Iaşi. Administratorii de plasă, cornelie în trei acte, localizată din franţuzeşte după Les Boulinardes. Mîine Duminică . Prieteșug la toartă. Biletele la librăria Iliescu.