Opinia, mai 1913 (Anul 10, nr. 1868-1891)
1913-05-01 / nr. 1868
serioasă, pentru că impozitul nou n’are nimic cu capitaţiunea ; el e din contra un impozit progresional, deci democratic. Dar, chiar dacă s’ar asemăna cu capitaţia, încă am fi în progres, pentru că nici un impozit nu ar putea da foc la atitea înjosiri şi abuzuri, la cîte dă naştere prestaţiunea Proectul d-lui Morţun prevedea şi el desfiinţarea prestaţiunii. Desigur că astăzi, liberalii nu vor vedea cu ochi răi o dispoziţiune preconizată încă de acum cîţiva ani de unul din ceimai de seamă fruntaşi ai lor şi fost ministru de lucrări publice. Deosebirea dintre actualul proect şi acela al d-lui Morţun e în avantajul celui dintăiu, pentru că impozitul, cu care se înlocueşte prestaţia, este o combinaţie de taxă fixă cu trei zecimi adiţionale la impozitul fontierei şi al patentei, ceea ce degrevează clasele sărace şi lasă toată greutatea impozitului pe spinarea claselor bogate, cari prin necesităţi se folosesc mai mult de drumuri. Proectul d-lui Morţun era lipsit de acest avantaj al progresivităţii pentru că el prevedea clase fixe de contribuabili şi lăsa astfel toată greutatea impozitului pe seama claselor sărace. Orele înaintate pînă la cari larga documentare a d-lui Comşa a ţinut încordată atenţiunea Camerei, nu a dat putinţă oratorului să-şi sfirşească discursul. Ne vom face o plăcere să împărtăşim cititorilor noştri savanta desvoltare ce aşteptăm de la d. Comşa, relativ la partea financiară a proectului. I. L. Ştii romîneşte ?—Sub titlul acesta s’a retipărit în abundenta „Bibliotecă pentru toţi“—No. 844 mult instructiva lucrare a d-lui Ion Gorun. Ea cuprinde „Cîteva observări asupra limbii, cum se scrie în vremea de faţă*. Scrisă în modul spiritual şi clar, cum scrie în genere d. Gorun, lucrarea ar fi de o reală utilizată, dacă ar fi cetită şi meditată în cercuri cît mai largi, începînd chiar cu acele publicistice, gazetăreşti, profesorale şi şcolare. O reacţiune ’ în contra... veglimenţelor stilistice şi linguistice e absolut trebuincioasă. Scrierea d-lui Gorum, popularizată cu ajutorul editurei Alcalay—singura care a rezistat tuturor obstacolelor şi intemperiilor—e menită a produce o asemenea reacţiune, pentru stîrpirea unor ciudate abateri literaro-gramaticale cari au pătruns în publicistică, ba chiar şi în literatura curentă. v Au mai apărut în „Biblioteca pentru toţi“ No. 851—854 „Fromont şi Risler“ —moravuri pariziane—însemnata operă a lui Alphonse Daudet, tradusă de G. Iorga De asemenea a apărut „Crengi*—schiţe de d. Haralamb Lecca. v In Wagram din Paris ex-altatele Jules Claraz organizează pentru seara de 14 Mai stil nou, o mare conferinţă publică, în contradictorii. Subiectul tratat: „Falimentul Religiunilor“. * STRUNA ZILEI HOŢII PĂCĂLIŢI Nişte hoţi au spart, noaptea, patru sertare în redacţia „Cuvîntului*. . Ştire oficială La dinşii ce v'ademmise Ca să-i pradafi?... Tâlhari sărmani, Valeri ați căutat ori bani— Și-afi dat de proaste... manuscrise. OPINIA ROMANIA Parohia Biser. Sf. Voevozi (Raşca) DIN IAŞI PUBLICAŢIE Se publică spre cunoştinţa generală că Epitropia acestei biserici cu aprobarea Ministerului de Culte Admin. Casa Bisericei prin ord. No. 1471 şi 12787 din a. c. scoate în vînzare prin licitaţie următoarele imobile proprietate a bisericei şi anume * 1) Una casă cu locul ei, compusă din 4 apartamente cu 8 odăi şi 4 beciuri construcţia de zid, acoperită cu tablă. Situată în Iaşi s. IV-a str. Apeduc No. 38. Preţul oferit la prima licitaţie 9250 lei şi de la care va începe concurenţă* 2) Una casă cu locul ei situată In Iaşi s. V a str. Calarasi No. 8 compusă din 2 odăi şi o camară, construcţia de vălătuci acoperită cu şindilă. Preţul oferit la prima licitaţie 2005 lei de la care va începe licitaţia Garanţia provizorie este de 5 la sută asupra preţurilor indicate. Licitaţia se va ţinea în ziua de 25 Mai 1913 ora 1 p. m. prin ofertă închisă, In cancelaria parohiei, Iaşi str. Eternitatea No. 28, unde în oarele obişnuite de cancelarie, se pot lua cunoştinţă de sarcinile şi condiţiunile vînzărei. Supra-oferte nu să primesc. Art. 72—83 din legea comptabilităţei publice sunt aplicabile acestei licitații. Epitropi: Paroh. Econom N. Agapi* D. Măinescu* Pan. Alexandrescu. No. 35.1913, Aprilie 24. SS SS SS SS SS 55 SS SS 55 55 55 55 ■! ■■ ■■ ■« ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■■ ■* ■■ ■■ ■■ ■! ■■ ■■ *1 5155 mo mm ■■ mm mm xn ■■ nn ■■ an aa an an mm as na an an an an an na an an nn nn ai an an nn ni nn nn nn nn nn nn nn nn nn nn ■n Laboratorul de Analize Medicale și Industriale ! " ....... 1 Doctor A. Ratianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva IAŞI — Strada Cuza-Vodă (Golia) 46 — IAŞII ! Execută : Cele mai complecte analize de urină, din punct de vedere chimic şi microscopic; Analize chimice şi microbiologicei de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a compoziţiei şi a conţinutului în lînă, bumbac sau matasă etc. etc. Cereţi instrucţiuni pentru orice analiză. SS SS SS SS S3 S3 SS SS SS S3 SS nn nn nn nn nn nn nn nn nn nn nn nn ■■ ■■ mm mm isSSSSSS5SSSSSSSSSS 35SSSSSSSSSSSSSSSSSS8SSS3S3SSSS nn nn nn S3 Jţ V V V BAZARUL Societăţii „Domniţa Ruxanda“ Joi, în 2 Mai a. c., Societatea Domniţa Ruxanda, va deschide în str. Lăpuşneanu No. 20, sub patronajul unui comitet de doamne, un Bazar permanent, în care vor fi expuse, spre vînzare, felurite obiecte de industrie casnică, lucrate la şcoala „Domniţa Ruxanda“, şcoala de „Ţesătorie“ din Tataraşi a ministerului de industrie la atelierul’din M-rea Văratic, etc. Iinpre Dimitrescu profesor universitar—fost magistrat AVOCAT S’a mutat în strada Buzdugan (casele Teodor) Consultaţiuni 7 — 8 seara. 55 55 55 ■■ ■■ ■■ «a ■■ ■■ ■■ ■■ pa aa aa ■■ a: ■■ aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa ia aa aa aa a SS Un comunicat. — Cu privire la modul cum s’a dat în executare şoselele din Dobrogea, Monitorul Oficial publică comunicatul următor: „Un ziar de dimineaţă a publicat asupra modului cum s’au dat în executare şoselele din Dobrogea, afirmaţiuni cari nu corespund adevărului. Construcţiunea acestor şosele, pe cale de regie şi de urgenţă, a fost hotărîtă de guvernul precedent şi însărcinată direcţiunea generală de poduri şi şosele, studii şi construcţiuni cu exectuarea. In urma acestei însărcinări direcţiunea a pus în execuţie lucrările, asigurîndu-se de concursul acelor persoane cari li inspirau cea mai mare garanţie atît prin reputaţia lor, cît şi prin posibilitatea efecturărei furniturei importante de piatră prin posedarea unei carieri în exploatare, cum este aceea de la Medgidia, pentru şoseaua Medgidia-Biulbiul mare. Lucrările se execută în limita devizului şi nu s’a acordat nici unei persoane vre-un beneficiu peste devizul lucrărilor. In ce priveşte acordarea prin bună învoială antreprenorului Radeff, a unei porţiuni din linia Medgidia-Tulcea, faptul sa petrecut In 1911 şi în condiţiuni legale şi de bună administraţie.* Noul orar de şcoală.—Cursurile încep la 8 a. m. şi ţin pănă la 11 a. m. La cl. I şi II iar la cl. III şi IV pînă la 12 a. m. Marţi şi Joi după amează nu se ţine clas. Sîmbătă după amează excursiuni. Iar Lunca, Mercurea şi Vineri de la 3— 4 jum. dexterităţi. ISR D. dr. Neculai Iancu, asistent la laboratorul de anatomie descriptivă din Iaşi, a fost transferat în postul de prosector la Institutul de anatomie, rămas vacant prin transferarea d-lui d-tor N. Hortolomei la clinica H-a chirurgicală. SS Astăzi, la seminarul de sociologie al d-lui profesor D. Gusti, d. C. R. Ghiulea a vorbit despre „libertate“ In general, primul capitol din lucrarea d-sale „Pagini de critică libertară*. SS Comitetul Societăţei ortodoxe naţionale a femeilor Române s’a întrunit astăzi la ora 4 p. m. la d-na Eliza Mavrocordat. S-au luat hotărîri relative la mersul numitei societăţi. SS Aseară, în amfiteatrul facultăţii de medicină, d-ra Victoria P. Niţescu şi-a trecut cu succes teza de doctor în medicină şi chirurgie, tratînd despre »Contribuţii la studiul spleno - pneumoniei*. Juriul examinator, sub preşidenţia d-lui d-tor C. Bacaloglu, a felicitat călduros pe conferinţiară. S3 Aseară pe la oarele 10 un mic accident de tren a avut loc în gara Scinteia. Un vagon mare de Clasa I care urma imediat după vagonul restaurant a deraiat de pe linie. Nu s-a întâmplat nici un accident de persoane, ci toţi cari se aflau în acel vagon au trecut prin oarecare emoţiune. Din cauza acestei deraeri, trenul a avut o întîrziere de jumătate de oră şi a ajuns la Iaşi la aproape 12 în loc de 11 şi 20 minute. SS Comisiunea pentru reorganizarea Şcoalelor profesionale de fete în dorinţa de a se forma un corp profesoral care să muncească mai cu temeiu în scopul de a contribui la progresul industriei şi meseriilor, este de părere să ceară deja candidatele ce se vor prezintă la examenele de capacitate pentru şcoalele profesionale ca una din probele acelui examen să se ţină asupra profesiunilor respective. SS Aflăm cu părere de rău că simpaticul meseriaş Neculai Mărgărint a încetat din viaţă. SS dri dimineaţă rupîndu-se o schele de la lucrările palatului, au căzut de la înălţime trei ziduri. Cel mai grav lovit a fost Iohan Bener. SS Eri în strada Şapte oameni. In dreptul unei circiume, locuitorul Zaharia Nedelcu din comuna Holboca, a fost greu lovit în cap cu un box, de către numitul Gluţă Ciofu. SS E vorba ca universitatea populară din Capitală să înfiinţeze o filială în oraşul nostru. SS La Corporaţia „Confecţiilor" din Iaşi a fost instalat noul secretar comptabil, d. Al. Simionescu. SS Astăzi s-au închis la ministerul de Instrucţie înscrierile pentru examenele particulare de curs secundar. Recordul contingentului de elevi prezentaţi la examen îl ţine gimnaziul particular „Wachtel“ cu 153 elevi. S3 D-ra Reignard Elisabeta, a fost autorizată să funcţioneze ca institutoare de limba franceză la institutul „Notre Dame de Sion" din localitate. SS „Monitorul Oficial“ publică legea pentru modificările şi adăugirile unor dispoziţiuni din legea pentru organizarea meseriilor creditului şi asigurărilor muncitoreşti. Şedinţa Consiliului Comunal — Prelungirea liniilor de tramvai — Consiliul Comunal s-a întrunit aseară, sub preşedinţia dlui Mateiu Cantacuzino, primarul oraşului. La ordinea zilei este continuarea desbaterilor, asupra prelungirei liniilor de tramvai.* D. Dim. Greceanu, ia cel dintăiu cuvîntul. D-sa face un istoric al chestiunei, şi arată că şi precedentele administraţiuni comunale au fost de părere a se prelungi liniile de tramvai, aceasta însemnînd o mare îmbunătăţire pentru oraş. D-sa e de părere a se încheia transacţiunea cu societatea, însă cu condiţiunile următoare: Să se prelungească şi libia de la Nicotină, să se oblige pe societatea a pava cu granit Străzile, pe care trece tramvaiul, bineînţeles, după indicaţiile administraţiei comunale şi în fine să se obţină de la societate o sporire a redevanşei ce oferă. D. C. Cercez, prezintă un memoriu, care este un fel de adaus foarte complicat al cifrelor, indicate în raportul întocmit de către d. Miclescu, inginerul inspector. După d. Cerchez, comuna ar face prea mari sacrificii, în schimbul unor avantaje, pe care le socotește minime. D-sa cere numirea unei comisiuni, care să verifice cifrele indicate de d-sa. D. Anibaldurea, e de părere a se numi o comisiune, care să termine tratatativele cu societate, ştiut fiind că parlamentul se închide peste zece zile şi dacă lucrările nu se vor grăbi, parlamentul nu va mai avea timpul necesar să aprobe transacţiunea. * D. dir. Stefănescu Galafi, începe prin a face o declaraţiune : nu va lua parte la vot, deoarece şi d-sa are o proprietate la Socola. Supune apoi chestia la o discuţiune interesantă. Prelungirea liniilor interesează întreaga populaţie a oraşului, nu numai prin faptul că se leagă comunicarea cu periferia, dar şi prin acea că va da ieşenilor prilejul să se folosească de frumoasele împrejurimi ale Iaşului. Ţintnd seamă de aceste mai avantagii, negreşit că nu putem judeca chestia pe baza de cifre fantastice, ci mai mult cu sentiment. Critica ce s’a rădicat, cu privire la dreptul de răscumpărare nu poate alarma pe nimeni, căci nu putem cere societăţei să cheltuiască o sumă importantă, să creeze noi linii, pentru ca imediat să fie silit a ceda dreptul de exploatare şi de amortizare a noului capital ce pune în joc. Şi iarăşi nu există nici o primejdie în faptul că se acordă societăţii, dreptul eventual de a conceda exploatarea unei alte societăţi. Este o operă economică, prea bine cunoscută în străinătate. Sunt societăţi care lansează afacerile, le pun în mers, le asigură o dividendă, pentru ca apoi să lese altora exploatarea, iar ele merg aiurea şi crează noi industrii, sau opere economice. Şi să nu ne spăriem de streini, cărora la noi se pun mai mari greutăţi ca aiurea. Şi mai ales, cînd e ştiut că la noi, în toate administraţiunile, se face o rea gospodărie. De îndată ce trafivmul ar veni în exploatarea comunei, fiecare alegător va dori să fie cel puţin director, şi să călătorească gratis-In ceia Ce priveşte cifrele indicate de d. Cerchez ele sunt ipotetice şi în contrazicere cu cele indicate de ingineru inspector. D. dr. Ştefănescu Galaţi termina, unindu-se cu comcluziunile d-lui Greceanu, şi adăugind că trebue să ne declarăm mulţumiţi, dacă vom reuşi să smulgem de la societate şi linia Nicolina, pe care astăzi încă nu o refuză. * D. Adace mulţumeşte primarului pentru atenţiunea ce a dat dorinţei generale, de a se prelungi şi linia de la Nicolina. Totuşi d-sa crede că nu se poate admite transacţiunea, de ofere ce ea ne ar da legaţi în mînele societăţei. * D. Meisner, zice că contrar celor declarate de d. Ştefănescu-Galaţi, deşi e interesat la Socola, totuşi va lua parte la votul acestei tranzacţiuni. D. Meisner insistă asupra marilor avantagii ce se crează populaţiunei prin crearea acestor noi linii. Populaţia putîndu-se folosi de împrejurimile oraşului, se va folosi fiziceşte şi negreşit că va aduce şi un spor în mişcarea economică. Această chestiune trebue, după cum bine a zis d. dr. Ştefănescu-Galaţi, judecată după sentiment. D. Meisner se uneşte cu concluziunile formulate de d. Greceanu, însă ar dori, dacă se poate, ca redevansa să consiste nu o sumă fixă. * Gel de pe urmă ia cuvintul d. Matei Cantacuzino, primarul oraşului. D-sa face istoricul tratativelor urmate şi spune că directorul societăţei tranvaiului, care a devenit ieşan, a pus multă bună-voinţă, dar mai mult de cît atîta “ ’a putut obţine de la societatea, pe care reprezintă. In ceia ce priveşte rescumpararea, spune că ar fi o nenorocire, pentru că noi suntem răi gospodari şi mai mult va cîştiga comuna, dacă tramvaiele vor remînea In exploatarea societăţei străine. D. primar analizează apoi cifrele indicate de d. Cerchez şi spune că d-sa nu ţine seamă de continuitatea în administraţie. Noi suntem datori a respecta tot ce au făcut administraţiile trecute. După cifrele reale, sacrificiul Comunei nu trece de un milion, şi acest sacrificiu suntem datori să-l facem, în schimbul sacrificiilor noi ce le face societatea. D. primar rezumă apoi noile propuneri, care sunt: Prelungirea liniei Nicolina, pavarea cu granit al străzilor pe Unde trece tramvaiul și un spor al redevanșei. D. primar cere autorizarea Consiliului de a face aceste noi propuneri societăţei, şi în acelaşi timp să verifice cifrile indicate de d. Cerchez. Consiliul acceptă propunerea d-lui primar, care obţinînd noile avantagii va supune din nou chestiunea, în una din cele mai apropiate şedinţe. Şedinţa se ridică la orele 6 sara. Sa Economice.—Firma »Arturo de Luciano* din Beirut doreşte reprezentanţe de case romîneşti exportatoare de orice articole sau produse romîneşti. — O firmă din Alexandria (Egipt) doreşte să intre în relaţiuni de afaceri cu firme exportatoare de făinuri, legume uscate şi derivate de ale petrolului. — O firmă din Damasc (Syria) doreşte să intre în relaţiuni de afaceri cu case romîneşti exportatoare de făină şi alcool precum şi orice alte produse romîneşti. ~ ® din Alexandria (Egipt) doreşte să importe din Romînia mari cantităţi de sămînţă de dovleac (bostan). Plata la predare, pentru lămuriri, interesaţii să se adreseze Ministrului de Industrie şi Comerţ. * * SS In cursul ultimelor două săptămîni din regimentul 13 Ştefan cel Mare, au dezertat 6 soldaţi. SS Noul comandant al reg. 18, d. colonel Vrabie, a ordonat ca nici un soldat din regimentul său, să nu mai aibă Îngăduinţa de a dormi în oraş. Eri s’au şi retras toate biletele, care permiteau aceasta. Credem însă, că în urma cererei diferiţilor soldaţi, care urmează cursurile serale ale şcoalelor de adulţi,, se va reveni asupra acestei dispoziţii fără rost. SS La 3 şi 4 Mai va avea loc pe platoul de la Copou, un concurs de călărie între soldaţii şi gradele inferioare ale regimentelor 7 roşiori Cuza-Vodă, şi 8 Botoşani, cari alcătuesc brigada a 10 roşiori. Concursul se va ţinea sub preşidenţia d-lui general Alexandru Musteaţă. SS Ministerul de interne a cerut prefecturei de judeţ să-i înainteze un raport de echipamentul şi armamentul sergenţilor de oras. SS Cîrciumarul Gh. Oloeru din Podul Ooaia, a fost astă noapte maltratat şi jefuit, de o bandă de rău-făcători. Hoţii au furat marfă şi bani. ■â O ediţie specială a „Opiniei“ a adus aseară la cunoştinţa cetitorilor sfîrşitul şedinţei de ori de la Cameră şi votul de încredere dat guvernului, de cătră majoritatea Camerei. S. Astăzi, între orele 4 şi 5 p. m. Părintele Gh. Niculcea îşi ţine, la Seminarul Pedagogic, lecţia de probă la limba română-SS D. C. Stere, rectorul universităţii, a plecat aseară la Bucureşti. SS Pentru concursul de medici secondari pentru spitalele din Galaţi şi Focşani ce se va ţinea în ziua de 11 Mai a. c. s-a tras astăzi la sorţ comisiunea şi a eşit: dr. Petrone, medic primar la Spitalul din Tg.-Neamţ, dr. Bejan, dr. Anghel şi suplimentar dr. Possa. Sunt trei candidaţi : d-ra dr. Paraschivescu, dr. Michiu, dr. David. S3 Pentru tradiţionalul 1 Mai la Debitul Badareu, s’a pus în vînzare renumitul vin-pelin. S. D. Inspector A. D. Atanasiu a înaintat astăzi consiliului de inspectori rapoartele pentru acordarea definitvatului următorilor maeştri de desemn şi caligrafie d. Gh. Carp, la liceul din Constanţa, d. Petru Livescu, liceul din Botoşani, d-na Emilia Brăescu, la şcoala profesionala din Roman. De asemenea rapoartele pentru acordarea de autorizaţiune d-rei Marie Freerwein la şcoala Notre Dame de Sion din Galaţi. SB In Invăţămîntul secundar de fete din localitate sunt vacante 4 ore de muzică vocală, 2 de ansamblu şi 4 muzică instrumentală. Citim Ia ziarul d-lui Al. Marghiloman, „La Politutrae“ : „Evenimentul“ din Iaşi atribuie tot soiul de intenţii fanteziste a membrilor conservatori, din guvern. Gonfratele iaşanu e prost informat. SS D. D. Teleor cunoscutul publicist, va ţinea în curînd o conferinţă la Ateneul din Bucureşti, despre I. L. Caragiale. SS In consiliul inspectorilor secundari ţinut eri la Ministerul de Instrucţie publică, s-a discutat chestiunea catedrei de limba latină, vacantă la liceul naţional din Iaşi în urma numirii d-lui Traian Bratu ca agregat la universitate. 58 C. P. Irimescu a fost numit profesor definitiv la liceul din Botoşani. SS Duminică 7 Aprilie va avea loc la conservator a treia producţie dată de elevii şi elevele acelei instituţii. Programul cuprinde bucăţi învăţate în clasele d-lor prof. Aurescu, E. Mezzetti, Dragomir, Sibianu, Teodorini. SS D. C. I. Ştefăniu, licenţiat în litere de la universitatea din Iași,, a fost firmit profesor definitiv la catedra de limba latină, drept și economie politică* de la liceul din Botoșani. Junger Architekt Oesterreicher, moderne Richtung, übernimmt Herstellung von Plänen vom Entwurf bis ins Detail. Probeskizzen unverbindlichst. Wohnt in Jassy. Gefällige Angebote unter „Raumkunst“ an die Adm. des Blattes. 0 domnişoară croitorie şi lengerie, doreşte a lucra cu ziua în familie. E. Stegarul. Str. Păcurari 21 din carte)