Opinia, iulie 1913 (Anul 10, nr. 1918-1948)

1913-07-22 / nr. 1939

SS A mai fost decorate, cu ordinul Coloana Romîniei, îngr.,dul de cavaler,­­urmatoatrele persoane din Iaşi: Vasile Di­agi, profesor; N. Petriciu, profe­sor; I. Popovici, casiar la manufac­tura de tutun; N. Ru­do­ic­, judecătorie h­ustracţie ; 1- Raicu, profesor la şcoala de meserii; Em. Vasiliu, şef de fabrica­ţie la manufactura de tutun. ÎS Ajutoarele familiilor celor mobili­zaţi.—Disp. Ilii—Lista de subscripţie în­credinţată comisiunei compusă din d-na Anna Diamant, d na J. Rotbard şi d. Oswald Teodoreanu. Au subscris cîte 20 lei: Vladimir Gh­­escu, d-na Marie Iri­­mescu, Grosswald, Josef Popper, A. Iacob, A. Simon, d-na și d. Fichman, J Hand­­man, dr. J. Guttman, d-na Adele Dia­­filant, N. Tifodoru, d-na Ad­. Heitler, Lazar. Au subscris cîte 10 lei: d-na Ita Grop­­per, Iancu Froim, dr. Jean Bogben, I. Itancoboha, Charles Dronhet, M. Giinberg, A. Vexier, D. Volansch­i, S. Wachtel, dr. Racoviţă, dr. Popper, Louis Hönig, d. şi d-na Popescu, Tössler, Philippe Rosner. Au subscris cîte 5­50 lei: S. Dulbergh­er. Au subscris cîte 5 lei: Prinţul Albert Ghika, Michel Drucker, d-na Forst, Adolf Juster, dr. Nimereanu, S. Braunstein, R. Goldstein, C. Gheorghiu,Toma Gheorghiu, David Gartenberg,­­Simion Vasile, Avr. Fast­lieh, S. Aron, Alter Michel, Firma Decan, Hălăceanu, Rothkirch, F. Meghidh­­cilceanu, F. Grinberg, I. Fischler, I. Cor­­daschevschi, Fraţii Goldenberg, Bachstetz, d-na S. Löbel M. Schnürer, I. Zalmau, S. Weissglass. Au subscris cîte 6 lei: M. Bergher. Au subscris cîte 4 lei: M. Ias­­lovici, B. Moscovici. Au subscris cîte 3 lei: Wenzel, Hobig, Mihai Andriescu, Kra­­tenstein, David Rosiner, I. Barasch, Z. Ziberman, Firma Rubin, F. Schwartz, Hazarian, d-na Diamant. Au subscris cîte 2 lei: Glikman, Stier, Isac Finkelstein, Solomon Lieber, Moise Bercovici, Isidor Leibovici, M. Zilberman, Goldner, S. Ro­thenberg, A. Ascherovici, Pollak, Liebling, Toma, B. H. Tercantin, Grigoriu, A. Pavli, St. Segall Au subscris cîte 2 lei: A­lborn, H. Leibensohn, I. Iosupovici, D. Zilber­man, Napoleon Celeste. Au subscris cîte 1 leu: Alexandru Stefanov, C. Stan, Rachelle Bădârău, T. Schwartz, M. Glik­man, Goldslegher, Juster, K. Mayer, Ulner, Bercovici, Bârlădeanu. A subscris cîte 50 bani: I. Rubin. Total 654 lei. Astăzi Duminică matineu la circul Bidoli (ora 4) şi seara la 9 ore mare reprezenta­ţie în »Grădina Traian" program nou . In ghiarele infamilor, film scandinav de mare artă, în două părţi. Hoaţa, desfăşurare superbă într’un act, film englez de mare artă. Zoe în piaţă, scene foarte ihomoristice de moravuri pariziane. Lui Max Linder nu-i plac pisicile. Co­medie cu simpaticul humorist parizian. Adaos la programul de astăzi : Inspecţia M. S. Regelui “la şcoala de artilerie şi geniu din Bucureşti. Manifestaţii pentru războiu din Capi­tala ţărei. Câte­va oraşe din Cadrilater ocupate de armata română. La 15 August a. c. apare in editura Tipografiei H. Goldner, din Iaşi . EDIŢIA II-a din MARELE Dicţionar latin-român de 10 AH 3SABEIDE Această nouă ediţie (700 pagini) este ca desăvirşire schimbată şi mult adău­gită. Preţul ace­stui dicţionar, cel mai complect şi cel mai bun din ţară e de 10 Iei. IMPORTANT BE Billish­ Din Judeţul Neamţ. Sunt deschise pe tot sezonul Traiul e foarte ieftin. DIRECŢIUNEA Concursuri, mene particulare sau conversaţie fran­ceză, prepară excelent şi eftin d-ra licen­­fiator, profesoară secundară, Păcurari 45. Băile Ogliszi-I gleamt Continua să funcționeze regulat în tot timpul sezonului în modul cel mai perfect și cu tot confortul ne­cesar. Informaţiuni se pot cere la se­­­diul administraţiei Băile Oglinzii [Tg.-Neamţ. Conferinţa păcei Apelul d-lui Titu Maiorescu Stabilirea definitivă a frontierei şi Bulgaria Părerea unanimă, că ne apropiăm de pacea definitivă româno-bulgare Tratativele intre statele aliate Bucureşti. — In şedinţa de eri a Conferinţ­a păcei, d. prim-ministru Titu Maiorescu, a adresat un apel călduros către delegaţi, cu rugămintea de a accelera lucrărie, pentru a se ajunge cit mai curînd la un rezultat practic. Toate popoarele doritoare de pace aşteaptă cu nerăbdare sfîrşitul lucrărilor Conferinţei de pace. In această şedinţă, sa mai h­otă­rit, ca azi Duminică să nu aibă loc nici o şedinţă, iar delegaţii să re­nunţe şi la escursiunea proectată pen­tru Sinaia. Tot timpul va fi întrebuinţat pen­tru discuţiunile dintre delegaţi, şi sta­bilirea definitivă a propunerilor şi contra-propunerilor, cari umează să capete o rezolvare definitivă, în con­ferinţa de Luni. * După şedinţa oficială, a avut ide o consfătuire între delega­ţii militari romîni şi bulgari* la care a participat şi de genieral Hărjeu, ministrul de războiţi. S’a luat în discuţiune con­trapropunerea Bulgară, cu pri­vire la stabilirea frontierei stra­tegice. O nouă întrunire a avut loc, la ora 9 seara, cînd delegaţii bulgari au acceptat în definitiv traseul fixat de delegaţii români, aşa că linia de frontieră stra­tegică e definitiv stabilită şi nici o obiecţiune nu mai poate fi făcută, un redactor al ziarului „Ade­vărul“, cu privire la desbate­­rile ce au avut loc între dele­gaţii militari romîni şi cei bul­gari, a răspuns că discuţia s’a urmat numai din punctul de vedere militar, căci urma să se stabilească o frontieră pur naturală. D. general Ritceff a adăogat că înţălegerea e stabilită. * Tot erig delegaţia bulgară şi-a prezintat contrapropunerea, cu privire la frontiera dintre Bulgaria, Grecia şi Serbia. Ei cer, ca această frontieră, să înceapă la Radoviţa, urmînd malul drept al Vardarului, şi lăsind Bul­gariei oraşele Craiovo, Coceana, Is­­tir­p, Strumniţa şi Gh­ergh­eli. Linia de frontieră va merge pe la golful Orfano, lăsînd Bulgariei Cavalla, portul Lugoj şi tot restul teritor­lului Mărei Egee. Nu se va acorda nici un fel de despăgubiri de răsboi. Se va acorda grecilor şi şerbilor din teritoriile ocupate de Bulgaria, dreptul de a avea şcoli şi Biserici, însă cu titlul de „reciprocitate“. * Un delegat bulgar, întrebat de zi­arişti, a răspuns că aceste au fost contra propunerile Bulgariei la ce­rerile maximale făcute de greci şi şerbi-Nu sunt însă definitive, căci vor mai fi cedări de o parte şi de alta. * Ziarele afirmă, că aceste cedări au şi început , astfel delegaţia bul­gară a şi consimţit ca oraşele Co­ceana şi Istip să remîie şerbilor. * Astă­zi va avea loc o nouă între­vedere între delegaţii bulgari, greci şi şerbi. Părerea generală este că înţelege­rea se va stabil­­ şi opera de pa­ce, asupra căreia cum bine a spus d. Maiorescu, toate popoarele își au privirile aţintite, va fi adusă la bun sfîrşît. Bulgaria accepta In totul cererile Rumlidei cu privire la aromim Bucureşti.—Ziua de eri s’a încheiat ca un desăvtrşit succes al diplomaţiei ro­mâne. In adevăr în noua consfă­tuire ce a avut loc aseară în­tre delegaţia romînă şi cea bulgară, s’a început discu­ţia cu privire la 2 punc­te principale, cerute de Ro­­mânia, şi care fac parte din nota, pe care la timp, guver­nul român a trimis-o guver­nului bulgar. Aceste două puncte sunt: 1) Dreptul pentru România de a înfiinţa un episcopat ro­mân, în Macedonia ocupată de Bulgaria, de a exercita un control asupra aromânilor pu­tând înfiinţa şcoli şi biserici române. 2) Stabilirea zonei, în care Bulgaria nu va mai avea dreptul de a ridica fortificaţii. Discuţia cu privire la aceste două puncte, va continua şi la consfătuirea dintre delegaţi ce va avea loc astăzi,­însă de pe acum se poate afirma, că delegaţia bulgară a accep­tat în totul punctul de vedere al Români­ei. Sunt numai de discutat cî­­teva chestiuni de detaliu,­­ dar în principiu totul e ad­mis. D. general Ritceff, şeful sta­tului major bulgar, întrebat de H , n f« • n îij|piî|l tBlBQfStlE St ttftiî ăl Jfiif Afirmaţiuni bulgare de a fia m­ai tîrziu o largă operaţiune de revizuirei.­Sofia. — Se asigură aci că Serbii din apropiere de Vranja ar fi refuzat să pri­mească cererea făcută din partea parla­mentarului bulgar, care venise la ora 7 să ceară suspendarea ostilităţilor. Ei au declarat că n’au primit nici o înştiinţare prin care să li se facă cunoscut de a în­ceta laptele. Serbii au continuat atacuri­le lor pînă dimineaţă. Guvernul bulgar a protestat. Se asigură aci că trupele otomane ar fi înaintat spre Dmuljina, spre nord vest de portul Deadagaci. Agenţia bulgară este autorizată să dez­mintă în mod formal informaţiunile ve­nind din Constantinopol, în privinţa ra­portului generalismului turc, după care, lingă Marasi, In apropiere de Adrianopole, s’ar fi găsit nişte cadavre, în rîul Mariţa şi la Mustafa Paşa şi că s’ar fi găsit dovezi că Bulgarii ar fi patorit pe mai mulţi pri­zonieri turci. Faptul este cu atlt mai i­­nexact cu cit după cucerirea Adrianopo­­lului de către bulgari toţi ofiţerii captu­raţi a­u fost transportaţi de către bulgari In interiorul Bulgariei. Pe de altă parte trupele bulgare neopunlnd deci o rezis­tenţă la mersul Inainte actual al trupelor otomane nu poate fi vorba de ofiţeri turci căzuţi la cursul luptelor. încercare de sinucidere Bucureşti. — Un anume Victor Pleif, a încercat azi dimineaţă, să omoare şi să jefuiască pe d. Paulescu din strada Hentili. La ţipetele victimei, au sosit vecinii, care au prins şi predat poliţiei pe tîlhar Împreună cu un complice al seu, Vapoarele Române la Balele Bucureşti. — In urma raportului făcut ministrului lucrărilor publice de către dl. Lascar Antoniu, sena­tor, dl. Alexandru Badareu a luat dispoziţia ca toate vapoarele, care cu începere de astă­zi, vor face de trei ori, pe săptămînă curse la Con­­stantinopole, sa facă excală şi la Balcic. Cu chipul acesta se va stabili cea mai bună comunicaţie a nouei re­giuni cucerite. Relaţiuni Turco-Greceşti Atena. — Astă­zi a sosit aci, venind din Constantinopol trimisul special Resid- Bey, însărcinat ca împreună cu Ghalib Kemali-Bey, care se află în Atena, să a­­ranjeze ultimele amănunte necesare spre a se iscăli tratatul, după care se vor res­tabili relaţiunile diplomatice dintre Gre­cia și Turcia. Muniţiuni bulgare Constantinopole. — Pe vaporul grec „Leonidas“ a sosit asi 23 tunuri, 23 che­­soane şi 500 lăzi de muniţiuni provenind de la bulgari. Acest transport, de prăzi de răsboiu este al patrulea care soseşte din timpul războiului greco bulgar. Păreri austriace Vilna. — Ziarul ,Wiener Algemeine Zeitung, vorbeşte de exigenţele extra­or­dinare ale Sirbilor şi Grecior la confe­rinţa din Bucureşti. Ziarul zice că ie de sperat cum că Serbia şi Grecia cari nu s’au conformat pînă acum sfaturilor date de guvernul român, le vor asculta cel puţin în cursul conferinţei,cruţînd astfel pe marile puteri înţelegerea turco-bulgară Viena.— Sudslavische Correspon­­denz află, că o înţelegere e pe cale a înterveni intre Turcia şi Bulgaria. Bulgaria oferă în schimbul Adrianopolului, rectificarea li­niei Enos- Midia, angajamentul de a nu face nici un fel de for­tificaţie în regiunea cucerită, de a acorda dreptul pentru Turcia de a avea la Adrinopol un reprezentant religios, care se va bucura de dreptul exteri­­torial. Presa franceză şi cererile aliaţilor Paris.—Ziarul „Le Temps" ‘ crede a şti, că Grecii şi Sîrbii vor reduce mult din cererile er. Cavalla va rămîne Greciei. Celelalte cereri sîrbo-grece vor fi respinse. In această privinţă Bulgaria va fi sus­ţinută de Austria, Misia şi Italia. Acelaşi ziar află, că lucră­rile conferinţei de pace din Bucureşti, nu se vor termina Luni, aşa că va trebui o pre­lungire a armistiţiului, încă pe 3—4 zile-Holera în Capitală — Comunicatul direc­­ţinei generale a serviciului sanitar.— Bucureşti.—Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a transmis pre­sei comunicatul următor: „In ziua de 19 Iulie, s’a constatat in comuna Ştefă­­neşti, judeţul Ilfov, în cartie­rul ţigănesc al acelui sat, 2 cazuri suspecte de holeră. Constatarea bacteriologică făcută imediat, a confirmat ca­­zurile, ca fiind de holeră. Primul caz pare a fi fost un bărbat, din aceiaşi parte a satelor, sucombat la 17 iulie. Cele mai întinse măsuri au fost luate, atît prin populaţia din sat, cât şi pentru regi­mentul 63 de rezervă, din divizia a V-a, care se găsește cantonat în acest sat. La revizia generală a sa­tului, făcută astăzi, s’au mai descoperit încă 3 cazuri.­­ Toate cazurile s’au produs în două case, aproape una, de alta. Toate celelalte cazuri,c­efe care s’au pomenit ,în unele­­ziare, nu sunt cazuri, de ho­­­leră. Singurul focar ce exis­­tă în ţară, este acel din cor­­muna Ştefăneşti. Direcţiunea generală a ser­viciului sanitar va face cu­­noscut ori­ce caz de holeră ce se va mai constata în ţară pentru ca publicul să fie e­­­xact informat şi să fie la a­­dăpost de ştiri neîntemeiate . Comunicatul e semnat de către d. dr. Mezincescu, subdirectorul ser­viciului sanitar. importantele declaraţii ale d-lui Kalincoff Bucureşti.—Dl. Kalincoff a acordat zi­arului »Neue Freie Presse —un important interview. D-sa a declarat că Bu­gan« ştia că nu va intimpina dificultăţi din partea României şi că in Solumb va in­­timpina din partea Serbiei şi Gr®ciej a * căror pretenţii sunt ridicole, cu atit mai mult cu cit e deajunS o campanie de 12 zile, pentru ca aceste două state să fie distruse. . D. Kalincoff continuă ’• »Actele Greciei şi ale Serbiei ne par atit nouă şi de sigur şi intregei Europe un joc periculos şi nimeni la doi In bul­garia nu pricepe, pe ce se bazează aces­­tea« Marţi la amiază “expiră armistiţiul şi pună mine la prînz Europa şi în special România va trebui să facă presiune pen­tru pace. . . ! Bulgaria aprobă pacea. In afară de a­­ceastă presiune nu mai văd nici o eşire şi Marţi tunurile vor bubui din nou, de­sigur, fiind nevoie pentru acest scop, de acordarea unei mini libere din partea României*. Sîrbii vor să păstreze pentru ei Monas­­tir, Uescuele, Isihip, Comanova, şi Coceana, iar Grecii fac pe generoşii cînd declară, că se mulţumesc cu o făşie de pămint la litoral, de la Salonic pină la Macri 5 kilometri de la Dedeagaci. D. Kalincoff Încheie declarând, ,că Bul­garia vrea sincer pace. Dar dacă i se ia această posibilitate Europa ar­e să aibă cuvlntul, dacă nu armele.

Next