Opinia, iulie 1913 (Anul 10, nr. 1918-1948)
1913-07-22 / nr. 1939
SS A mai fost decorate, cu ordinul Coloana Romîniei, îngr.,dul de cavaler,urmatoatrele persoane din Iaşi: Vasile Diagi, profesor; N. Petriciu, profesor; I. Popovici, casiar la manufactura de tutun; N. Rudoic, judecătorie hustracţie ; 1- Raicu, profesor la şcoala de meserii; Em. Vasiliu, şef de fabricaţie la manufactura de tutun. ÎS Ajutoarele familiilor celor mobilizaţi.—Disp. Ilii—Lista de subscripţie încredinţată comisiunei compusă din d-na Anna Diamant, d na J. Rotbard şi d. Oswald Teodoreanu. Au subscris cîte 20 lei: Vladimir Ghescu, d-na Marie Irimescu, Grosswald, Josef Popper, A. Iacob, A. Simon, d-na și d. Fichman, J Handman, dr. J. Guttman, d-na Adele Diafilant, N. Tifodoru, d-na Ad. Heitler, Lazar. Au subscris cîte 10 lei: d-na Ita Gropper, Iancu Froim, dr. Jean Bogben, I. Itancoboha, Charles Dronhet, M. Giinberg, A. Vexier, D. Volanschi, S. Wachtel, dr. Racoviţă, dr. Popper, Louis Hönig, d. şi d-na Popescu, Tössler, Philippe Rosner. Au subscris cîte 550 lei: S. Dulbergher. Au subscris cîte 5 lei: Prinţul Albert Ghika, Michel Drucker, d-na Forst, Adolf Juster, dr. Nimereanu, S. Braunstein, R. Goldstein, C. Gheorghiu,Toma Gheorghiu, David Gartenberg,Simion Vasile, Avr. Fastlieh, S. Aron, Alter Michel, Firma Decan, Hălăceanu, Rothkirch, F. Meghidhcilceanu, F. Grinberg, I. Fischler, I. Cordaschevschi, Fraţii Goldenberg, Bachstetz, d-na S. Löbel M. Schnürer, I. Zalmau, S. Weissglass. Au subscris cîte 6 lei: M. Bergher. Au subscris cîte 4 lei: M. Iaslovici, B. Moscovici. Au subscris cîte 3 lei: Wenzel, Hobig, Mihai Andriescu, Kratenstein, David Rosiner, I. Barasch, Z. Ziberman, Firma Rubin, F. Schwartz, Hazarian, d-na Diamant. Au subscris cîte 2 lei: Glikman, Stier, Isac Finkelstein, Solomon Lieber, Moise Bercovici, Isidor Leibovici, M. Zilberman, Goldner, S. Rothenberg, A. Ascherovici, Pollak, Liebling, Toma, B. H. Tercantin, Grigoriu, A. Pavli, St. Segall Au subscris cîte 2 lei: Alborn, H. Leibensohn, I. Iosupovici, D. Zilberman, Napoleon Celeste. Au subscris cîte 1 leu: Alexandru Stefanov, C. Stan, Rachelle Bădârău, T. Schwartz, M. Glikman, Goldslegher, Juster, K. Mayer, Ulner, Bercovici, Bârlădeanu. A subscris cîte 50 bani: I. Rubin. Total 654 lei. Astăzi Duminică matineu la circul Bidoli (ora 4) şi seara la 9 ore mare reprezentaţie în »Grădina Traian" program nou . In ghiarele infamilor, film scandinav de mare artă, în două părţi. Hoaţa, desfăşurare superbă într’un act, film englez de mare artă. Zoe în piaţă, scene foarte ihomoristice de moravuri pariziane. Lui Max Linder nu-i plac pisicile. Comedie cu simpaticul humorist parizian. Adaos la programul de astăzi : Inspecţia M. S. Regelui “la şcoala de artilerie şi geniu din Bucureşti. Manifestaţii pentru războiu din Capitala ţărei. Câteva oraşe din Cadrilater ocupate de armata română. La 15 August a. c. apare in editura Tipografiei H. Goldner, din Iaşi . EDIŢIA II-a din MARELE Dicţionar latin-român de 10 AH 3SABEIDE Această nouă ediţie (700 pagini) este ca desăvirşire schimbată şi mult adăugită. Preţul acestui dicţionar, cel mai complect şi cel mai bun din ţară e de 10 Iei. IMPORTANT BE Billish Din Judeţul Neamţ. Sunt deschise pe tot sezonul Traiul e foarte ieftin. DIRECŢIUNEA Concursuri, mene particulare sau conversaţie franceză, prepară excelent şi eftin d-ra licenfiator, profesoară secundară, Păcurari 45. Băile Ogliszi-I gleamt Continua să funcționeze regulat în tot timpul sezonului în modul cel mai perfect și cu tot confortul necesar. Informaţiuni se pot cere la sediul administraţiei Băile Oglinzii [Tg.-Neamţ. Conferinţa păcei Apelul d-lui Titu Maiorescu Stabilirea definitivă a frontierei şi Bulgaria Părerea unanimă, că ne apropiăm de pacea definitivă româno-bulgare Tratativele intre statele aliate Bucureşti. — In şedinţa de eri a Conferinţa păcei, d. prim-ministru Titu Maiorescu, a adresat un apel călduros către delegaţi, cu rugămintea de a accelera lucrărie, pentru a se ajunge cit mai curînd la un rezultat practic. Toate popoarele doritoare de pace aşteaptă cu nerăbdare sfîrşitul lucrărilor Conferinţei de pace. In această şedinţă, sa mai hotărit, ca azi Duminică să nu aibă loc nici o şedinţă, iar delegaţii să renunţe şi la escursiunea proectată pentru Sinaia. Tot timpul va fi întrebuinţat pentru discuţiunile dintre delegaţi, şi stabilirea definitivă a propunerilor şi contra-propunerilor, cari umează să capete o rezolvare definitivă, în conferinţa de Luni. * După şedinţa oficială, a avut ide o consfătuire între delegaţii militari romîni şi bulgari* la care a participat şi de genieral Hărjeu, ministrul de războiţi. S’a luat în discuţiune contrapropunerea Bulgară, cu privire la stabilirea frontierei strategice. O nouă întrunire a avut loc, la ora 9 seara, cînd delegaţii bulgari au acceptat în definitiv traseul fixat de delegaţii români, aşa că linia de frontieră strategică e definitiv stabilită şi nici o obiecţiune nu mai poate fi făcută, un redactor al ziarului „Adevărul“, cu privire la desbaterile ce au avut loc între delegaţii militari romîni şi cei bulgari, a răspuns că discuţia s’a urmat numai din punctul de vedere militar, căci urma să se stabilească o frontieră pur naturală. D. general Ritceff a adăogat că înţălegerea e stabilită. * Tot erig delegaţia bulgară şi-a prezintat contrapropunerea, cu privire la frontiera dintre Bulgaria, Grecia şi Serbia. Ei cer, ca această frontieră, să înceapă la Radoviţa, urmînd malul drept al Vardarului, şi lăsind Bulgariei oraşele Craiovo, Coceana, Istirp, Strumniţa şi Ghergheli. Linia de frontieră va merge pe la golful Orfano, lăsînd Bulgariei Cavalla, portul Lugoj şi tot restul teritorlului Mărei Egee. Nu se va acorda nici un fel de despăgubiri de răsboi. Se va acorda grecilor şi şerbilor din teritoriile ocupate de Bulgaria, dreptul de a avea şcoli şi Biserici, însă cu titlul de „reciprocitate“. * Un delegat bulgar, întrebat de ziarişti, a răspuns că aceste au fost contra propunerile Bulgariei la cererile maximale făcute de greci şi şerbi-Nu sunt însă definitive, căci vor mai fi cedări de o parte şi de alta. * Ziarele afirmă, că aceste cedări au şi început , astfel delegaţia bulgară a şi consimţit ca oraşele Coceana şi Istip să remîie şerbilor. * Astăzi va avea loc o nouă întrevedere între delegaţii bulgari, greci şi şerbi. Părerea generală este că înţelegerea se va stabil şi opera de pace, asupra căreia cum bine a spus d. Maiorescu, toate popoarele își au privirile aţintite, va fi adusă la bun sfîrşît. Bulgaria accepta In totul cererile Rumlidei cu privire la aromim Bucureşti.—Ziua de eri s’a încheiat ca un desăvtrşit succes al diplomaţiei române. In adevăr în noua consfătuire ce a avut loc aseară între delegaţia romînă şi cea bulgară, s’a început discuţia cu privire la 2 puncte principale, cerute de România, şi care fac parte din nota, pe care la timp, guvernul român a trimis-o guvernului bulgar. Aceste două puncte sunt: 1) Dreptul pentru România de a înfiinţa un episcopat român, în Macedonia ocupată de Bulgaria, de a exercita un control asupra aromânilor putând înfiinţa şcoli şi biserici române. 2) Stabilirea zonei, în care Bulgaria nu va mai avea dreptul de a ridica fortificaţii. Discuţia cu privire la aceste două puncte, va continua şi la consfătuirea dintre delegaţi ce va avea loc astăzi,însă de pe acum se poate afirma, că delegaţia bulgară a acceptat în totul punctul de vedere al României. Sunt numai de discutat cîteva chestiuni de detaliu, dar în principiu totul e admis. D. general Ritceff, şeful statului major bulgar, întrebat de H , n f« • n îij|piî|l tBlBQfStlE St ttftiî ăl Jfiif Afirmaţiuni bulgare de a fia mai tîrziu o largă operaţiune de revizuirei.Sofia. — Se asigură aci că Serbii din apropiere de Vranja ar fi refuzat să primească cererea făcută din partea parlamentarului bulgar, care venise la ora 7 să ceară suspendarea ostilităţilor. Ei au declarat că n’au primit nici o înştiinţare prin care să li se facă cunoscut de a înceta laptele. Serbii au continuat atacurile lor pînă dimineaţă. Guvernul bulgar a protestat. Se asigură aci că trupele otomane ar fi înaintat spre Dmuljina, spre nord vest de portul Deadagaci. Agenţia bulgară este autorizată să dezmintă în mod formal informaţiunile venind din Constantinopol, în privinţa raportului generalismului turc, după care, lingă Marasi, In apropiere de Adrianopole, s’ar fi găsit nişte cadavre, în rîul Mariţa şi la Mustafa Paşa şi că s’ar fi găsit dovezi că Bulgarii ar fi patorit pe mai mulţi prizonieri turci. Faptul este cu atlt mai inexact cu cit după cucerirea Adrianopolului de către bulgari toţi ofiţerii capturaţi au fost transportaţi de către bulgari In interiorul Bulgariei. Pe de altă parte trupele bulgare neopunlnd deci o rezistenţă la mersul Inainte actual al trupelor otomane nu poate fi vorba de ofiţeri turci căzuţi la cursul luptelor. încercare de sinucidere Bucureşti. — Un anume Victor Pleif, a încercat azi dimineaţă, să omoare şi să jefuiască pe d. Paulescu din strada Hentili. La ţipetele victimei, au sosit vecinii, care au prins şi predat poliţiei pe tîlhar Împreună cu un complice al seu, Vapoarele Române la Balele Bucureşti. — In urma raportului făcut ministrului lucrărilor publice de către dl. Lascar Antoniu, senator, dl. Alexandru Badareu a luat dispoziţia ca toate vapoarele, care cu începere de astăzi, vor face de trei ori, pe săptămînă curse la Constantinopole, sa facă excală şi la Balcic. Cu chipul acesta se va stabili cea mai bună comunicaţie a nouei regiuni cucerite. Relaţiuni Turco-Greceşti Atena. — Astăzi a sosit aci, venind din Constantinopol trimisul special Resid- Bey, însărcinat ca împreună cu Ghalib Kemali-Bey, care se află în Atena, să aranjeze ultimele amănunte necesare spre a se iscăli tratatul, după care se vor restabili relaţiunile diplomatice dintre Grecia și Turcia. Muniţiuni bulgare Constantinopole. — Pe vaporul grec „Leonidas“ a sosit asi 23 tunuri, 23 chesoane şi 500 lăzi de muniţiuni provenind de la bulgari. Acest transport, de prăzi de răsboiu este al patrulea care soseşte din timpul războiului greco bulgar. Păreri austriace Vilna. — Ziarul ,Wiener Algemeine Zeitung, vorbeşte de exigenţele extraordinare ale Sirbilor şi Grecior la conferinţa din Bucureşti. Ziarul zice că ie de sperat cum că Serbia şi Grecia cari nu s’au conformat pînă acum sfaturilor date de guvernul român, le vor asculta cel puţin în cursul conferinţei,cruţînd astfel pe marile puteri înţelegerea turco-bulgară Viena.— Sudslavische Correspondenz află, că o înţelegere e pe cale a înterveni intre Turcia şi Bulgaria. Bulgaria oferă în schimbul Adrianopolului, rectificarea liniei Enos- Midia, angajamentul de a nu face nici un fel de fortificaţie în regiunea cucerită, de a acorda dreptul pentru Turcia de a avea la Adrinopol un reprezentant religios, care se va bucura de dreptul exteritorial. Presa franceză şi cererile aliaţilor Paris.—Ziarul „Le Temps" ‘ crede a şti, că Grecii şi Sîrbii vor reduce mult din cererile er. Cavalla va rămîne Greciei. Celelalte cereri sîrbo-grece vor fi respinse. In această privinţă Bulgaria va fi susţinută de Austria, Misia şi Italia. Acelaşi ziar află, că lucrările conferinţei de pace din Bucureşti, nu se vor termina Luni, aşa că va trebui o prelungire a armistiţiului, încă pe 3—4 zile-Holera în Capitală — Comunicatul direcţinei generale a serviciului sanitar.— Bucureşti.—Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a transmis presei comunicatul următor: „In ziua de 19 Iulie, s’a constatat in comuna Ştefăneşti, judeţul Ilfov, în cartierul ţigănesc al acelui sat, 2 cazuri suspecte de holeră. Constatarea bacteriologică făcută imediat, a confirmat cazurile, ca fiind de holeră. Primul caz pare a fi fost un bărbat, din aceiaşi parte a satelor, sucombat la 17 iulie. Cele mai întinse măsuri au fost luate, atît prin populaţia din sat, cât şi pentru regimentul 63 de rezervă, din divizia a V-a, care se găsește cantonat în acest sat. La revizia generală a satului, făcută astăzi, s’au mai descoperit încă 3 cazuri. Toate cazurile s’au produs în două case, aproape una, de alta. Toate celelalte cazuri,cefe care s’au pomenit ,în uneleziare, nu sunt cazuri, de holeră. Singurul focar ce există în ţară, este acel din cormuna Ştefăneşti. Direcţiunea generală a serviciului sanitar va face cunoscut orice caz de holeră ce se va mai constata în ţară pentru ca publicul să fie exact informat şi să fie la adăpost de ştiri neîntemeiate . Comunicatul e semnat de către d. dr. Mezincescu, subdirectorul serviciului sanitar. importantele declaraţii ale d-lui Kalincoff Bucureşti.—Dl. Kalincoff a acordat ziarului »Neue Freie Presse —un important interview. D-sa a declarat că Bugan« ştia că nu va intimpina dificultăţi din partea României şi că in Solumb va intimpina din partea Serbiei şi Gr®ciej a * căror pretenţii sunt ridicole, cu atit mai mult cu cit e deajunS o campanie de 12 zile, pentru ca aceste două state să fie distruse. . D. Kalincoff continuă ’• »Actele Greciei şi ale Serbiei ne par atit nouă şi de sigur şi intregei Europe un joc periculos şi nimeni la doi In bulgaria nu pricepe, pe ce se bazează acestea« Marţi la amiază “expiră armistiţiul şi pună mine la prînz Europa şi în special România va trebui să facă presiune pentru pace. . . ! Bulgaria aprobă pacea. In afară de această presiune nu mai văd nici o eşire şi Marţi tunurile vor bubui din nou, desigur, fiind nevoie pentru acest scop, de acordarea unei mini libere din partea României*. Sîrbii vor să păstreze pentru ei Monastir, Uescuele, Isihip, Comanova, şi Coceana, iar Grecii fac pe generoşii cînd declară, că se mulţumesc cu o făşie de pămint la litoral, de la Salonic pină la Macri 5 kilometri de la Dedeagaci. D. Kalincoff Încheie declarând, ,că Bulgaria vrea sincer pace. Dar dacă i se ia această posibilitate Europa are să aibă cuvlntul, dacă nu armele.