Opinia, iunie 1914 (Anul 11, nr. 2188-2211)
1914-06-10 / nr. 2195
ttare de fratel Hinder STRADA I. C. BRATIANU 174 sub noua administraţie a d-lui LEON SOLNER A renoit hotelul cu totul şi a redus preţurile cu totul populare, incepind de la 2 lei in sus, făcind şi reducere pentru d-nii voiajori. Asemenea este şi un Salon splendid pentru nunţi şi baluri care se poate închiria cu sau fără mâncare şi dacă este un amator pentru a face un restaurant, dau salonul aranjat cu preţul foarte convenabil. Serviciu prompt şi o curăţenie exemplară. Hotelul posedă Baie, Telefon, grădină in faţa otelului cu aier curat. Rog onor, pasageri, voiajori, de a vizita acest hotel spre a se convinge, cu stimă LEON SOLNER OPINIA I'. FABRICATA CU LAPTE Neîntrecută in calitate —• De vînxnrf. prdtit!Bilc»ii — CHOCOLATE !€Sr w » # ®b % 3L . *1 V“ . * CiSSoluta NEST Mai întâi să ne pătrundem de observările poporului cînd constată că cineva face lux. Să vedem ce zice şi cum judecăm mai toţi în asemenea ocaziuni. Cînd pe stradă la preumblare vedem pe cineva, despre care zicem că face lux, întrebăm numaidecît cine e şi ce venituri are. Dacă ni se spune că dispune de venituri constînd în milioane, nu ne mai surprinde. Din potrivă zicem: dacă are de unde, e frumos. Dacă ni se dă răspuns că nu dispune, că abea are o leafă de cîteva sute, atunci întărim din nou exclamarea: ce lux! Ce nebun, dacă n’are de unde, să facă așa lux! Cînd ne ducem în casa cuiva» exclamăm ce lux, mai ales după ce ştim ce venituri are. Din aceste exemple rezultă că luxul stă nu chiar în obiect, ci în raportul obiectelor cu omul. Şi anume acest raport vine de la veniturile cuiva. Acelaşi obiect dacă ar fi văzut la mine ar fi considerat ca lux, aş fi denumit ca făcînd lux, pe cînd dacă ele ar fi văzute la prinţi şi capete încoronate sau cu venituri de milioane, nu s’ar zice că-s lux. Aci se vede şi realitatea noţiunei lux, în acel sens că aceleaşi lucruri pot fi văzute la două sau mai multe persoane şi să zicem că numai una face lux, pe cînd celelalte nu. De ce ? Pentru că numai acea una nu dispune de avere. Celelalte persoane nu fac lux, pentru că au avere. Tot aci se vede şi partea de subiectivitate a noţiunii lux, întrucît numai raportul dintre om şi obiecte constitue luxul, nu însăşi obiectul. In fine, mai sus am zis că avem un criteriu obiectiv după care cunoaştem luxul. Care e acela? Cititorul iscusit va fi scos singur acel criteriu. In adevăr am zis că numai raportul dintre om şi obiect constitue luxul. Dacă ştim venitul cuiva, putem să spunem dacă face sau nu lux. Dacă nu ştim, aşa numai din ce vedem pe dinafară, nu putem decreta dacă e lux sau nu. Numai cînd putem face calculul dintre cheltuelile și venitul cuiva, numai atunci putem spune dacă cineva face sau nu lux. Criteriul obiectiv al fenomenului economic social numit lux, este raportul dintre cheltueli și venituri. După acest criteriu ne putem pronunţa dacă ceva e lux sau nu. Dacă nu cunoaştem acest raport, nu ne putem pronunţa ştiinţificeşte. Acum poate singur cititorul să vadă ce rău social e fenomenul numit lux. Cheltueli prea mari şi venituri mici, aduc ruină individului, familiei şi statului. Cine nu-şi proporţionează cheltuelile după venituri, acela face lux, chiar dacă ar întrebuinţa obiecte de prima necesitate. Astfel un muncitor, sau un funcţionăraş, care ar consuma o friptură de muşchiu cu un păhărel de vin,—oricît de substanţială hrană ar fi, — face lux. In cele mai multe cazuri cînd întrebuințăm cuvîntul lux, luxos, în mintea noastră, vrem să spunem frumos. De pildă cînd în salonul frumos mobilat cu mobilă scumpă cu tablouri capo-d’opere, am zis te lux sau ce luxos, am vrut să spunem ce frumoase lucruri, sau ce frumos. Numai cînd interesul ne face să ne pronunţăm între venituri şi cheltueli, numai atunci avem în vedere fenomenul condemnat: lux. Valeriu Hulubei . OAMENI ŞI LUCRURI Poetul nu iubeşte ? O notă deosebită în volumul lui Mihail Codreanu şi care n’a scapat—era şi greu să scape—neobservată de criticii noştri perspicaci: e lipsa poeziilor de iubire. S’ar zice că poetul a rezervat lirizmul erotic, ecoul oecarii sensualităţi pentru vr’un alt .Volum—trecut ori viitor—consacrlnd ^Stafiiîle* mimai reflexiilor şi impresiilor de Altă natură. Lirizmul «stăpînit şi rece»—după însăşi expresia cîntăreţului—rămîne aproape refractar ori cării manifestări mai vehemente a celor mai obişnuite inspiraţiuni poetice şi e remarcabilă tenacitatea cu care autorul Statuilor rezistă inspitei de a cădea în acest... păcat al tinereţei şi a-i jertfi prea multe note din simfonia sonatelor atît de armonioase. In ciclul restrîns care se Intitulează „Eternul Cîntec* găsim puţinele bucăţi cari au doară menirea să lămurească un nelămurit şi vag resentiment cu care artistul întîmpină ispitele, ca şi cum n’ar fi demne de creaţiunile poetice, ori ar pune în primejdie opera însăşi la care se simte chemat în virtutea unei mistice chemări. Trebuie să ai—cum zice Heine undeva —„ochi buni“, cetitorule, ca să descoperi umbra sfiioasă care se strecoară printre luminile atîtor semne inspiraţii;— umbra unei iubiri care, numai foarte în treacăt, vine să recheme simţirea poetului în lumea unei iubiri ce nu se întrupează şi nu dă foc nici unei lupte mai intense, nici măcar unei dorinţe mai vehemente. .. . îie-aiji atinge »cumpft ta fiinţi Cu cei mai miei umbri de dorinţa, Aţi profana iubirea mai curata, Cfcci mi-aşi muţea pe-a tale bute, visul... Şi'n sirutarea mea necutopătata, Ca'ntâiul om, mi-aţi pierde paradisul. Aproape toate sonetele ce alcotvesc micul ciclu sub titlul de mai sus poartă caracteristica aceleiaşi sfijeli excesive şi sunt concepute cu aceleaşi reticenţe cari te pun pe ginduri şi te lasă nedumerit asupra grabei, uşurinţei cu care un temperamentvulcanic ca al poetului iaşan, trece preste frămîntările sufleteşti ale unei tinereţi care—totuşi—a suferit şi a iubit. ...Şi te iubesc cu’nflorarea vagi Pe care-o dă presentimentul morţii, Şi te ureac ci-mi eşti attt de dragi ! Insă şi această discreţiune ar fi un izvor de indiscrete reflexii. Dar lăsăm sarcina de a face atari investigaţii negative unor scriitori mai „pozitivi“, cum ar spune cineva de la „Viaţa Românească“. Rodion . Aflăm cu multă părere de rău încetarea din viaţă, într’un sunător din Leysin (Elveţia), a d-nei Elena Mtrzescu, fiica defunctului Gheorghe Mtrzescu şi sora primarului oraşului. Defuncta a funcţionat mult timp ca directoară a „Reuniunei Femeilor Române“ din localitate. D. Gh. Gh. Mtrzescu, primarul oraşului, a plecat astăzi dimineaţă in Elveţia. Nu s’a luat încă hotărtrea definitivă in ce priveşte o eventuală aducere a rămăşiţelor defunctei in oraşul ei natal. Transmitem întristatei familii expresia adincelor noastre condoleanţe. SS La examenul de administratori de plasă au reuşit 5 candidaţi din 17. Din jud. Iaşi a reuşit al II-lea d. V. Mardare, notarul comunei Podul-Iloae. D. G. Pârvu, directorul Mitropoliei Moldovei, a obţinut un concediu de 45 zile. B. Profesorul I. Roman care figurează pentru limba romînă în comisiunea prezidată de d. dr. P. Bogdan aparţine liceului din Pomîrla, nu a celui din Tulcea, cum s’a anunţat. SS Un oarecare Nicolae Pandelescu, comerciant de librărie, din oraşul Giurgiu deşi a fost dat judecăţei că practică incit farmacia şi medicina, totuşi numitul care este şi tipograf, continuă a expedia în ţară gazeta reclamă, «Anunţătorul» cum şi oameni care au misia de a distribui substanţe toxice şi medicamentoase. Onor. Direcţiune sanitară cu ordinul circular 32016 a. c. atrage atenţiunea tuturor şi roagă pe persoanele lesne încrezătoare să nu se lase înșelate de acel individ care în loc de a le aduce folos le poate primejdui sănătatea. S. D. Tomida, prim ajutor de primar, pleacă azi la Brăești, pentru a inspecta lucrările ce se fac la varianta de acolo. SS Parlamentarii ieșeni, cari au petrecut ziua de eri în localitate, s’au întors aseară în Capitală. SS Astă noapte, în curtea cazarmei regimentului 13, caporalul de muzică Ciuciu Neculai, a încercat să-şi puie capăt vieţei, trăgîndu-şi un foc de revolver în piept. Intr’o stare gravă caporalul a fost transportat la spitalul militar, unde nu se crede că va putea fi salvat. Cauza acestui act disperat este încă necunoscută. SS După propunerea d-lui inginer Vidrighin, administraţia comunală a intervenit pe lingă ministerul de domenii, de a înfiinţa în Iaşi o staţiune de verificare a comptorilor pentru lumina electrică. SS Aseară membrii clubului conservator din localitate s’au întrunit în şedinţă plenară. D. D. Greceanu a anunţat alegerea d-lui Marghiloman, după care a făcut o expunere a situaţiei politice. La Urmă s’a votat o moţiune de felicitare şi încredere în d. Al. Marghiloman şi conducătorii partidului. SS din dimineaţa un început de incendiu a izbucnit la cofetăria Georges din Strada Lăpuşneanu. Focul a fost curînd localizat de pompieri. Ziarele Berliner Tageblatt şi Neue Freie Pesse descriu măsurile extraordinare militare şi poliţieneşti luate în preajma constituantei din Romînia. SS Ziarul Berliner Tageblatt primeşte din Paris ştirea că ziarul La Liberté afirmă că primul fruct al înţelegerei rusorommîne a fost dat la iveală, prin demersul făcut de ambasadorii Rusiei şi României la Poartă, de a lasa deschisă trecerea Dardanelelor. Aceasta pentru că se presupune că Turcia, de teama unui atac din partea Greciei ar vrea să submineze Dardanelele. SS Imperialismul nostru economic.—Confraţii de la Bursa relevă cu drept cuvînt, situaţia ce ni s’a creat din punct de vedere economic, prin faptul că ne-am făcut jandarmul peninsulei balcanice și scrie : «Politica noastră externă este astăzi hotărît,—am putea spune furios,—imperialistă. Ne-am făcut jandarmul peninsulei balcanice. Conducătorii partidelor noastre de guvernămînt, aceia cari au răspunderea, se onorează cu acest rol şi mărturisesc că vom avea să ducem multă vreme sarcinele lui. Situaţiunea este clară. Suntem în faţa unei stări de lucruri date, care nu va putea fi schimbată aşa de curînd. Natural, în direcţiunea aceasta pot fi păreri deosebite. Se poate discuta dacă imperialismul ni se potriveşte nouă sau nu, şi dacă a venit ori nu la momentul oportun. Discuţia nu ne-ar avansa însă la nimic. Faptul există, în toată asprimea realităţii sale, şi, vrînd nevrînd, va trebui să contăm cu dinsul de aci înainte. Imperialismul nostru va avea fără îndoială repercusiunea profundă asupra finanţelor publice—şi-am putea să adăugăm si a celor particulare. In sesiunea trecută s’au votat sute de milioane pentru armată. Dar aceasta nu e de cît un început. Alte sute de milioane le vor urma în curînd. Imediat după campania din Iulie 1913 s’a vorbit de necesitatea ridicării efectivelor în timp de război la 600.000 de oameni. Zilele trecute am citit într’un ziar informat că există ambiţia să putem arăta Europei că, la momentul oportun, putem dispune şi de 1 milionde soldaţi Este uşor de închipuit ce sumă fabuloasă fantastică, reprezintă cifra aceasta tradusă în cheltueli. Dar nu numai mărirea armatei de uscat, a flotei de război, şi a flotei aeriene este impusă de imperalism. Mai sunt şi altele. Liniile drumului de fer vor trebui şi ele sporite. Va trebui să construim poduri mari peste Dunărea. Va trebui să ne pregătim astfel ca să fim gata oricînd pentru o ofensivă fulgerătoare sau pentru o defensivă energică. Toate acestea, însă, costă enorm. Şi încaltea, dacă am fi fost pregătiţi în alte direcţiuni, în direcţiunea economică şi culturală, încaltea dacă am fi putut clădi puterea militară pe o temelie de fel, pe un substrat popular, în stare să dea oamenii şi banii necesări ambiţiunilor mari. Să tuai insistăm asupra adevăratei situaţiuni ? Asupra faptului că nimic, în ce priveşte viaţa şi forţa de expanziune trebuincioasă unui stat modern, nu este încă bine închegat la noi, că n’avem nici azi cadre sociale şi aşezăminte la înălţimea nevoilor actuale? Popoarele mari, cari au ajuns unde sunt graţie unei evoluţiuni lente, nu ca noi cari am sărit brusc în viaţa europeană, şi cari au şi instituţiuni şi rezerve suficiente de oameni şi bani, , popoarele acestea cît îs de mari şi puternice şi încăpem sub greutatea sarcinelor impuse de militarism. Dar noi ? De unde mijloacele ? De unde oamenii ? Vom fi forţaţi mereu şi mereu la împrumuturi. Datoria publică e menită să crească considerabil. Va trebui să împrumutăm pentru drumuri de fer nu o jumătate de miliard cît s’a votat, ci peste un miliard; va trebui să împrumutăm pentru șosete, pentru porturi, pentru școli, pentru armată—cel mai mult pentru armată—apoi pentru expropriere. Numai pentru expropriere va trebui să împrumutăm peste un miliard. Întrebarea care se pune este : pot oare finanţele publice să suporte toate aceste greutăţi ? SS Volumul jubilar al „Arhivei“. Revista Arhivei din Iaşi, la Decembrie 1914, împlinind 25 ani de existenţă ca o manifestare ştiinţifică, literară şi artistică a Iaşului în loc de numere lunare va apărea la finele anului acestuia într’un volum jubilar, ilustrat pe hîrtie velină. Volumul al cărui cost este ca şi abonamentul de 15 lei, va conţine lucrări alese ale colaboratorilor vechi şi noi şi deale personalităţilor noastre distinse pe tărîmul ştiinţific şi literar. Articolele şi înscrierile pentru volumul jubilar se vor adresa revistei Arhiva Iaşi. Volumul jubilar al Arhivei va fi închinat ilustrului ei merebru şi fost director A. D. Xenopol, profesor universitar, membru al Institutului de Franţa, în semn de admiraţiune pentru munca şi succesele obţinute pe terenul istoric în ţară şi în străinătate. S3 Elevii şcoalei normate, Vasile Lupu sub cornducerea directorului lor I. Mitru au vizitat bisericele Trei Erarhi, Sf. Neculai Domnesc, şi altele din oraşul Iaşi. S3 Aseară trenul Iaşi—Bucureşti a plecat cu două vagoane-luts. Cu toate aceste cererile n’au putut fi satisfăcute pentru toate persoanele amatoare. SS D. Gh. Manoliu a început astăzi examenul de matematică cu particularii la liceul naţional. Ştirea că d-sa a demisionat din comisiune nu s’a confirmat. SS D. avocat D., profesor universitar, se va retrage în Septembrie din practica avocaturei. S3 Noutăţi apărute: — „Viaţa Nouă“, număr dublu cu un bogat sumar artistic literar. — „Noua Revista Română“ sub direcţia d-lui Rădulescu-Motru. SS Artistice. — D-ra Valentina Penel, fiica, artistului Penel, care absolveşte cursul de declamaţie de la Conservatorul local, la curent, a fost invitată de direcţiunea teatrului naţional din Craiova, săptămîna aceasta, unde a fost supusă unei audiţiuni. Comitetul de lectură şi consiliul de administraţie al acelui teatru, felicitînd’o au angajat-o ca stagiară pe 2 August a. c., cînd se încep şi repetiţiile. Cunoscînd talentul înnăscut — am zice talentul moştenit—al tinerei artiste iaşa ne felicităm direcţia teatrului craiovean pentru această achiziţie. SS D. dr. I. Simionescu, secretar general al ministerului de Culte şi Instrucţiune publică, a asistateri la examenele particulare de la liceul naţional. SS In situaţiunea de fine de an a elevelor din şcoala secundară de fete gradul II internat din Bucureşti găsim că Afrodita V. Hulubei, fiica prietenului nostru, a fost clasificată a cincia cu media generală anuală 8.50, fiind promovată în clasa 111. SS D-nii Sadoveanu, directorul teatrului și G. Topîrceanu, publicist, au sosit ori în localitate, venind din dalta Dunării, unde au fost la vînat. 55 Iată noul program de astă seară Luni al cinematografului Pathé-Fréres din vasta grădină Trajan : Atletul mascat, desfăşurare într’o splendoare fără seamăn ; cea mai desăvârşită artă în cinematografia actuală. André Deed amorezat, scene foarte humoristice. Spre Capul Nord, vederi instructive. Max Linder şi-a perdut logodnica, comedie interpretată de simpaticul humorist parizian etc., etc. Noul program viitor se reprezintă mîine Marţi: Tutorele bandit, roman modern în patru părţi. Scenariu originar interpretare sublimă. Mare dineu, comedie daneză. Mercuri 11 Iunie program nou : Primă sărutare, măreaţă desfăşurare din viaţa reală. (3 părţi). In rolul principal apare celebra tragediană Paola Monti.—etc. In curînd : “1793“ de Victor Hugo— «Marie Tudora“ de Victor Hugo.—Noul ciclu Waldemar Psylander şi Betty Nansen.—Asediul Parisului (1870—1871)—Rocambole, de Ponson du Terrail — Hoţul, Asaltul, Ghiara de Henry Bernstein, etc. SS La 15 Iunie a. c., are loc la Brăila congresul Cercurilor Comerciale din ţară. D-nii comercianţi cît şi familiile lor, cari doresc să beneficieze de reducerea pe C. F.R.75 la sută să se adreseze d-lui Const. Croitoru, casierul cercului Iaşi, comerciant, Str. Carol, pentru a primi biletul de legitimaţie. Cu această ocaziune congresiştii vor face în ziua de 17 iunie o excursiune de la Brăila la Odesa pe Mare.‘Costul acestei excursiuni va fi de 27 tei dus şi întors. 35 Producţiunea de fine de an a elevelor şi elevilor «Conservatorului de Muzică» va avea loc în ziua de 16 iunie a. c., în sala teatrului „Cinema Modern“. Producţiunea va fi precedată de două numere de Orchestră sub conducerea d-lui A. Theodorinis, directorul Conservatorului, la care vor da concursul binevoitor d-nii profesori Roşea (flaut), Teodorescu (violoncel), Ionescu (clarinet), Niţulescu (corn) Vasilescu (fagot) şi Enciulescu (contrabas). Vom anunţa la timp programul acestei frumoase producţiuni artistice. Îndemnăm publicul amator de artă să-şi procure din timp biletele de intrare la cassa Cinema Modern. SS Săptămîna aceasta vor incepe a cr cua în str. Sărăriei patru vagoane de tramvai, în loc de două cum circulă acuma. Distanţa de la vagon la vagon va fi de 10 m, în loc de 20 m. şi va avea corespondenţă regulată cu tramvaiul din Tg. Cucului și cu cete de la Copou. Cutia cu scrisori — Scrisoare adresată d-lui Junius Leca — Jassy, 7 Iunie 1914. Domnule, Am luat cunoştinţă de răspunsul d-tale la scrisoarea mea recomandată şi publicată de mine în ziarul «Opinia» şi «Evenimentul» în ziua de 30 Mai 1914, prin care îţi exprimam dispreţul meu cel mai adinit. Văd că chiar ai ajuns să fii un perfect şantagist ascunzîndu-te totodată pentru a nu eşi pe teren sub rochiile femeei. Cu indignare văd că negi a fi primit scrisoarea mea recomandată din 30 Mai 1914, care văd că a dispărut de asemenea ca şi acei patru sute de tei încasaţi de soţia dumitale in ziua de 1 Noembrie 1913 la orele 12 m, la domiciliul d-tale din strada Carol la Iaşi. Din fericire însă am probe şi martori de înmînare acestei serioase indispensabila precauţiune care, regretabil, a fost neglijată la plata banilor. Nu-mi rămîne decît a vă da o lecţie la o viitoare întâlnire. Principele Gr. Ghika Palatul Stourdza Str. Carol, Iași. *) Redacția nu răspunde de cele publicate în această rubrică. ■H mm ■■ na hk ■■ ■■ mm mb mm hm mm hm mm mm mm mm hm mm mm hm mm mm hm hm hm hm hm mm hm hm hm hm hm hm jb MM MM MM HM Hfc MB MB MB MB MM MM MM MM MB MB MB HM MM MI ■■ MM MM MB MB HM MB HM HM HM MB BB MB BB BB MB BB HM SS MM SS BB MB SS BM BB Dr Med. I. Nimereanu SYPHILIS, MALADII VENERICE ȘI PIELE Laborator Special pentru Analize medicale S’A MUTAT: Strada Ștefan cel Mare 13, Iași TELEFON 61. SS MM SS SS HM HM HM S3 mm HM HM HM HM HM HM HM HM HM HM BM HM HM MM HM HM HM HM HM MB HM MB HM HM MM MM MM HM ■ 53 33 35 55 55 HI . BH fb BM BB BB BB BB MB BB BB BB BB BB BB BB BB MB BB BB BB BB BB BB HB BB BB BB BB BB BB IB BB BB BB BB BB BB