Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)

1914-10-26 / nr. 2313

R­O­TOR-DEMOCRAT AsSimiI es­te ElPJ&tis» s Tipografia H. C­oldner. Iași. — TSOLISFON No. S© -Ajfttfl E I—No. 2313.- Duminică 26 Oct. 1914 Declarațiie unui Take lonescu a D. Take lonescu a autorizat pe d. S. Protonotarios, redactor la „ Moniteur O­­riental» și «La Turquie“ din Constanti­­nopole, să publice următoarele declara­ții :­­# „Am crezut totdeauna și încă o cred, că viitorul statelor balcanice depinde de o unire strînsă între ele, fie că această u­­nire ar îmbrăca sau nu caracterul unei confederaţii. Nici unul dintre statele bal­canice nu e deajuns de puternic pentru a rezista izolat presiunei marilor puteri. Nefiind unite, statele balcanice vor fi rînd pe rînd o unealtă în mînele cutărei sau cutărei mari puteri, spre a se para­liza reciproc. Pentru aceasta, eu unul, am regretat mult că liga balcanică care s’a constituit înainte de războiul din 1912, nu a apelat și la Romînia, căci sunt urmă­rit de gîndul că dacă Romînia ar fi par­ticipat la primul războiu balcanic, n’am fi avut prilejul să înregistrăm al doilea războiu. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă şi am reuşit să opresc războiul între Ro­mînia şi liga balcanică, în iarna anului 1912—1913. Mi-am riscat atunci toată popularita­tea mea şi nu regret de loc. Deasemenea am­­făcut tot posibilul spre a evita al doilea războiu din care, cu toate acestea trebuia să profităm. Am spus şi am repe­tat bulgarilor că nu trebuie să-l facă , căci, dacă l’ar începe, vom intra şi noi. N’am reuşit. In timpul războiului al doi­lea balcanic, am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru ca acest războiu să se sfîrşească cît mai repede şi, cu ocazia conferinţei de la Bucureşti, am făcut sfor­ţări—pe care d-nii Venizelos şi Pasi­i le cunosc­ pentru a obţine cele mai bune condiţiuni în favoarea Bulgariei învinse. Scopul meu era atunci ca toate Statele balcanice împreună cu Romînia, să ajungă la o nouă înţelegere. Dacă aşi fi reuşit, situaţia ar fi incontestabil cu mult mai bună astăzi. Nici un om înţelept n’ar putea nega că în această clipă, Statele balcanice se paralizează reciproc, ceia ce determină o situaţie mizerabilă. Nu vă ascund că, nereuşind în confe­rinţa de la Bucureşti, atît cît aşi fi vrut în favoarea Bulgariei învinse, am încercat să fac ca să-i garantăm linia Enos-Midia. Este probabil că dacă aş fi reuşit situa­ţia ar fi fost mai bună astă­zi. Aceasta nu înseamnă de loc vre­ o ostilitate oare­care a noastră în potriva Turciei, pe care aş fi voit s’o văd prosperînd şi stă­­pînă a strămtorilor, dar de asemenea o Turcie persuadată că ea nu trebue să se gîndească nici­odată la provinciile pe care Ie-a perdut în Europa sau în Arhi­pelag, o Turcie liniştită, laborioasă şi care nu ar căuta, privi o falsă glorie în visurile militare care nu servesc intere­sului său, ci ale altor puteri care nu se gîndesc de­cît la interesele lor şi nu la acele ale Turciei. In Octombrie 1913, cînd am reuşit a face să se încheie pace între Turcia şi Grecia, am urmărit aceiaş idee a unei înţelegeri balcanice. La reîntoarcerea mea de la Atena am căutat, fără succes, să stabilesc raporturile greco-turce pe o bază amicală şi de încredere, căci sunt convins că interesul bine înţeles al a­­cestor două ţări rezidă nu numai în re­­laţiuni amicale dar chiar într’o alianţă. In timpul tratativelor ce au avut loc a­­cum două luni la Bucureşti între d-nii Zaimis şi Talaat-Bey, mi-am permis să dau aceleaş sfaturi de moderaţiune re­ciprocă. Cred cu tărie că dacă una din ţările balcanice ar profita de acest război eu­ropean spre a face război altei ţări bal­canice, ar săvîrşi o adevărată crimă în contra intereselor noastre comune. Neîn­ţelegerile ce exisă — şi ele există — între ţările balcanice, pot fi rezolvite fără război printr’o înţelegere amicală şi mo­mentul cel mai bun spre a le rezolvi va fi atunci cînd la sfîrşitul războiului eu­ropean va fi loc să se schimbe harta Europei. Statul balcanic, care ar intra în răz­boi contra altui Stat balcanic ar săvîrşi nu numai o crimă împotriva interesului său propriu, ci şi o prostie. Soarta şi viitorul Statelor balcanice şi ale tuturor ţărilor mici din Europa nu vor fi rezo­vate prin războaie fratricide aici (în Balcani) ci prin marele război european, al cărui obiect adevărat e de a se şti dacă Europa va intra într’o eră de dreptate, prin urmare de fericire pen­tru micile State, sau într’o eră de apă­sare, prin urmare de sclavie mai mult sau mai puţin aurită. Şi cum am crezut totdeauna că bunul simţ şi adevărul triumfează pînă la sfîrşit îmi place să cred, cu toate informaţiile alarmante ce mă vin din fiecare parte, că Statele balcanice nu vor face nebunia de a se război între ele şi de a justifica ast­fel planurile acelora, care nu cred în vi­talitatea micilor naţiuni. — Ce credeţi despre consecinţele pe care o victorie austriacă ar putea să le aibă pentru romînii din Transilvania? — Nu încape nici o îndoială în pri­vinţa acestei chestiuni: o victorie aus­triacă ar fi mai cu seamă o victorie ma­ghiară şi prima consecinţă ar fi zdrobirea prin orice mijloace a existenței naționale a popoarelor slave sau latine din mo­narhia austro-ungară.. NOTA ZILEI Mărci, ruble, galbeni. Graţie confratelui nostru «La Rouma­­nie» cunoaştem tribulaţiile unui „sindicat“ austro-german, întemeiat pentru cumpă­rarea de conştiinţi cu preţul unor mărci şi coroane nemţeşti. Curios este că în aceeaşi zi cu notiţa din «La Roumanie», „Revista cercului de studii al part. conservator“ publică (p. 200 din 15 Oct. ,,Am descoperit o Romînie nouă, a căror (! ?) sentimente anti-ungureşti se explică numai prin intrarea în ţară a celor 5 milioane de ruble ruseşti, schimbate în galbeni de Banca Naţională. Se dă şi numărul chitanţei...“ Milioane de-o parte şi de alta; sindi­cat şi sindicat. Atunci—vorba Ceea—cu cine votez ?! .. - - ..--«oi •M.o.-'n u&wîj ------­ Prevederi contra scumpetei Panica, mai mult de­cît cauze economice reale, provoacă scumpirea excesivă a traiului în împrejurări extraordinare, mer­­gînd pînă la o adevărată exploatare a nevoiașului. De aceea, în legătură cu împrejurările actuale ori viitoare de la noi, e util să reproducem instructivele măsuri de pre­vedere luate în Germania­­pe ziua de 4 August, îndată după izbucnirea războiului european. 1. Pentru toată durata actualului răz­boi, se vor putea fixa preţuri maxime pentru vînzarea articolelor de prima ne­cesitate și în special pentru produse a­­limentare, furaje de tot felul, produse brute naturale şi pentru material de în­călzit şi luminat. 2. Dacă vreun posesor al articolelor enumerate în art. 1, ar refuza vînzarea lor pe preţul maxim fixat, autorităţile competinte vor face ele însăşi această vînzare pe socoteala proprietarului şi pe prețul maxim fixat, întrucît aceste articole nu-i vor fi necesare pentru nevoile per­sonale. 3. Autorităţile centrale ale ţărei sau autorităţile însărcinate de acestea, vor emite deriziunile şi ordinele respective. 4. Acei cari vor depăşi preţurile maxi­me prevăzute la art. 1, sau vor contra­veni dispoziţiunilor emise în baza art. 3 ori vor tăinui stocurile disponibile de a­­semenea produse, sau nu vor da asculta­re dispoziţiunilor autorităţilor, conform art. 2, vor fi condamnaţi la amendă pînă la 3000 mărci sau în cazul cînd sunt lipsiţi de mijloace, la şase luni închisoare. 5. Bundesratu­l este împuternicit să sta­bilească data abrogărei prezentei legi. 6. Prezenta lege intră în vigoare de la data promulgări sale. Iată dispoziţiunile regulamentulu­i pen­tru punerea în aplicare a legii preţurilor maxime : 1. Stabilirea prețurilor maxime pentru vînzarea cu amănuntul a articolelor de prima necesitate se va face, în orașele ce au peste 100.000 locuitori, în provin­cia Hanovra, în oraşele în care își găseș­te aplicare legea comunală, exceptînd o­­raşele hanovriene prevăzute în art. 27 alin. 2 al regulamentului de district dela 6 Mai 1884, de către primari (Magistra­ten), în celelalte, de către consilierii pro­vinciali. Înainte de fixarea preţurilor se vor con­sulta,—în limitele posibilitaţei, şi pe cît posibil de acord cu camerile de comerţ, agricultură şi meserii,—specialiştii în ma­terie, — Un protest al romlai­ lor din Bucovina , « • —i* O telegramă din Viena anunţă că d-nii Teofil Simo­novici, prezidentul clubului parlamentar român din Viena, V. D. Hurmuzaki, Landeshauptmann din Bu­covina şi de Varilko membru in camera seniorilor, publică protestul următor : — Comunicaţiile făcute de către sta­tul nostru major au confirmat ştirea că artileria rusă a bombardat residenţa arhiepiscopului ortodox din Cernăuţi, un monument admirabil de arhitectură gre­­co-orientală. In special s’au adus strică­ciuni reşedinţei personale a arhiepisco­pului şi capelei din Palat. Membrii celor două camere, ai Reisch­­sratului austriac şi a Dietei din Buco­vina protestează solem în numele popula­­ţiunei romine din Bucovina, in­potriva acestui atentat care nu era impus de nici o consideraţiune de războiu. Acest act anticultural nu poate fi prin nimic scuzat şi a rănit adine sentimen­tele religioase şi naţionale ale poporului român. Poporul român are acum prilejul să cunoască cît de puţin adevăr se cu­prinde în afirmaţiile vecinului rus asu­pra sentimentelor sale pentru ortodoxia şi pentru binele poporului român, atît din atitudinea sa faţă popoarele din a­­fară de graniţele sale, cît şi din instinc­tele sale de dominare şi opresiune. Şi Consiliul comunal s’a întrunit aseară, sub preşîdenţia d-lui Gh. Mîrzescu, pri­marul oraşului. Consiliul s‘a ocupat ex­­clusiv de vînzări de locuri şi votare de diferite credite. SS Viitoarea şedinţă a consiliului co­munal a fost fixată pentru Mercuri 129 Octombrie. In această şedinţă, consiliul se va ocupa cu modificarea unor articole din regulamentele comunale, privitoare la desfacerea alimentelor. SS Amenzile şi amnistia.—Sunt oare amnestiate amenzile aplicate pentru căl­carea repaosului duminical ? Camera de Comerţ din Iaşi, neavînd instrucţiuni precise, a dat ordin adminis­traţiei financiare să execute numeroasele condamnări în curs. Judecătoriile de o­­col, cărora s’au adresat numeroşi împri­cinaţi, au răspuns că nu au căderea de a decide. Fiind foarte multe în Iaşi unde sunt fixate şi termene de vînzare, s’a telegrafiat ministerului de finanţe şi celui de industrie, ca să hotărască. Se crede că am­nestia va cuprinde şi acele amenzi, precum ar fi drept. SS Cureaua de la maşina morei d-lui Berman Gutman din Sîrca a lovit în cap pe copila Maria Munteanu, în etate de 7 ani. După puţine ore, nefericita victimă a încetat din viaţă. SS D. general Pressan, noul coman­dant al corpului 4 de armată, soseşte mine in localitate. D-sa va fi primit la gară de toţi ofiţerii superiori din loca­litate. SS Băile comunale se vor redeschide mîine, Duminecă, la ora 9 dimineaţă. Băile vor funcţiona şi în ziua de luni 27 octombrie. SS Următorii funcţionari de la Prefec­tura de judeţ au primit brevetul decorărei cu avîntul ţării: Gh. Botez director, Vic­tor Farra secretar, M. Voluţă şef de biurou, M. Alexandrescu registrator, N. Tufescu arhivar, Gh. Dimitriu, M. Rădu­­canu, d-na Aspazia Proca, d-ra Euge­nia G. Tăcu, d-ra Lucia Severin, Ştefa­­novici Grigore, Ch. Vasiliu, Arghir Gheor­­ghiu şi Const. Romanescu. SS D. Vasile Popa a fost numit ad­ministrator agronom al obştiei săteşti din Tg. Frumos. SS In ordonanţa comunală cu privire la preţul untdelemnului, s’a strecurat o eroare, care a fost azi rectificată. Astfel s-a fixat preţul de 3 şi 40 pen­tru bidonul de untdelemn Pouget şi 3.60 bidonul de untdelemn Robert. SS La sediul societăţei „Unirea“ a lucrătorilor tipografi din Iaşi, str. Cuza Vodă (localul societăţei funcţionarilor comerciali), d. dr. L. Ghelerter va ţinea Sîmbăta 8 Noembre c., orele 8 jum. seara o conferinţă publică tratînd despre bo­lile profesionale. Beneficiul ce va rezulta din această conferinţă, va fi pentru sporirea fondului societăţei „Unirea“ a lucrătorilor-tipografi. SS Membrii Camerei de Comerţ au fost convocaţi în adunare generală, pentru Mercuri 29 Octombrie. Iată chestiunele la ordinea zilei pentru această şedinţă. Propunerea modificărei Legei Monopo­lului Vînzărei băuturilor spirtoase, în sen­sul de a se lăsa liber comerţul de vin şi bere. Obligativitatea cîntărirei în obor. Virimente de fonduri în budgetul exer­ciţiului 1914—915. Aprobarea cheltuelelor făcute cu oca­­ziunea convocărei biurourilor Camerelor de Comerţ la Bucureşti în chestia discu­­tei acordărei moratorului. Adresa Camerei de comerţ secţia Vas­lui Nou 105 1 914 relativă la luarea obo­rului din acea localitate pe seama Camerei de Comerţ. Oficiu Ministerului de Industrie şi Co­merţ cu no.­­9476 | 914, relativă la ordo­­nanţarea sumei de 800 lei pentru reor­ganizarea biroului de analiză de pe lingă Camera de Comerţ Brăila. Adresa^Camerei­ de Comerţ Tulcea no. 597 | 914, relativă la comerţul de peşte. Cererea înregistrată no. 1993 1­914 a Ligei Comercianţilor săteni din Jud. laşi, relativă la comerţul de băuturi spirtoase. Cererea înregistrată no. 3161 1­914 a d-lui Elias Şaraga, relativă la imprimarea unei medalii comemorative cu ocazia morţei Regelui Carol I. Îi Iată noul şi interesantul program al cinematografului Pathé-Freres din sala Circului Sidoli, ce se reprezintă astă-seară Sâmbătă „Dispariţia contelui“ şi Detectivii din New-York, extraordinară şi senzaţională desfăşurare defectivă. Cele mai extra­vagante peripeţii, cele mai stranii aven­turi, cinematograful ne redă în toată a­­mănunţimea celebra Mafia Americană şi iscusiţii detectivi din New­ York se întrec in ingeniozităţile lor incomparabile. Vindecată de gelozie, splendidă come­die cu om deosebit subiect şi cu o origi­nală înscenare. Fluviul Tamisa (Anglia), interesante scene şi vederi după natură. Max Linder se însoară, comedie hila­­riantă interpretată de simpaticul humorist parizian. Noul program viitor se reprezintă mîne Duminică 26 Octombrie două matineuri (3 şi 5 ore) şi reprezentaţie serală. Rivalul lui Sherlok Holmes, scene foarte hum­oristice. Urma scuzătoare, dramă modernă. SS ECOU. — Firma B. Rosen și Lupu Sufrin manufactură engros a trecut sub firma Lupu Sufrim singurul proprietar care a preluat activul și pasivul întreg­ei întreprinderi. La via d-lui Const. Kilimoglu (comuna Copou), se află de vîn­zare viţe de vie din varietăţile Se­lection Carriere, Chasselas, Bor­dea­ux, Bourgogne, altoite pe por­tailul cei mai rezistenţi. A se adresa la Iași, str. Tom­a Cozma 5 bis. Prețurile fixate vor fi aduse la cunoş­tința publicului, conform uzului localităţei în localurile fixate de către autorităţi. 2. Vînzarea produselor prevăzute la art. 2, în cazul cînd proprietarul lor re­fuză să le vîndă pe prețul maxim fixat, se va face de către primari. Invitaţiunea de a vinde pe preţurile ma­xime fixate,—care precede vînzărei de către autoritatea comunală,—se va face verbal sau înscris de către autoritatea poliţienească locală. Nere­spectarea ime­diată a ordinului dat, va atrage după sine confiscarea de către poliţie, a măriei (afară de cantitatea necesară proprieta­rului pentru uzul personal) care se va preda, după stabilirea cantităței și cali­­tăței, primarului. Acesta va face vînzarea după prețul maxim stabilit pe numele și socoteala proprietarului. Mărfurile cu a căror vînzare primarul nu va voi să se însărcineze, se vor înapoia proprietarului. 3. Se va înţelege prin comerţ ,cu a­­mănuntul, în spiritul art. 1 şi 2, aşa nu­mitul comerţ de detail adică vînzarea di­rectă către consumatori. 4. Autorităţile poliţieneşti sunt autori­zate să uzeze de mijloacele legale de con­­strîngere pentru a împiedeca violarea art. 4 al legei. Oare­cari măsuri au fost luate și la noi. Dar efectul lor nu l’a simțit nimeni cu folos. Afară d­acă luarea de măsuri nu a fost numai un paravan pentru folosul cîtorva... Telegrame diferite Berlin. — Călători sosiţi din Va­rşovia cred a şti de mari progromuri ce ar fi a­­vut loc la Lemberg, în ultimele zile. 50 familii israelite de bună condiţie socială ar fi fost omorîte,—alţi evrei grav răniţi. Deputatul Breiter care a încercat să a­­pere pe evrei, a fost arestat, și se zice, deportat în Siberia.* Berlin.—Ziarul «Sumatrapost“ comunică prin Singapore ca fapt cert bombardarea portului Midras de către „Emden“. După Pening-Bladen iată cum s’au pe­trecut lucrurile. Prin telegrafia fără fir, comandantul vasului Emden întrebă dacă se găsesc la Madras vase de războiu ger­mane, la care primi răspunsul: „Mul­ţumită lui D-zeu nu avem». «Atunci so­sesc eu,o telegrafie din nou comandantul lui Emden şi primele granate zburară a­­supra portului Madras. Alta lupta navala anglo-termino — Un vas englez scufundat, mai multe altele grav avariate — Viena 6­­­11.—După raportul publicat de ziarul „Times“ din Londra despre lupta navală de lingă Chile (?) vaporul „Good Hope“ a fost atît de avariat în­cît a fost silit să fugă folosindu­­se de întuneric. Vaporul „Monmouth“ a încer­cat să îngăț dar a fost urmărit de un mic crucişător german, care lovindu-l încă de cîte­va ori, l-a scufundat. Din cauza furtunei nu s-au pu­tut întrebuința bărci de salvare. Se crede că vapoarele „Glas­­cou“ și „Otrando“ au fost ava­riate, dar, din cauza repeziciunei lor, au putut scăpa în întune­ric. Vapoarele germane nu au su­ferit pagube grave. D-lui Ministru de Finanţe Emil Costinescu BUCUREŞTI Subscrişii Cristea Daniel, director şi C. C. Popovici, subdirector, lucrînd în numele şi pentru Banca Iaşilor, socie­tate anonimă cu sediul in Iaşi, avem o­­noarea a vă face cunoscut că la 16 Oc­tombrie 1914, un funcţionar al nostru a perdut pe stradă în drumul spre Ad­ministraţia Financiară Iaşi, 65 (şase zeci şi cinci) cupoane cu scadenţa la 1 Oc­tombrie 1914 de rentă amortibilă 4 la sută 1905 convertită valoare nominală lei 500, toate proprietatea noastră prin cumpărare precum urmează: No. 340092, conf. borderoului de cum­părare din 9 Noembrie 1912 de la d. N. I. Stroici. No. 107085, 118128, 127679, 131361, 139260 I 2, 130272 I 3, 141662, 148928 I 30, 156518, 156588 I 91, 158309, 160493 I 4,171247,323256­­ 63,324598 I 9, 361025, conf. borderoului de cum­părare din 9 Noembrie 1912 de la d. C. C. Rusovici. No. 106673,­ 125014, 136362, 154917, 173328 I 9, 174774, 183038, 315001 318815,337903,342726,342738,366652 387336 I 7, 387346 I 7, 388049, conf. borderoului de cumpărare din 26 Noem­brie 1912 de la d. C. Popovici. No. 346479 |­81, 352524­­ 25, 354794 357138, 357215, 359600, 361023­­­4, conf. borderoului de cumpărare din 19 Noembrie 1912 de la d. N. I. Stroici. No. 132248 conform borderoului de cumpărare din 19 Februarie 1914 de la d. C. Popovici, cupoane purtind nume­­rile de mai sus și facem opunere la plata lor conf. legei din 21 Ianuarie 1883. Ne alegem domiciliul în Bucureşti la Banca Romînească str. Smîrdan 5. Primiţi vă rugăm stima noastră. BANCA IAŞILOR Chr. Daniel, C. C. Popovici

Next