Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)
1914-10-26 / nr. 2313
ROTOR-DEMOCRAT AsSimiI este ElPJ&tis» s Tipografia H. Coldner. Iași. — TSOLISFON No. S© -Ajfttfl E I—No. 2313.- Duminică 26 Oct. 1914 Declarațiie unui Take lonescu a D. Take lonescu a autorizat pe d. S. Protonotarios, redactor la „ Moniteur Oriental» și «La Turquie“ din Constantinopole, să publice următoarele declarații :# „Am crezut totdeauna și încă o cred, că viitorul statelor balcanice depinde de o unire strînsă între ele, fie că această unire ar îmbrăca sau nu caracterul unei confederaţii. Nici unul dintre statele balcanice nu e deajuns de puternic pentru a rezista izolat presiunei marilor puteri. Nefiind unite, statele balcanice vor fi rînd pe rînd o unealtă în mînele cutărei sau cutărei mari puteri, spre a se paraliza reciproc. Pentru aceasta, eu unul, am regretat mult că liga balcanică care s’a constituit înainte de războiul din 1912, nu a apelat și la Romînia, căci sunt urmărit de gîndul că dacă Romînia ar fi participat la primul războiu balcanic, n’am fi avut prilejul să înregistrăm al doilea războiu. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă şi am reuşit să opresc războiul între Romînia şi liga balcanică, în iarna anului 1912—1913. Mi-am riscat atunci toată popularitatea mea şi nu regret de loc. Deasemenea amfăcut tot posibilul spre a evita al doilea războiu din care, cu toate acestea trebuia să profităm. Am spus şi am repetat bulgarilor că nu trebuie să-l facă , căci, dacă l’ar începe, vom intra şi noi. N’am reuşit. In timpul războiului al doilea balcanic, am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru ca acest războiu să se sfîrşească cît mai repede şi, cu ocazia conferinţei de la Bucureşti, am făcut sforţări—pe care d-nii Venizelos şi Pasii le cunosc pentru a obţine cele mai bune condiţiuni în favoarea Bulgariei învinse. Scopul meu era atunci ca toate Statele balcanice împreună cu Romînia, să ajungă la o nouă înţelegere. Dacă aşi fi reuşit, situaţia ar fi incontestabil cu mult mai bună astăzi. Nici un om înţelept n’ar putea nega că în această clipă, Statele balcanice se paralizează reciproc, ceia ce determină o situaţie mizerabilă. Nu vă ascund că, nereuşind în conferinţa de la Bucureşti, atît cît aşi fi vrut în favoarea Bulgariei învinse, am încercat să fac ca să-i garantăm linia Enos-Midia. Este probabil că dacă aş fi reuşit situaţia ar fi fost mai bună astăzi. Aceasta nu înseamnă de loc vre o ostilitate oarecare a noastră în potriva Turciei, pe care aş fi voit s’o văd prosperînd şi stăpînă a strămtorilor, dar de asemenea o Turcie persuadată că ea nu trebue să se gîndească niciodată la provinciile pe care Ie-a perdut în Europa sau în Arhipelag, o Turcie liniştită, laborioasă şi care nu ar căuta, privi o falsă glorie în visurile militare care nu servesc interesului său, ci ale altor puteri care nu se gîndesc decît la interesele lor şi nu la acele ale Turciei. In Octombrie 1913, cînd am reuşit a face să se încheie pace între Turcia şi Grecia, am urmărit aceiaş idee a unei înţelegeri balcanice. La reîntoarcerea mea de la Atena am căutat, fără succes, să stabilesc raporturile greco-turce pe o bază amicală şi de încredere, căci sunt convins că interesul bine înţeles al acestor două ţări rezidă nu numai în relaţiuni amicale dar chiar într’o alianţă. In timpul tratativelor ce au avut loc acum două luni la Bucureşti între d-nii Zaimis şi Talaat-Bey, mi-am permis să dau aceleaş sfaturi de moderaţiune reciprocă. Cred cu tărie că dacă una din ţările balcanice ar profita de acest război european spre a face război altei ţări balcanice, ar săvîrşi o adevărată crimă în contra intereselor noastre comune. Neînţelegerile ce exisă — şi ele există — între ţările balcanice, pot fi rezolvite fără război printr’o înţelegere amicală şi momentul cel mai bun spre a le rezolvi va fi atunci cînd la sfîrşitul războiului european va fi loc să se schimbe harta Europei. Statul balcanic, care ar intra în război contra altui Stat balcanic ar săvîrşi nu numai o crimă împotriva interesului său propriu, ci şi o prostie. Soarta şi viitorul Statelor balcanice şi ale tuturor ţărilor mici din Europa nu vor fi rezovate prin războaie fratricide aici (în Balcani) ci prin marele război european, al cărui obiect adevărat e de a se şti dacă Europa va intra într’o eră de dreptate, prin urmare de fericire pentru micile State, sau într’o eră de apăsare, prin urmare de sclavie mai mult sau mai puţin aurită. Şi cum am crezut totdeauna că bunul simţ şi adevărul triumfează pînă la sfîrşit îmi place să cred, cu toate informaţiile alarmante ce mă vin din fiecare parte, că Statele balcanice nu vor face nebunia de a se război între ele şi de a justifica astfel planurile acelora, care nu cred în vitalitatea micilor naţiuni. — Ce credeţi despre consecinţele pe care o victorie austriacă ar putea să le aibă pentru romînii din Transilvania? — Nu încape nici o îndoială în privinţa acestei chestiuni: o victorie austriacă ar fi mai cu seamă o victorie maghiară şi prima consecinţă ar fi zdrobirea prin orice mijloace a existenței naționale a popoarelor slave sau latine din monarhia austro-ungară.. NOTA ZILEI Mărci, ruble, galbeni. Graţie confratelui nostru «La Roumanie» cunoaştem tribulaţiile unui „sindicat“ austro-german, întemeiat pentru cumpărarea de conştiinţi cu preţul unor mărci şi coroane nemţeşti. Curios este că în aceeaşi zi cu notiţa din «La Roumanie», „Revista cercului de studii al part. conservator“ publică (p. 200 din 15 Oct. ,,Am descoperit o Romînie nouă, a căror (! ?) sentimente anti-ungureşti se explică numai prin intrarea în ţară a celor 5 milioane de ruble ruseşti, schimbate în galbeni de Banca Naţională. Se dă şi numărul chitanţei...“ Milioane de-o parte şi de alta; sindicat şi sindicat. Atunci—vorba Ceea—cu cine votez ?! .. - - ..--«oi •M.o.-'n u&wîj ------ Prevederi contra scumpetei Panica, mai mult decît cauze economice reale, provoacă scumpirea excesivă a traiului în împrejurări extraordinare, mergînd pînă la o adevărată exploatare a nevoiașului. De aceea, în legătură cu împrejurările actuale ori viitoare de la noi, e util să reproducem instructivele măsuri de prevedere luate în Germaniape ziua de 4 August, îndată după izbucnirea războiului european. 1. Pentru toată durata actualului război, se vor putea fixa preţuri maxime pentru vînzarea articolelor de prima necesitate și în special pentru produse alimentare, furaje de tot felul, produse brute naturale şi pentru material de încălzit şi luminat. 2. Dacă vreun posesor al articolelor enumerate în art. 1, ar refuza vînzarea lor pe preţul maxim fixat, autorităţile competinte vor face ele însăşi această vînzare pe socoteala proprietarului şi pe prețul maxim fixat, întrucît aceste articole nu-i vor fi necesare pentru nevoile personale. 3. Autorităţile centrale ale ţărei sau autorităţile însărcinate de acestea, vor emite deriziunile şi ordinele respective. 4. Acei cari vor depăşi preţurile maxime prevăzute la art. 1, sau vor contraveni dispoziţiunilor emise în baza art. 3 ori vor tăinui stocurile disponibile de asemenea produse, sau nu vor da ascultare dispoziţiunilor autorităţilor, conform art. 2, vor fi condamnaţi la amendă pînă la 3000 mărci sau în cazul cînd sunt lipsiţi de mijloace, la şase luni închisoare. 5. Bundesratul este împuternicit să stabilească data abrogărei prezentei legi. 6. Prezenta lege intră în vigoare de la data promulgări sale. Iată dispoziţiunile regulamentului pentru punerea în aplicare a legii preţurilor maxime : 1. Stabilirea prețurilor maxime pentru vînzarea cu amănuntul a articolelor de prima necesitate se va face, în orașele ce au peste 100.000 locuitori, în provincia Hanovra, în oraşele în care își găsește aplicare legea comunală, exceptînd oraşele hanovriene prevăzute în art. 27 alin. 2 al regulamentului de district dela 6 Mai 1884, de către primari (Magistraten), în celelalte, de către consilierii provinciali. Înainte de fixarea preţurilor se vor consulta,—în limitele posibilitaţei, şi pe cît posibil de acord cu camerile de comerţ, agricultură şi meserii,—specialiştii în materie, — Un protest al romlai lor din Bucovina , « • —i* O telegramă din Viena anunţă că d-nii Teofil Simonovici, prezidentul clubului parlamentar român din Viena, V. D. Hurmuzaki, Landeshauptmann din Bucovina şi de Varilko membru in camera seniorilor, publică protestul următor : — Comunicaţiile făcute de către statul nostru major au confirmat ştirea că artileria rusă a bombardat residenţa arhiepiscopului ortodox din Cernăuţi, un monument admirabil de arhitectură greco-orientală. In special s’au adus stricăciuni reşedinţei personale a arhiepiscopului şi capelei din Palat. Membrii celor două camere, ai Reischsratului austriac şi a Dietei din Bucovina protestează solem în numele populaţiunei romine din Bucovina, inpotriva acestui atentat care nu era impus de nici o consideraţiune de războiu. Acest act anticultural nu poate fi prin nimic scuzat şi a rănit adine sentimentele religioase şi naţionale ale poporului român. Poporul român are acum prilejul să cunoască cît de puţin adevăr se cuprinde în afirmaţiile vecinului rus asupra sentimentelor sale pentru ortodoxia şi pentru binele poporului român, atît din atitudinea sa faţă popoarele din afară de graniţele sale, cît şi din instinctele sale de dominare şi opresiune. Şi Consiliul comunal s’a întrunit aseară, sub preşîdenţia d-lui Gh. Mîrzescu, primarul oraşului. Consiliul s‘a ocupat exclusiv de vînzări de locuri şi votare de diferite credite. SS Viitoarea şedinţă a consiliului comunal a fost fixată pentru Mercuri 129 Octombrie. In această şedinţă, consiliul se va ocupa cu modificarea unor articole din regulamentele comunale, privitoare la desfacerea alimentelor. SS Amenzile şi amnistia.—Sunt oare amnestiate amenzile aplicate pentru călcarea repaosului duminical ? Camera de Comerţ din Iaşi, neavînd instrucţiuni precise, a dat ordin administraţiei financiare să execute numeroasele condamnări în curs. Judecătoriile de ocol, cărora s’au adresat numeroşi împricinaţi, au răspuns că nu au căderea de a decide. Fiind foarte multe în Iaşi unde sunt fixate şi termene de vînzare, s’a telegrafiat ministerului de finanţe şi celui de industrie, ca să hotărască. Se crede că amnestia va cuprinde şi acele amenzi, precum ar fi drept. SS Cureaua de la maşina morei d-lui Berman Gutman din Sîrca a lovit în cap pe copila Maria Munteanu, în etate de 7 ani. După puţine ore, nefericita victimă a încetat din viaţă. SS D. general Pressan, noul comandant al corpului 4 de armată, soseşte mine in localitate. D-sa va fi primit la gară de toţi ofiţerii superiori din localitate. SS Băile comunale se vor redeschide mîine, Duminecă, la ora 9 dimineaţă. Băile vor funcţiona şi în ziua de luni 27 octombrie. SS Următorii funcţionari de la Prefectura de judeţ au primit brevetul decorărei cu avîntul ţării: Gh. Botez director, Victor Farra secretar, M. Voluţă şef de biurou, M. Alexandrescu registrator, N. Tufescu arhivar, Gh. Dimitriu, M. Răducanu, d-na Aspazia Proca, d-ra Eugenia G. Tăcu, d-ra Lucia Severin, Ştefanovici Grigore, Ch. Vasiliu, Arghir Gheorghiu şi Const. Romanescu. SS D. Vasile Popa a fost numit administrator agronom al obştiei săteşti din Tg. Frumos. SS In ordonanţa comunală cu privire la preţul untdelemnului, s’a strecurat o eroare, care a fost azi rectificată. Astfel s-a fixat preţul de 3 şi 40 pentru bidonul de untdelemn Pouget şi 3.60 bidonul de untdelemn Robert. SS La sediul societăţei „Unirea“ a lucrătorilor tipografi din Iaşi, str. Cuza Vodă (localul societăţei funcţionarilor comerciali), d. dr. L. Ghelerter va ţinea Sîmbăta 8 Noembre c., orele 8 jum. seara o conferinţă publică tratînd despre bolile profesionale. Beneficiul ce va rezulta din această conferinţă, va fi pentru sporirea fondului societăţei „Unirea“ a lucrătorilor-tipografi. SS Membrii Camerei de Comerţ au fost convocaţi în adunare generală, pentru Mercuri 29 Octombrie. Iată chestiunele la ordinea zilei pentru această şedinţă. Propunerea modificărei Legei Monopolului Vînzărei băuturilor spirtoase, în sensul de a se lăsa liber comerţul de vin şi bere. Obligativitatea cîntărirei în obor. Virimente de fonduri în budgetul exerciţiului 1914—915. Aprobarea cheltuelelor făcute cu ocaziunea convocărei biurourilor Camerelor de Comerţ la Bucureşti în chestia discutei acordărei moratorului. Adresa Camerei de comerţ secţia Vaslui Nou 105 1 914 relativă la luarea oborului din acea localitate pe seama Camerei de Comerţ. Oficiu Ministerului de Industrie şi Comerţ cu no.9476 | 914, relativă la ordonanţarea sumei de 800 lei pentru reorganizarea biroului de analiză de pe lingă Camera de Comerţ Brăila. Adresa^Camerei de Comerţ Tulcea no. 597 | 914, relativă la comerţul de peşte. Cererea înregistrată no. 1993 1914 a Ligei Comercianţilor săteni din Jud. laşi, relativă la comerţul de băuturi spirtoase. Cererea înregistrată no. 3161 1914 a d-lui Elias Şaraga, relativă la imprimarea unei medalii comemorative cu ocazia morţei Regelui Carol I. Îi Iată noul şi interesantul program al cinematografului Pathé-Freres din sala Circului Sidoli, ce se reprezintă astă-seară Sâmbătă „Dispariţia contelui“ şi Detectivii din New-York, extraordinară şi senzaţională desfăşurare defectivă. Cele mai extravagante peripeţii, cele mai stranii aventuri, cinematograful ne redă în toată amănunţimea celebra Mafia Americană şi iscusiţii detectivi din New York se întrec in ingeniozităţile lor incomparabile. Vindecată de gelozie, splendidă comedie cu om deosebit subiect şi cu o originală înscenare. Fluviul Tamisa (Anglia), interesante scene şi vederi după natură. Max Linder se însoară, comedie hilariantă interpretată de simpaticul humorist parizian. Noul program viitor se reprezintă mîne Duminică 26 Octombrie două matineuri (3 şi 5 ore) şi reprezentaţie serală. Rivalul lui Sherlok Holmes, scene foarte humoristice. Urma scuzătoare, dramă modernă. SS ECOU. — Firma B. Rosen și Lupu Sufrin manufactură engros a trecut sub firma Lupu Sufrim singurul proprietar care a preluat activul și pasivul întregei întreprinderi. La via d-lui Const. Kilimoglu (comuna Copou), se află de vînzare viţe de vie din varietăţile Selection Carriere, Chasselas, Bordeaux, Bourgogne, altoite pe portailul cei mai rezistenţi. A se adresa la Iași, str. Toma Cozma 5 bis. Prețurile fixate vor fi aduse la cunoştința publicului, conform uzului localităţei în localurile fixate de către autorităţi. 2. Vînzarea produselor prevăzute la art. 2, în cazul cînd proprietarul lor refuză să le vîndă pe prețul maxim fixat, se va face de către primari. Invitaţiunea de a vinde pe preţurile maxime fixate,—care precede vînzărei de către autoritatea comunală,—se va face verbal sau înscris de către autoritatea poliţienească locală. Nerespectarea imediată a ordinului dat, va atrage după sine confiscarea de către poliţie, a măriei (afară de cantitatea necesară proprietarului pentru uzul personal) care se va preda, după stabilirea cantităței și calităței, primarului. Acesta va face vînzarea după prețul maxim stabilit pe numele și socoteala proprietarului. Mărfurile cu a căror vînzare primarul nu va voi să se însărcineze, se vor înapoia proprietarului. 3. Se va înţelege prin comerţ ,cu amănuntul, în spiritul art. 1 şi 2, aşa numitul comerţ de detail adică vînzarea directă către consumatori. 4. Autorităţile poliţieneşti sunt autorizate să uzeze de mijloacele legale de constrîngere pentru a împiedeca violarea art. 4 al legei. Oarecari măsuri au fost luate și la noi. Dar efectul lor nu l’a simțit nimeni cu folos. Afară dacă luarea de măsuri nu a fost numai un paravan pentru folosul cîtorva... Telegrame diferite Berlin. — Călători sosiţi din Varşovia cred a şti de mari progromuri ce ar fi avut loc la Lemberg, în ultimele zile. 50 familii israelite de bună condiţie socială ar fi fost omorîte,—alţi evrei grav răniţi. Deputatul Breiter care a încercat să apere pe evrei, a fost arestat, și se zice, deportat în Siberia.* Berlin.—Ziarul «Sumatrapost“ comunică prin Singapore ca fapt cert bombardarea portului Midras de către „Emden“. După Pening-Bladen iată cum s’au petrecut lucrurile. Prin telegrafia fără fir, comandantul vasului Emden întrebă dacă se găsesc la Madras vase de războiu germane, la care primi răspunsul: „Mulţumită lui D-zeu nu avem». «Atunci sosesc eu,o telegrafie din nou comandantul lui Emden şi primele granate zburară asupra portului Madras. Alta lupta navala anglo-termino — Un vas englez scufundat, mai multe altele grav avariate — Viena 611.—După raportul publicat de ziarul „Times“ din Londra despre lupta navală de lingă Chile (?) vaporul „Good Hope“ a fost atît de avariat încît a fost silit să fugă folosinduse de întuneric. Vaporul „Monmouth“ a încercat să îngăț dar a fost urmărit de un mic crucişător german, care lovindu-l încă de cîteva ori, l-a scufundat. Din cauza furtunei nu s-au putut întrebuința bărci de salvare. Se crede că vapoarele „Glascou“ și „Otrando“ au fost avariate, dar, din cauza repeziciunei lor, au putut scăpa în întuneric. Vapoarele germane nu au suferit pagube grave. D-lui Ministru de Finanţe Emil Costinescu BUCUREŞTI Subscrişii Cristea Daniel, director şi C. C. Popovici, subdirector, lucrînd în numele şi pentru Banca Iaşilor, societate anonimă cu sediul in Iaşi, avem onoarea a vă face cunoscut că la 16 Octombrie 1914, un funcţionar al nostru a perdut pe stradă în drumul spre Administraţia Financiară Iaşi, 65 (şase zeci şi cinci) cupoane cu scadenţa la 1 Octombrie 1914 de rentă amortibilă 4 la sută 1905 convertită valoare nominală lei 500, toate proprietatea noastră prin cumpărare precum urmează: No. 340092, conf. borderoului de cumpărare din 9 Noembrie 1912 de la d. N. I. Stroici. No. 107085, 118128, 127679, 131361, 139260 I 2, 130272 I 3, 141662, 148928 I 30, 156518, 156588 I 91, 158309, 160493 I 4,171247,323256 63,324598 I 9, 361025, conf. borderoului de cumpărare din 9 Noembrie 1912 de la d. C. C. Rusovici. No. 106673, 125014, 136362, 154917, 173328 I 9, 174774, 183038, 315001 318815,337903,342726,342738,366652 387336 I 7, 387346 I 7, 388049, conf. borderoului de cumpărare din 26 Noembrie 1912 de la d. C. Popovici. No. 346479 |81, 352524 25, 354794 357138, 357215, 359600, 3610234, conf. borderoului de cumpărare din 19 Noembrie 1912 de la d. N. I. Stroici. No. 132248 conform borderoului de cumpărare din 19 Februarie 1914 de la d. C. Popovici, cupoane purtind numerile de mai sus și facem opunere la plata lor conf. legei din 21 Ianuarie 1883. Ne alegem domiciliul în Bucureşti la Banca Romînească str. Smîrdan 5. Primiţi vă rugăm stima noastră. BANCA IAŞILOR Chr. Daniel, C. C. Popovici