Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)

1914-10-28 / nr. 2314

mm ABONAMENTE Us sa® m­M Administrația t VSpoar»nia IS» iJolldEse*', — TKS,Mr.mw No. »« v *»•­*. fjj ZîkR CONSIR ¥ T ©R = BEM©031Â't «OTfWI pag. Hi» 50 b. ^ -^V|VP4C iC«a8K­­rfifiiStm, iî direcțiunea um Ataasi 3&.1—Nu. 2314.—Marți 28 Oct. 1914 BANI Şi intrăm în războiu? Ni se dau argumente pentru eşirea noastră din neutralitate. Şeful nostul d. Take Ionescu, prin mijlocirea organului oficios al partidului «La Roumanie» ne-a arătat în mod magistral, aşa cum numai dînsul ştie s’o facă, care este idealul nostru naţional şi în ce stă izbînda pentru realizarea lui. Dl. N. filipescu adaogă la toate acestea un puternic argument. E evident, ne spune d sa, că dacă Austria răm­îne în picioare, soarta fraţilor noştri de peste munţi, va fi mai de plîns decît cum nu este astăzi. Şi cînd doi oameni din cei mai popu­lari, pe care îi are ţara noastră, se ros­tesc astfel, noi cei cari urmăm politiceşte ori pe unul ori pe cealalt, nu putem sta un moment la îndoială că dînşii nu ştiu bine cum ne aflăm cu acţiunea diplo­matică şi cu pregătirea armatei. Cînd ei ne spun că sub ambele aceste raporturi ţara e gata, neapărat că aşa trebue să fie. Un Take Ionescu, fost ministru de atîtea ori, care în calitatea aceasta a luat o parte atît de activă la campania de anul trecut din Bulgaria, care alături de şeful partidului conservator, Titu Ma­­iorescu, a condus cu atîta succes acţiunea diplomatică, nu se poate, nu e admisibil să nu ştie dacă putem intra în războiu cu şanse de cel puţin 90 la sută de suc­ces. Dar un N. Filipescu, care a avut ca ministru însărcinarea a se ocupa de ar­mată, şi a lăsat aşa de frumoase amin­tiri în­cît s’a cîştigat simpatia deosebită a acestei instituţiuni, se poate presupune că nu-şi dă sama de starea de pregătire în care se afla ea? Noi avem credinţa că aceşti doi însem­naţi oameni politici văd departe, şi văd bine. In starea în care au ajuns astă­zi lu­crurile, am mărit datoria ce o avem de a sprijini pe fraţii noştri de peste munţi. Austria a avut ocaziune să vadă care sunt sentimentele ţării în aceste mo­mente, iar noi nu ne-am sfiit a ni ne a­­răta pe faţă. Şi nu ne-am sfiit a face aceasta nici noi cei mai mici, dar nici cei mai mari. Ori­ce menajare a dispă­rut din vocabularul nostru. Dar chiar de nu ne-am fi manifestat pe faţă, austria­­cii tot ar fi ştiut ce gîndim, ce credem. Suntem atît de împânziţi de austriaci, unguri şi germani în­cît eu unul cel pu­ţin, cred că ei ne cunosc mai bine de­cît poate nu ne cunoaştem noi. Mă aş­tept chiar, ca în momentul cînd vom intra în campanie, să avem surprize la cari nu ne-am aşteptat nici cînd. Să nu mai vorbim de valea Prahovei, care în întregime este în mîna lor, ci să ne gîndim că în toate oraşele noastre nu e prăvălie în care să nu se găsiască cîte un german ori austriac. Dar la ţară, cîţi administratori de mo­şie, cîţî ferşteri tot germani?! Şi toţi ştiu cîte ceva. Astăzi chiar dacă noi nu ne-am mişca şi am asculta de poveţele venite mai a­­les din partea locului, adică de la Aus­tria şi Germania, încă am rămînea straş­nic de răspunzători pentru Romînii din Transilvania. Numai prin faptul că ne-am aratat pe faţă sentimentele am îngreuiat situaţiunea acelora. Numai pentru că noi aici în Re­gat vom fi manifestat paşnic, romînii de dincolo vor avea de îndurat mizerii, care le va face viaţa de nesuferit. Avem credinţa că toţi bunii romini vor înţelege că dreptatea stă de partea popularilor oameni politici Take Ionescu şi N. Filipescu. Avem credinţa că în definitiv şi guver­nanţii de astăzi se vor ralia la aceste păreri. Ori­ce-ar fi şi ori­care va fi rezulta­tul, un asemenea războiu va fi popular, mai popular ca cel contra Bulgariei de anul trecut. Un războiu însă are atîtea neajunsuri, aduce după el atîta jale şi pustiire, îneît e o datorie ca el să fie întreprins în con­diţiile cele mai favorabile şi să se facă cu cele mai mici sacrificii posibile. A începe războiul în puterea iernei este a adăuga pe lingă străşniciile ine­rente acelei acţiuni, încă o cauză de dis­trugere a oamenilor. E probabil ca chiar cei astăzi anga­jaţi în luptă, încă vor înceta pe timpul iernei atacurile, sau in orice caz ele nu vor fi date cu violenţa din alte anotim­puri. Cred că sunt în sentimentul general, cînd zic că ar fi de preferat ca nu iarna să începem campania. Ştim de altă parte, cum zice şi croni­carul nostru Miron Costin, că nu vremile ascultă de om, dar eu înţeleg a se face pe cit omeneşte e posibil ca această ca­lamitate să ne atingă cît mai puţin. Ţara noastă pentru întinderea ei de astăzi are o populaţie destul de mică.­Să menajăm pe cît se poate această popu­­laţiune. De ne va fi scris să piară o parte din ea, să piară de gloanţe, iar nu de neajunsuri şi intemperii. Dar dacă noi romînii băştinaşi din Re­gat avem datoria către fraţii noştri de peste munţi, e uşor de văzut cu cît sunt mai mult datori acei fraţi de peste munţi veniţi şi aşezaţi statornic printre noi. De la dînşii ne aşteptăm nu numai la făgădueli platonice, voim să-i vedem în realitate stînd în frunte. Acum cînd chestiunea întrării noastre în războiu se pune mai cu tărie, nu ne putem mulţumi numai cu frumoasele ar­ticole ale unui Octavian Goga ori A. Ciurcu. Noi ne dăm pe noi, dăm pe fiii noştri pentru o cauză care în definitiv e mai mult a lor şi datori sunt dînşii să iea mai cu vioiciune parte la această mişcare. Repet încă o dată. Printre noi sunt Transilvăneni bogaţi, sunt unii cu situa­ţii inalte in politică precum şi in admi­nistraţiile ţarei. Ei bine ! să dea exem­ple de curaj civic, să vie mai înainte de orice cu ajutoare pentru cei ce se vor osteni să le dea o patrie liberă, să iea ei însuşi parte activă, nu numai cu vorba. V. I. Radu ISOTA 2MB Falnic... Intr’un comunicat austriac de acum 2- 3 zile se putea ceti intre altele : „Sabatul nu e de cât un morman de ruine, n’a rămas casă în picioare, iar drapelul austro­­ungar filiftie falnic de-asupra orașului cucerit. (K. K. T. Kor. Bureau/1. Lăsînd de-oparte emfaza cam ridiculă —mai mult sau mai puţin inerentă co­municatelor oficiale, găsim că, totuşi, nu e de neaparată trebuinţă ca ele să fie şi idioate, ca stilul K. E. T. de mai sus. Est modus in rebus... Teatrul nostru încă o legendă, care e pe cale de a dispărea. Se susţinea că ori ce s’ar face ori ce îmbunătăţiri s’ar aduce teatrului atît din punct de vedere material cît şi al personalului actoricesc, lucrurile nu se vor schimba. Se ştie cum mergea anii trecuţi teatrul nostru. Se zicea că dacă in casa lui sunt dificile, dacă lumea nu se duce la spec­tacole, este că publicul iaşan e indefe­­rent. Se spunea de altfel spre ruşinea acestui public, că el apreciază mai mult cinematograful de­cît teatrul. Legenda tinde la dispariţiune, iar pu­blicul a scăpa de ponosul, ce pe nedrept i se atribuia. A fost de ajuns ca să intre­­ teatrul nostru cite­va elemente noi, elemente bu­ne, pentru ca în sala de spectacol să nu rămîe loc gol. Reprezentaţia de Sîmbătă seara, în ca­re s-au pus în evidenţă, două din ele­mentele noi, D-na şi D. Braborescu, ne întăreşte în convingerea că teatrul a fă­cut o bună achiziţiune în persoana lor, iar publicul ştie să aprecieze aceasta. In piesa «Frumoasa aventură» D-na Braborescu a dezvoltat un talent şi pri­cepere a rolului, care i-a cîştigat simpa­tiile publicului, simpatii pe care acesta i Ie-a arătat prin dese şi repetate aplauze. Jocul său, redarea celor mai mici nu­anţe de mişcări, expresiuni de figură şi dicţiunea clară ne face să-i prezicem suc­cese din ce în ce mai desăvîrşite. Aşteptăm s’o vedem şi în alte roluri, pentru ca să putem judeca şi aprecia la ce ne putem aştepta de la frumosul său talent. D. Brabotescu a fost un partener con­ştiincios. D-sa a jucat rolul său cu e­­leganţă. Ne place să credem că puţina jenă de care s’au resimţit întru cît­va ambii artişti va dispărea şi că teatrul nostru va ajunge la înălţimea cerută de la un templu al artei. Nu mai puţin încîntător s’a prezentat d-na V. Cuzinschi şi d. Petrone. Ambii au susţinut cu putere rolurile lor, ba am putea zice că pentru reprezentaţia de Sîmbătă, s’au întrecut. D-na Cuzinschi a fost admirabilă, iar publicul nu i-a me­najat aplauzele. D. Petrone de aseme­nea prin jocul său prin modul de a se exprima, dezvăleşte pe fie­care dată pe bunul şi îndemînatecul actor. Toţi ceilalţi s’au făcut datoria cît se poate mai bine. A fost o serată plăcută. Lumea a plecat perfect mulțumită dîndu-și întîlnire la al­te piese Vii. Mici Polemici A descrie actualul războiu în culori... vii, nu e destul: trebuie culori multe pentru războiul pe care-l poartă albii, negrii, galbenii, brunii etc. * Inundaţii mari pe teritoriul luptelor? Nimic de mirat, dacă vin oştirile în valuri !* Autorităţile noastre vor interveni con­tra scumpirii traiului — după ce vom fi pierit de foame. Ştiţi povestea calului pe care-l jeleşte stăpînul: — Ce păcat ! A pritit de foame, toc­mai cînd îl învăţasem să nu mînîhce... După ce s'a lansat ,,Războiul po­poarelor“ se anunţă acum „Săptămîna războiului“. — E un războiu între editori, din pricina războiului... * Din paradoxele războiului de azi, s’a întunecat pină și... Răsăritul. O revistă dă alarma că pentru ruso­­filism ziaristic s’ar fi schimbat la Bancă 5 milioane ruble în galbeni. — De geaba nu se temea totdeauna Kaiserul de pericolul.. galbăn ! m Ara vorbit în numărul nostru de ieri despre memoriul pe care profesorii universitari l-au prezentat M. S. Regelui Ferdinand. Acel memoriu a apărut în ziare şi în lipsă de spaţiu, reproducem partea fi­nală, în cuprinsul următor : Douăsprezece milioane de romîni, pu-­i­înd credinţa şi nădejdia în inima de ..bun român“ şi „în dragostea pentru neam“ cu care aţi inaugurat măreaţa voastră misiune aşteaptă de la Majesta­­tea Voastră înfăptuirea idealului sfint al neamului­. Ingâduiţi-vâ, Sire, nouă, ca reprezen­tanţi ai cultunii naţionale şi îndrumătorii educaţiu­nei patriotice, să fim interpreţii acestor sentimente înaintea Majestăţei Voastre şi depunînd omagiile noastre cu­­ rotund devotament, şi vă rugăm, prea Înălţate Doamne şi Rege al nostru, ca să conjuraţi pînă mai este timp, primejdia ce ameninţă neam şi ţară. Pronia a voit ca, în aceste vremi de grea cumpănă, să încredinţeze Majestă­­ţeî Voastre frînele ţării şi destinele nea­mului, spre a duce Romînia şi neamul romînesc la isbîndă. Prima pagină a domniei Majestăţei Voastre va să fie scri­să cu glorie în cartea neamului, glorifi­­cînd numele Vostru din generaţie şi din secol în secol. Ţara şi neamul întreg, cu credinţă şi nădejdie dătătoare de putere ce chezăşueş­­te­ izbînda, aşteaptă cuvîntul Majestăţei Voastre, căci sună ceasul cel mare. Să trăiţi Sire ! Ş. D. G. Mătzescu, primarul oraşu­lui, a plecat aseară la Bucureşti. Prima­rul nostru se va pune în legătură cu ad­ministraţia comunală din Capitală, pen­tru a studi împreună măsurile necesare, pentru a aduce, o oftinire a preţurilor alimentelor de prima necesitate. i­ Fruntaşii liberali veniţi azi din Bucureşti afirmă că parlamentul se va deschide la 15 Noembrie, dar va func­ţiona numai cite­va zile după care se va proroga pină la 15 Decembrie. Şi Generalul Presan, noul comandant al corpului 4 de armată, soseşte în astă seară în localitate. SS Unele ziare publică ştirea că mi­nisterul de război a dispus să se achite ofiţerilor şi a doua jumătate din prima de echipare, pentru complectarea echi­pamentului. Totuşi sunt ofiţeri care /­ină în pre­zent n’au primit nici prima jumătate, sub motiv că nu sunt bani. SS In numărul nostru de mline van publica o cronică teatrală, datorită d-lui C. Al^x­hidrescu, şi in care se vorbeşte in speci­al de debutul soţilor Brabotescu. Vom publica de a­semen­ea o cronică asupra „S­uptemind dramatice“ a cola­boratorului nostru special. SS In viitoarea sa şedinţă, consiliul comunal se va ocupa­­exclusiv de mo­dificarea regulamentelor comunale în ceia ce priveşte vinzarea alimentelor de prima necesitate. SS Societatea muzicală «Lira» îşi reîn­cepe activitatea printr-o serată muzicală ce are loc în astă seară, în localul can­tinei şcolare, din strada Albă. SS D. Crudu directorul şcoalei inferi­oare de meserii, a reclamat poliţiei, că i-a dispărut servitoarea, după ce i-a furat cîte­va inele de mare valoare. SS I P. S. S. Mitropolitul Moldovei a plecat aseară la Bucureşti. SS D. Sibianu a fost numit profesor de piano la Liceul internat. SS La Conservatorul de muzică din localitate au început pregătirile pentru o serie de concerte simfonice, ce se vor da in cursul acestei săptămîni, sub aus­piciile aestei instituţiuni. SS Direcţia generală a telegrafelor a rugat stăruitor administraţia comunală să întervie de urgenţă pe lîngă­ societatea de electricitate, ca să ieie măsuri de pro­tecţiune şi de izolare a instalaţiunelor sale, evitîndu-se astfel daranjarea incon­­tinuă a firelor telegrafece şi telefonice. SS In numărul curent al publicaţiunei lunare , „Revista Unirea Femeilor Romîne“ a apărut un interesant şi documentat ar­­ticol critic asupra cunoscutei lucrări a Dr. Ioan M. Dinescu.—„Studiul Medico- Social asupra copiilor din Romînia“, din citirea acestei critici se poate vedea cît de mult a fost apreciată suscitată operă, de către Societatea „Unirea Educatoare­lor Romîne. ■ ■ ■ ■Pi efect­ura de Iaşi va publica mini o înştiinţare cătră proprietarii cărora li s’au rechiziţionat caii, ca să vină să şi-l iea dacă renunţă la chirie pentru zilele cu­ acele animale­­ a servit până acum. SS Subscripţia deschisă de revista ia­­şană „Viaţa Rommească“ pentru ridica­rea unui monument regretatului Spiru Haret atinge suma de 8950 franci. SS Dl. I. M. Raşcu a fost numit pro­fesor suplinitor pentru limba franceză, curs inferior, la liceul naţional. SS Dl. inspector secundar Iuga a an­chetat­­la siala comercială superioară oarecari plîngeri referitoare la cursul de limba germană, cursul seral. SS Cronici referitoare la marea actua­litate a războiului european semnează în numărul „Vieţei Romîneşti“ ce apare astăzi, d-nii Em. Triandafil, I. Bărbulescu, G. Galaction, Alexis Nour şi alţii. SS Toţi absolvenţii a­u clase liceale sau gimnaziale şi, ai şcoalei comerciale superioare, secţia de seară, sunt convo­caţi pentru mine Marţi, 28 oct. între o­­rele 8—9 seara, în localul societateî fun­cţionarilor comerciali, str. Cuza Vodă 71, la o consfătuire în legătură cu poziţia lor militară. 35 Iată noul şi interesantul program al cinematografului Pathé-Freres din sala Circului Sidoli, ce se reprezintă astă­zi Luni : «Omul din pivniţă» extraordinară şi senzaţională desfăşurare detectivă. Cele mai extravagante peripeţii, cele mai stra­nii aventuri. Celebrul detectiv Stuart Webbs esce­­leazâ prin dibăcia lui fără seamăn, prin curajul incomparabil, prin viclenii fără pereche şi prin ingeniozităţii incompara­bile. (4 părţi). Noul program viitor se reprezintă poimîne Mercuri: DENISA, operă premiată a celebrului academician francez Alexandre Dumas­­fiul. Peste cîteva zile: «Lupta de la Wa­terloo» groaznica bătălie între armatele prusiene și engleze contra lui Napoleon I (1815). SS Aseară într’un cerc familiar a avut loc logodna drăgălaşei d-re Angelica A­­lexandrescu, teligrafistă, fiica d-lui și d-nei I. Alexandrescu cu d. Ștefan N. Portizan, telegrafist. Felicitări. SS Debitul Badareu aduce la cunoş­tinţa Onor. Public, că a redus în mod simţitor preţurile produselor alimentare vînzîndu-le sub preţul pieţii şi anume: Deliciosul unt pe masă şi cafea 6.00 kg Smîntîna dulce centrifugată 2 40 „ Brînză de burduf, de munte 3.00 „ Caşcaval de Penteleu 3.00 „ Adevăratul GUudem de Botoşani 5— „ Renumitul Salam de Sibiu Grăsime de porc topită Brînză de Bră­ila Brînza Olanda Rocfert Gervais bucata Schweitzer De asemenea se găseşte must dulce şi vin nou de calităţi superioare. 7- „ 2.00 „ 2- „ 4.50 „ 5.60 „ 0.45 „ 4.80 » Járási átMista Zürich. — Ziarul „Neue Züricher Na­chrichten“ comentând cele date în vileag cu privire la documentele găsite la Bru­xelles, scrie, între altele : „De la publicarea schimbului de tele­grame dintre ţar şi împăratul german şi dintre acesta şi regele George al Angliei nici una din destăinuirile diplomatice nu a atins importanţa zguduitoare a acesteia. S’a stabilit acum pentru totdeauna, cu documente originale că, încă din 1906, adecă după conferinţa din Algeciras, pe timpul politicei de încercuire a lui Eduard VII, exista o conjuraţie din partea Franţiei şi Angliei, — se’nţelege şi a Rusiei — îndreptată contra Germaniei şi că Belgia încă de atunci s’a raliat la această con­juraţie. Şi mai departe : „Astăzi a devenit dlar fapt istoric do­vedit că nu Germania a violat neutra­litatea belgiană dar că însăşi factorii conducători ai destinelor belgiene au vio­lat această neutralitate. Prin urmare cu deplină dreptate a putut cancelarul german să rostească în discursul său din parlament de la 3 Au­gust cuvintele: «Germania este atacată şi constrînsă la apărare». De­sigur în Berlin se cunoştea aproape adliteram con­ţinutul acestei convenţii, almintrelea nu ar avea nici o valoare diplomaţia ger­mană. Cu atît mai măreaţă apare iubirea de pace şi dorinţa de a o menţine la cei doi împăraţi aliaţi, cînd cu toată e­­xistenţa de 8 ani a acestei permanente ameninţări n’au scos sabia din teacă în momente mult mai prielnice ţărilor lor pentru o acţiune războinică de cum sunt momentele de faţă“. Ziarul încheie : „Neutralitatea belgiană a fost stran­gulată în 1906 prin un complot la care Germania n’a participat. Politica Germaniei apare acum şi celor cari aveau îndoeli încă nepătată, neş­tirbită şi mărinimoasă şi în chestia re­feritoare la Belgia, căci Germania trecînd peste toate consideraţiile, a întins Belgiei de două ori mîna de pace. De abea acum se lămureşte că Belgia avea cuvînt să strîngă această mină. A respins’o şi cu aceasta s’a sigilat definitiv capitolul vieței sale istorice“. Comunicat german Telegramă oficială din Berlin cătră consulatul german din Iaşi. Marele cartier general. 8 Noembrie amiază !) Ofensiva noastră la Ypres şi la vest de Lille a continuat şi eri. La marginea de vest a Argoniiilor am cucerit înăl­ţimea importantă Vienne de Chateau, pentru care se lupta de mai multe săp­tămîni. Cu această ocazie am făcut pradă 2 tunuri şi 2 mitraliere. In colo ziua ce­ţoasă a trecut în apus liniştit In răsărit nimic nou. II. Victoria de la coasta Chilenă, sem­nalată ieri s’a dovedit ulterior ca mult mai importantă. Escadra amiralului Cra­ddock este complect nimicită. Afară de „Momnouth“ şi crucişătorul «Goodhope» nava amiralului, a fost scufundată. Despre „Glasgow“ lipsesc ştiri pozitive; pare că a fost desarmat. Năvile germane au nu­mai leziuni uşoare şi puţini uşor rîniţi.

Next