Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)
1914-10-28 / nr. 2314
mm ABONAMENTE Us sa® mM Administrația t VSpoar»nia IS» iJolldEse*', — TKS,Mr.mw No. »« v *»•*. fjj ZîkR CONSIR ¥ T ©R = BEM©031Â't «OTfWI pag. Hi» 50 b. ^ -^V|VP4C iC«a8KrfifiiStm, iî direcțiunea um Ataasi 3&.1—Nu. 2314.—Marți 28 Oct. 1914 BANI Şi intrăm în războiu? Ni se dau argumente pentru eşirea noastră din neutralitate. Şeful nostul d. Take Ionescu, prin mijlocirea organului oficios al partidului «La Roumanie» ne-a arătat în mod magistral, aşa cum numai dînsul ştie s’o facă, care este idealul nostru naţional şi în ce stă izbînda pentru realizarea lui. Dl. N. filipescu adaogă la toate acestea un puternic argument. E evident, ne spune d sa, că dacă Austria rămîne în picioare, soarta fraţilor noştri de peste munţi, va fi mai de plîns decît cum nu este astăzi. Şi cînd doi oameni din cei mai populari, pe care îi are ţara noastră, se rostesc astfel, noi cei cari urmăm politiceşte ori pe unul ori pe cealalt, nu putem sta un moment la îndoială că dînşii nu ştiu bine cum ne aflăm cu acţiunea diplomatică şi cu pregătirea armatei. Cînd ei ne spun că sub ambele aceste raporturi ţara e gata, neapărat că aşa trebue să fie. Un Take Ionescu, fost ministru de atîtea ori, care în calitatea aceasta a luat o parte atît de activă la campania de anul trecut din Bulgaria, care alături de şeful partidului conservator, Titu Maiorescu, a condus cu atîta succes acţiunea diplomatică, nu se poate, nu e admisibil să nu ştie dacă putem intra în războiu cu şanse de cel puţin 90 la sută de succes. Dar un N. Filipescu, care a avut ca ministru însărcinarea a se ocupa de armată, şi a lăsat aşa de frumoase amintiri încît s’a cîştigat simpatia deosebită a acestei instituţiuni, se poate presupune că nu-şi dă sama de starea de pregătire în care se afla ea? Noi avem credinţa că aceşti doi însemnaţi oameni politici văd departe, şi văd bine. In starea în care au ajuns astăzi lucrurile, am mărit datoria ce o avem de a sprijini pe fraţii noştri de peste munţi. Austria a avut ocaziune să vadă care sunt sentimentele ţării în aceste momente, iar noi nu ne-am sfiit a ni ne arăta pe faţă. Şi nu ne-am sfiit a face aceasta nici noi cei mai mici, dar nici cei mai mari. Orice menajare a dispărut din vocabularul nostru. Dar chiar de nu ne-am fi manifestat pe faţă, austriacii tot ar fi ştiut ce gîndim, ce credem. Suntem atît de împânziţi de austriaci, unguri şi germani încît eu unul cel puţin, cred că ei ne cunosc mai bine decît poate nu ne cunoaştem noi. Mă aştept chiar, ca în momentul cînd vom intra în campanie, să avem surprize la cari nu ne-am aşteptat nici cînd. Să nu mai vorbim de valea Prahovei, care în întregime este în mîna lor, ci să ne gîndim că în toate oraşele noastre nu e prăvălie în care să nu se găsiască cîte un german ori austriac. Dar la ţară, cîţi administratori de moşie, cîţî ferşteri tot germani?! Şi toţi ştiu cîte ceva. Astăzi chiar dacă noi nu ne-am mişca şi am asculta de poveţele venite mai ales din partea locului, adică de la Austria şi Germania, încă am rămînea straşnic de răspunzători pentru Romînii din Transilvania. Numai prin faptul că ne-am aratat pe faţă sentimentele am îngreuiat situaţiunea acelora. Numai pentru că noi aici în Regat vom fi manifestat paşnic, romînii de dincolo vor avea de îndurat mizerii, care le va face viaţa de nesuferit. Avem credinţa că toţi bunii romini vor înţelege că dreptatea stă de partea popularilor oameni politici Take Ionescu şi N. Filipescu. Avem credinţa că în definitiv şi guvernanţii de astăzi se vor ralia la aceste păreri. Orice-ar fi şi oricare va fi rezultatul, un asemenea războiu va fi popular, mai popular ca cel contra Bulgariei de anul trecut. Un războiu însă are atîtea neajunsuri, aduce după el atîta jale şi pustiire, îneît e o datorie ca el să fie întreprins în condiţiile cele mai favorabile şi să se facă cu cele mai mici sacrificii posibile. A începe războiul în puterea iernei este a adăuga pe lingă străşniciile inerente acelei acţiuni, încă o cauză de distrugere a oamenilor. E probabil ca chiar cei astăzi angajaţi în luptă, încă vor înceta pe timpul iernei atacurile, sau in orice caz ele nu vor fi date cu violenţa din alte anotimpuri. Cred că sunt în sentimentul general, cînd zic că ar fi de preferat ca nu iarna să începem campania. Ştim de altă parte, cum zice şi cronicarul nostru Miron Costin, că nu vremile ascultă de om, dar eu înţeleg a se face pe cit omeneşte e posibil ca această calamitate să ne atingă cît mai puţin. Ţara noastă pentru întinderea ei de astăzi are o populaţie destul de mică.Să menajăm pe cît se poate această populaţiune. De ne va fi scris să piară o parte din ea, să piară de gloanţe, iar nu de neajunsuri şi intemperii. Dar dacă noi romînii băştinaşi din Regat avem datoria către fraţii noştri de peste munţi, e uşor de văzut cu cît sunt mai mult datori acei fraţi de peste munţi veniţi şi aşezaţi statornic printre noi. De la dînşii ne aşteptăm nu numai la făgădueli platonice, voim să-i vedem în realitate stînd în frunte. Acum cînd chestiunea întrării noastre în războiu se pune mai cu tărie, nu ne putem mulţumi numai cu frumoasele articole ale unui Octavian Goga ori A. Ciurcu. Noi ne dăm pe noi, dăm pe fiii noştri pentru o cauză care în definitiv e mai mult a lor şi datori sunt dînşii să iea mai cu vioiciune parte la această mişcare. Repet încă o dată. Printre noi sunt Transilvăneni bogaţi, sunt unii cu situaţii inalte in politică precum şi in administraţiile ţarei. Ei bine ! să dea exemple de curaj civic, să vie mai înainte de orice cu ajutoare pentru cei ce se vor osteni să le dea o patrie liberă, să iea ei însuşi parte activă, nu numai cu vorba. V. I. Radu ISOTA 2MB Falnic... Intr’un comunicat austriac de acum 2- 3 zile se putea ceti intre altele : „Sabatul nu e de cât un morman de ruine, n’a rămas casă în picioare, iar drapelul austroungar filiftie falnic de-asupra orașului cucerit. (K. K. T. Kor. Bureau/1. Lăsînd de-oparte emfaza cam ridiculă —mai mult sau mai puţin inerentă comunicatelor oficiale, găsim că, totuşi, nu e de neaparată trebuinţă ca ele să fie şi idioate, ca stilul K. E. T. de mai sus. Est modus in rebus... Teatrul nostru încă o legendă, care e pe cale de a dispărea. Se susţinea că ori ce s’ar face ori ce îmbunătăţiri s’ar aduce teatrului atît din punct de vedere material cît şi al personalului actoricesc, lucrurile nu se vor schimba. Se ştie cum mergea anii trecuţi teatrul nostru. Se zicea că dacă in casa lui sunt dificile, dacă lumea nu se duce la spectacole, este că publicul iaşan e indeferent. Se spunea de altfel spre ruşinea acestui public, că el apreciază mai mult cinematograful decît teatrul. Legenda tinde la dispariţiune, iar publicul a scăpa de ponosul, ce pe nedrept i se atribuia. A fost de ajuns ca să intre teatrul nostru citeva elemente noi, elemente bune, pentru ca în sala de spectacol să nu rămîe loc gol. Reprezentaţia de Sîmbătă seara, în care s-au pus în evidenţă, două din elementele noi, D-na şi D. Braborescu, ne întăreşte în convingerea că teatrul a făcut o bună achiziţiune în persoana lor, iar publicul ştie să aprecieze aceasta. In piesa «Frumoasa aventură» D-na Braborescu a dezvoltat un talent şi pricepere a rolului, care i-a cîştigat simpatiile publicului, simpatii pe care acesta i Ie-a arătat prin dese şi repetate aplauze. Jocul său, redarea celor mai mici nuanţe de mişcări, expresiuni de figură şi dicţiunea clară ne face să-i prezicem succese din ce în ce mai desăvîrşite. Aşteptăm s’o vedem şi în alte roluri, pentru ca să putem judeca şi aprecia la ce ne putem aştepta de la frumosul său talent. D. Brabotescu a fost un partener conştiincios. D-sa a jucat rolul său cu eleganţă. Ne place să credem că puţina jenă de care s’au resimţit întru cîtva ambii artişti va dispărea şi că teatrul nostru va ajunge la înălţimea cerută de la un templu al artei. Nu mai puţin încîntător s’a prezentat d-na V. Cuzinschi şi d. Petrone. Ambii au susţinut cu putere rolurile lor, ba am putea zice că pentru reprezentaţia de Sîmbătă, s’au întrecut. D-na Cuzinschi a fost admirabilă, iar publicul nu i-a menajat aplauzele. D. Petrone de asemenea prin jocul său prin modul de a se exprima, dezvăleşte pe fiecare dată pe bunul şi îndemînatecul actor. Toţi ceilalţi s’au făcut datoria cît se poate mai bine. A fost o serată plăcută. Lumea a plecat perfect mulțumită dîndu-și întîlnire la alte piese Vii. Mici Polemici A descrie actualul războiu în culori... vii, nu e destul: trebuie culori multe pentru războiul pe care-l poartă albii, negrii, galbenii, brunii etc. * Inundaţii mari pe teritoriul luptelor? Nimic de mirat, dacă vin oştirile în valuri !* Autorităţile noastre vor interveni contra scumpirii traiului — după ce vom fi pierit de foame. Ştiţi povestea calului pe care-l jeleşte stăpînul: — Ce păcat ! A pritit de foame, tocmai cînd îl învăţasem să nu mînîhce... După ce s'a lansat ,,Războiul popoarelor“ se anunţă acum „Săptămîna războiului“. — E un războiu între editori, din pricina războiului... * Din paradoxele războiului de azi, s’a întunecat pină și... Răsăritul. O revistă dă alarma că pentru rusofilism ziaristic s’ar fi schimbat la Bancă 5 milioane ruble în galbeni. — De geaba nu se temea totdeauna Kaiserul de pericolul.. galbăn ! m Ara vorbit în numărul nostru de ieri despre memoriul pe care profesorii universitari l-au prezentat M. S. Regelui Ferdinand. Acel memoriu a apărut în ziare şi în lipsă de spaţiu, reproducem partea finală, în cuprinsul următor : Douăsprezece milioane de romîni, pu-iînd credinţa şi nădejdia în inima de ..bun român“ şi „în dragostea pentru neam“ cu care aţi inaugurat măreaţa voastră misiune aşteaptă de la Majestatea Voastră înfăptuirea idealului sfint al neamului. Ingâduiţi-vâ, Sire, nouă, ca reprezentanţi ai cultunii naţionale şi îndrumătorii educaţiunei patriotice, să fim interpreţii acestor sentimente înaintea Majestăţei Voastre şi depunînd omagiile noastre cu rotund devotament, şi vă rugăm, prea Înălţate Doamne şi Rege al nostru, ca să conjuraţi pînă mai este timp, primejdia ce ameninţă neam şi ţară. Pronia a voit ca, în aceste vremi de grea cumpănă, să încredinţeze Majestăţeî Voastre frînele ţării şi destinele neamului, spre a duce Romînia şi neamul romînesc la isbîndă. Prima pagină a domniei Majestăţei Voastre va să fie scrisă cu glorie în cartea neamului, glorificînd numele Vostru din generaţie şi din secol în secol. Ţara şi neamul întreg, cu credinţă şi nădejdie dătătoare de putere ce chezăşueşte izbînda, aşteaptă cuvîntul Majestăţei Voastre, căci sună ceasul cel mare. Să trăiţi Sire ! Ş. D. G. Mătzescu, primarul oraşului, a plecat aseară la Bucureşti. Primarul nostru se va pune în legătură cu administraţia comunală din Capitală, pentru a studi împreună măsurile necesare, pentru a aduce, o oftinire a preţurilor alimentelor de prima necesitate. i Fruntaşii liberali veniţi azi din Bucureşti afirmă că parlamentul se va deschide la 15 Noembrie, dar va funcţiona numai citeva zile după care se va proroga pină la 15 Decembrie. Şi Generalul Presan, noul comandant al corpului 4 de armată, soseşte în astă seară în localitate. SS Unele ziare publică ştirea că ministerul de război a dispus să se achite ofiţerilor şi a doua jumătate din prima de echipare, pentru complectarea echipamentului. Totuşi sunt ofiţeri care /ină în prezent n’au primit nici prima jumătate, sub motiv că nu sunt bani. SS In numărul nostru de mline van publica o cronică teatrală, datorită d-lui C. Al^xhidrescu, şi in care se vorbeşte in special de debutul soţilor Brabotescu. Vom publica de asemenea o cronică asupra „Suptemind dramatice“ a colaboratorului nostru special. SS In viitoarea sa şedinţă, consiliul comunal se va ocupaexclusiv de modificarea regulamentelor comunale în ceia ce priveşte vinzarea alimentelor de prima necesitate. SS Societatea muzicală «Lira» îşi reîncepe activitatea printr-o serată muzicală ce are loc în astă seară, în localul cantinei şcolare, din strada Albă. SS D. Crudu directorul şcoalei inferioare de meserii, a reclamat poliţiei, că i-a dispărut servitoarea, după ce i-a furat cîteva inele de mare valoare. SS I P. S. S. Mitropolitul Moldovei a plecat aseară la Bucureşti. SS D. Sibianu a fost numit profesor de piano la Liceul internat. SS La Conservatorul de muzică din localitate au început pregătirile pentru o serie de concerte simfonice, ce se vor da in cursul acestei săptămîni, sub auspiciile aestei instituţiuni. SS Direcţia generală a telegrafelor a rugat stăruitor administraţia comunală să întervie de urgenţă pe lîngă societatea de electricitate, ca să ieie măsuri de protecţiune şi de izolare a instalaţiunelor sale, evitîndu-se astfel daranjarea incontinuă a firelor telegrafece şi telefonice. SS In numărul curent al publicaţiunei lunare , „Revista Unirea Femeilor Romîne“ a apărut un interesant şi documentat articol critic asupra cunoscutei lucrări a Dr. Ioan M. Dinescu.—„Studiul Medico- Social asupra copiilor din Romînia“, din citirea acestei critici se poate vedea cît de mult a fost apreciată suscitată operă, de către Societatea „Unirea Educatoarelor Romîne. ■ ■ ■ ■Pi efectura de Iaşi va publica mini o înştiinţare cătră proprietarii cărora li s’au rechiziţionat caii, ca să vină să şi-l iea dacă renunţă la chirie pentru zilele cu acele animale a servit până acum. SS Subscripţia deschisă de revista iaşană „Viaţa Rommească“ pentru ridicarea unui monument regretatului Spiru Haret atinge suma de 8950 franci. SS Dl. I. M. Raşcu a fost numit profesor suplinitor pentru limba franceză, curs inferior, la liceul naţional. SS Dl. inspector secundar Iuga a anchetatla siala comercială superioară oarecari plîngeri referitoare la cursul de limba germană, cursul seral. SS Cronici referitoare la marea actualitate a războiului european semnează în numărul „Vieţei Romîneşti“ ce apare astăzi, d-nii Em. Triandafil, I. Bărbulescu, G. Galaction, Alexis Nour şi alţii. SS Toţi absolvenţii au clase liceale sau gimnaziale şi, ai şcoalei comerciale superioare, secţia de seară, sunt convocaţi pentru mine Marţi, 28 oct. între orele 8—9 seara, în localul societateî funcţionarilor comerciali, str. Cuza Vodă 71, la o consfătuire în legătură cu poziţia lor militară. 35 Iată noul şi interesantul program al cinematografului Pathé-Freres din sala Circului Sidoli, ce se reprezintă astăzi Luni : «Omul din pivniţă» extraordinară şi senzaţională desfăşurare detectivă. Cele mai extravagante peripeţii, cele mai stranii aventuri. Celebrul detectiv Stuart Webbs esceleazâ prin dibăcia lui fără seamăn, prin curajul incomparabil, prin viclenii fără pereche şi prin ingeniozităţii incomparabile. (4 părţi). Noul program viitor se reprezintă poimîne Mercuri: DENISA, operă premiată a celebrului academician francez Alexandre Dumasfiul. Peste cîteva zile: «Lupta de la Waterloo» groaznica bătălie între armatele prusiene și engleze contra lui Napoleon I (1815). SS Aseară într’un cerc familiar a avut loc logodna drăgălaşei d-re Angelica Alexandrescu, teligrafistă, fiica d-lui și d-nei I. Alexandrescu cu d. Ștefan N. Portizan, telegrafist. Felicitări. SS Debitul Badareu aduce la cunoştinţa Onor. Public, că a redus în mod simţitor preţurile produselor alimentare vînzîndu-le sub preţul pieţii şi anume: Deliciosul unt pe masă şi cafea 6.00 kg Smîntîna dulce centrifugată 2 40 „ Brînză de burduf, de munte 3.00 „ Caşcaval de Penteleu 3.00 „ Adevăratul GUudem de Botoşani 5— „ Renumitul Salam de Sibiu Grăsime de porc topită Brînză de Brăila Brînza Olanda Rocfert Gervais bucata Schweitzer De asemenea se găseşte must dulce şi vin nou de calităţi superioare. 7- „ 2.00 „ 2- „ 4.50 „ 5.60 „ 0.45 „ 4.80 » Járási átMista Zürich. — Ziarul „Neue Züricher Nachrichten“ comentând cele date în vileag cu privire la documentele găsite la Bruxelles, scrie, între altele : „De la publicarea schimbului de telegrame dintre ţar şi împăratul german şi dintre acesta şi regele George al Angliei nici una din destăinuirile diplomatice nu a atins importanţa zguduitoare a acesteia. S’a stabilit acum pentru totdeauna, cu documente originale că, încă din 1906, adecă după conferinţa din Algeciras, pe timpul politicei de încercuire a lui Eduard VII, exista o conjuraţie din partea Franţiei şi Angliei, — se’nţelege şi a Rusiei — îndreptată contra Germaniei şi că Belgia încă de atunci s’a raliat la această conjuraţie. Şi mai departe : „Astăzi a devenit dlar fapt istoric dovedit că nu Germania a violat neutralitatea belgiană dar că însăşi factorii conducători ai destinelor belgiene au violat această neutralitate. Prin urmare cu deplină dreptate a putut cancelarul german să rostească în discursul său din parlament de la 3 August cuvintele: «Germania este atacată şi constrînsă la apărare». Desigur în Berlin se cunoştea aproape adliteram conţinutul acestei convenţii, almintrelea nu ar avea nici o valoare diplomaţia germană. Cu atît mai măreaţă apare iubirea de pace şi dorinţa de a o menţine la cei doi împăraţi aliaţi, cînd cu toată existenţa de 8 ani a acestei permanente ameninţări n’au scos sabia din teacă în momente mult mai prielnice ţărilor lor pentru o acţiune războinică de cum sunt momentele de faţă“. Ziarul încheie : „Neutralitatea belgiană a fost strangulată în 1906 prin un complot la care Germania n’a participat. Politica Germaniei apare acum şi celor cari aveau îndoeli încă nepătată, neştirbită şi mărinimoasă şi în chestia referitoare la Belgia, căci Germania trecînd peste toate consideraţiile, a întins Belgiei de două ori mîna de pace. De abea acum se lămureşte că Belgia avea cuvînt să strîngă această mină. A respins’o şi cu aceasta s’a sigilat definitiv capitolul vieței sale istorice“. Comunicat german Telegramă oficială din Berlin cătră consulatul german din Iaşi. Marele cartier general. 8 Noembrie amiază !) Ofensiva noastră la Ypres şi la vest de Lille a continuat şi eri. La marginea de vest a Argoniiilor am cucerit înălţimea importantă Vienne de Chateau, pentru care se lupta de mai multe săptămîni. Cu această ocazie am făcut pradă 2 tunuri şi 2 mitraliere. In colo ziua ceţoasă a trecut în apus liniştit In răsărit nimic nou. II. Victoria de la coasta Chilenă, semnalată ieri s’a dovedit ulterior ca mult mai importantă. Escadra amiralului Craddock este complect nimicită. Afară de „Momnouth“ şi crucişătorul «Goodhope» nava amiralului, a fost scufundată. Despre „Glasgow“ lipsesc ştiri pozitive; pare că a fost desarmat. Năvile germane au numai leziuni uşoare şi puţini uşor rîniţi.