Opinia, iulie 1915 (Anul 12, nr. 2507-2532)

1915-07-22 / nr. 2524

0 D. Oh. Mînescu, întro şedinţă a consiliului comunal, a promis in­stituirea unei comisiuni de anchetă pentru a stabili răspunderile în pri­vinţa accidentului conductei de apă la Moldova, accident care a costat atît de mult comuna şi care a adus populaţiunei atîtea neajunsuri. Întrebămi. Instituitu-s’a comisiu­­nea ? începu­tu -s’au lucrările ? Ce a constatat ea ? SS D. Vasile Alexandrescu a fost nu­mit taxator la vama locală. SS Acceleratul de azi dimineaţă, din cauza aglomeraţiei, a sosit cu o întîrziere de 40 minute. SS In ultima şedinţă ţinută la 19 Iulie consistorul spiritual al mitropoliei a ju­decat pe preotul I. Alexandrescu de la biserica din Mesteacăn, acuzat de grave abateri. Apararea a fost­­făcută de S. S. economul profesor Stamate. Preotul A­­lexandrescu a fost pedepsit luîndui-se dreptul de a sluji 15 zile. SS Hymen. — Duminică 19 iulie a. c. oara 9 seara a avut loc în saloanele Societăţei de Gimnastică Turn-Verein din localitate, căsătoria religioasă a d-lui Dimitrie Vestali cu d-şoara Ana Klein fica d-nei Eufrosina şi a d-lui Carol Klein. Căsătoria religioasă fost oficiată de Părintele Tincoca, protoereul oraşului Iaşi. Nuni au fost d-na Maria şi d. Gh. Klein. Am remarcat: Doamnele: Efrosina Klein, Maria Klein, Ana G. Gavrilescu, Agripina Scorpan, Vestali, Janeta Danoeur, Scorpan, Iosefina Fured, Sublocot, Viţelarul, Iulia Silvian, Elena Kiriţescu, Cristodorescu, Balasofol, Ichim, Zinca Ştefăniu. Domnişoarele: Aneta şi Eugenia Chi­­riţescu, Liţa Bucevschi, Alexandrina Leon Vilche, Pantazi, Emilia Kazanoschi, Emilia şi Miţa Klein, Steluţa Silvian, Rener, Cristodorescu, d-rele Ştefăniu. Domnii: G. Klein, Părintele Tincoca, V. Costin profesor, G. Scorpan profesor, G. Gavrilescu, Grefier la Trib. Iaşi, Vasile Scorpan, Sublocot. Viţelarul, Vladimir Danover, Ioan Silvian, Cristodorescu, Gustav Füred, G. Eliad, V. Focşa, C. C. Gavrilescu, Horică Balasofol, Gică şi Emil Klein etc. Să întrebăm pentru a doua oară admi­nistraţia comunală, cît are de gînd să mai tolereze gropile săpate pe strada Cuza Vodă ? Plouînd, apa curge într’însele şi operaţiunea de curăţire nu ajunge la altceva decît a umplea strada de grămezi de glod infect şi care periclitează sănă­tatea locuitorilor. Oare nu cumva şi aceste neajunsuri sunt datorite tot activităţei celebrului Bălănescu ? SS Eri s’a făcut înmormîntarea nefe­ricitei Zoe Scurtu, născută Onofrei, învă­ţătoare în jud. Botoşani. Zoe Scurtu ve­nise să nască în institutul Grigorian, dar cu toată grija dată de medicii institutului copilul fu născut mort, iar mama decedă după 2 oare. Era extrem de dureroasă priveliştea că lîngă sicriul mamei zăcea într’un sicriaş mic copilaşul, ce a pricinuit aşa de crudă durere nefericitului soţ şi părinţilor de­cedatei. Erau lacrimi adînci izvorîte din adîncă durere. SS Şcolare. — La Seminarul Veniamin sunt vacante anul acesta 29 burse şi 20 de solvente. Concursul se va ţine la 1 Septembrie. — La 5 Octombrie va avea loc con­cursul pentru 8 locuri de burse şi 4 de stipende in seminarul din Capitală din fondul Ghenade. Pentru anul întîiu se vor admite seminarişti iar pentru al H-lea stu­denţi în teologie. — In liceul de fete Roşea Codreanu din Bîrlad sunt vacante 8 locuri de burse şi 1 solvenţă. — Au mai fost declarate vacante în învăţămîntul secundar 11 ore de franceză, 4 de latină şi 12 de matematici la Huşi. La Pomîrla , 20 de matematici, 6 de fi­­zico-chimice, 19 de franceză, 11 de geo­grafie, 3 de filosofie, 3 de drept şi 18 de istorie. La Vaslui 11 de franceză, 9 de geo­grafie şi 6 contabilitate. Botoşani: 12 de ştiinţe agricole.­­ La şcoala secundară de fete gra­dul II internat din Bucureşti sunt vacante 11 burse, iar la şcoala secundară de fete gradul II internat 6. — La Şcoala Normală din Galaţi sunt vacante 14 ore de lucru de mînă. — Sunt declarate vacante în învăţă­mîntul secundar din Roman 17 ore de franceză şi catedra de muzică, la Vaslui cea de gimnastică. — D. I. C. Apostol directorul şcoalei Vasile Conta obţinind un concediu va fi suplinit de preotul Leonte.­­ — Ministerul de instrucţie a transferat după cerere pe ziua de 1 Septembrie pe d. Ioan Grigorie şi Eugenie Grigorie, de la şcoala din Ciurea, la şcoala din Bel­­ceşti, în locul soţilor Cososchi, trecuţi în învăţămîntul urban. — D. C. Pogor, învăţător de la şcoala din Budeşti, Rîmnicul Sărat a fost tran­sferat la şcoala din Buznea-Găneşti—în locul vacant, care e ridicat la 120 Iei lu­nar— prin coborîrea celui de la Budeşti? SS Onoarea soldatului, este filmul prin­cipal, care se reprezintă pe pînza cine­matografului Pathé-Fréres din grădina Traian, astă seară Marți 21 Iulie—Această extraordinară dramă modernă în trei acte mari, e o desfășurare sublimă cu o ar­tistică punere în scenă. Interpretare ma­gistrală. Mai sunt cuprinse în bogatul program: Departe de ochi — aproape de inimă. Scenetă dramatică într’un act. Film englez cu o deosebită înscenare.—Hallo Central scene foarte comice. Cel mai nou număr din Eclair Journal cu ştirile şi telegra­mele însufleţite din lumea întreagă. Mîine Mercuri 22 Iulie, program nou, cuprinzînd între altele „Nitta-Jo şi Milton"* film înregistrat la Bucureşti, scene haz­lii şi sportive, executate de admirabilii artişti francezi, cari se desfăşoară la Hi­podromul român, la şosea, la Capşa, în calea Victoriei şi în grădina Cişmegiu.— Prince şi frumoasa Margaretă, comedie cu neîntrecutul humorist parizian.­­ Se primesc la administraţia rului nostru abonamente de virigiatură. 5 La 24 August va avea loc licitaţie pen­tru clădirea a 2 băi populare una în co­muna Şipote şi alta la Belceşti. SS In ziua de 22 Iulie—ziua numelui majestăţii sale Reginei,—va avea loc un tedeum la catedrala mitropolitană—la ora 10 juni. Vor lua parte toate autorităţile civile şi militare.­­ General Presan va pr­imi onorurile militare. SS Femeea Zamfira Sava din comuna Copou—în etate de 65 ani—s’a sinucis prin strangulare, în secţia de jandarmi, unde se afla arestată. S-a deschis o an­chetă, de către administratorul de plasă. Iubirea de pace a Angliei Geneva. — „Manchester Guardian“ se plînge că sarcina diplomatică a Angliei este mult mai grea ca aceia a Puterilor Centrale. In timp ce acestea cer de la statele neutre numai menţinerea neutrali­tăţii, Anglia trebue să ceară o participare la război. E o ironie a istoriei universale, că Germania, chiar în mijlocul războiului, duce o politică de pace. Anglia în schimb agită pentru război. Chestia inter­venţiei Japoniei Roma.—„Le Temps“ din Paris, o­­cupîndu-se de eventualitatea inter­venţiei Japoniei, spune că s’au înşe­lat aceia care în ultimele luni cre­deau că intervenţia Japoniei este inu­tilă. „Temps“ crede că statele îm­pătritei înţelegeri încurajează trata­tivele Rusiei cu această ţară. „Tribuna“ din Roma, intervievînd pe ambasadorul Japoniei, a primit răspunsul că Japonia ar fi favora­bilei încheerei unei alianţe cu Rusia, dorind sincer să statornicească ra­porturi de prietenie. Crucişătorul Hindenburg Berlin.—Şantierele din Wilhelm­ Scha­­wen au lansat un mare crucișător cu nu­mele de Hindenburg. Colonelul Hessimy rănit Paris.—«Matin* află că fostul minis­tru de războiu, colonelul Messimy, a fost grav rănit la picior in luptele din Vosgi, întrevedere Sofia.—Ministrul Romîniei, d. Derussi, a avut o lungă conferinţă cu preşedintele consiliului, d. Radoslavoff. Importam pentru d-nii Proprietari La fabrica de uleiuri „Olea“ din strada Zugravilor No. 118 s’a pus în vînasare pentru reclamă uleiuri de cînepă crud, garantat curat re­cunoscut ca cel mai bun pentru văpsit cu preţul «Ie 1 leu 35 bani kilogr. la o cantitate de cel puţin 35 ku­gor. Doritorii se pot adresa direct la biroul fabricei. m w. rw ar qp je jsl Serviciul telegrafic şi telefonic al „Opiniei" Ultimele două zile ne-au adus ştiri «lespre fapte de o covîrşi­­toare importanţă care s’au produs pe frontul sud-oriental, între Bug şi Vistula» adică în locul unde lupta împotriva ruşilor con­stituie maximum de interes. Lublin şi Cholm sînt în mînile aliaţilor austro-germani. Tru­pele aliate au ocupat înălţimele de la nord de aceste oraşe şi merg în direcţia liniei ferate Varşovia—Brest Litovvsk. Numai privind h­arta fi amintindu ne de declaraţiile repetate ale criticilor militari cum că ruşii opun aici cea mai îndîrjită re­zistenţă şi în acest scop au adus trupele lor de elită, numai atunci putem înţelege însemnătatea deosebită a progreselor ofensivei a­­liaţilor aici. Din opt linii ferate astăzi Varşovia nu mai dispune de­cît de două şi anume: Varşovia—Brest—Litowsk şi Varşovia—Bialostok aceasta p­in urmă grav ameninţată prin ofensiva dinspre Xarów a trupelor germane de sub comanda generalului von Galwitz, ca­re se apropie de importantul nod Ost­row. Cum va putea să se mişte armata rusă într’un spaţiu atît de redus şi numai pe două linii ferate, ambele ameninţate, este o chestie de văzut, «Iluski Invalid», organul statului major rus, vorbeşte pe faţă «­e părăsirea cetăţilor Varşovia, Ivangorod şi Novvo - G­eorgie­vsk. Importanta problemă este acum «dacă, părăsind cetăţile, ruşii vor mai putea efectua retragerea şi nu vor fi siliţi să accepte lupta daca, cu alte cuvinte, ceia ce fac ei acum nu este prea tîrziu. De remarcat e că, în cursul lunei Iulie, între Baltica şi Piliţa, ruşii au pierdut la 5,0S3 prizonieri, iar pe teatrul sud oriental în cursul a­­celeiaşi luni, 7571!). Marile progrese ale ofensivei Austro-Germane •* Oraşele Lublin, Cholm Berlin. — Corespondenţii de războiu de pe cîmpul o­­riental comunică : La nord şi la sud ofensiva austro-germană de sub con­ducerea lui Hindenburg con­tinuă cu succes şi exact după planul conceput. După o luptă cjlrt c^le njQî Qrîrtcene oraşul Jytk­au Qapitala guvernămîntuluî l^urlanda, a fost ocupat de germani. Lupte violente au conti­nuat la sud~est de Mitau, lingă Bausk iar trecerea rîu­­lui Aakurland a fost forţată mai la sud de linia Constan­­tinovo-Subice-Rosean, unde ruşii sunt^mereu împinşi. După ce la test deLomza ruşii au încercat o rezistenţă în­dărătnică trupele germane i-au respins şi au trecut Na­­rewul şi de această parte. Un regiment In majoritate rominesc, no. 51, s’a distins In luptele de la Ivangorod, lulnd cu asalt trei rlnduri de tranşee aşezate In amfi­teatru. Trupele austro - germane care au trecut Vistula la sud de Ivangorod înaintează spre est. Pe Bugul oriental trupele ce au ocupat Lublin și Cholm au trecut malul stîng al Bugului în regiunea Dubrienika, pe cînd la sud vest de Wladimirowa- Wolenska austriacii trec și ei Bugul. Ocuparea oraşelor Cholm şi Lublin este considerată de o deosebită importanţă strategică şi tot astfel şi cu­­cerirele din Kurlanda. * Berlin.—(Prin telegrafie fără fir).—De la marele cartier ge­neral. Mitau a fost luat ieri, în ur­ şi Mitau ocupa te­a­ ma unor mari lupte. Oraşul re­lativ­­ a suferit pagube. La est de Poniezitza s-au în­ceput luptele, care au şi luat un curs favorabil pentru noi. La nord-est de Suvalki am cucerit înălţimea 186, de la sud est de Kolelnok. La nord-est de Lomza am rupt rezistenţa inamicului şi am ajuns şi aci la Narew captu­rînd 3 ofiţeri şi 1003 soldaţi ruşi. La est de Vistula am mai în­­naintat făcînd 560 prizonieri. Situaţia la Varşovia este nes­chimbată.* In legătură cu cucerirea înălţime­­lor de lingă Potzameza trupele ge­neralului Woyrsch continuă a înainta spre est. E­i au mai capturat 1500 de soldaţi şi 8 mitraliere. Austro-Ungarii au desfășurat lupte pline de succes la Ivangorod, apro­­piindu-se în semicerc de cetate. La est de Kowarow luptele au ur­mat cu succes făcînd 600 de prizo­nieri. La nord-est de Cholm luptele de urmărire progresează. La Bug am ajuns în regiunea de la nord de Debienka. Austro-Germa­nii străbătînd pe la sud est de Wla­­dimus—Wolniky au trecut Bugul. Luptele In Vosgi şi Argonne Berlin.—(Prin telegrafie fără fir). De la marele cartier. La vest de Argonne, în urma unui atac cu baioneta, am pus stăpînire pe tranşeele inamice, capturînd 2 o­­fiţeri, 142 soldaţi şi o mitralieră. Spre seară inamicul a atacat din nou în Vosgi spre Aarenkopf. Lupte­le s au dat crîncene după care Fran­cezii au fost respinşi. Tot așa la Lingekopf unde luptele se desfășoară și unde am aruncat cu succes mai multe mine. La sud de Baudesapp am doborît un balon francez. Rusia şi Japonia Kopenhaga.­­ Se ştie tra­tativele cu caracter pur eco­nomic care au fost urmate în­tre Rusia şi Japonia. Acum se anunţă că s-au început tra­tativele ca japonezii să vie să lupte pe frontul de răsărit. Propunerile făcute de Rusia sunt neaşteptat de favorabile pentru Japonia. PREŢURI REDUSE LA BECURI „OSRAM“ „Romănia Muzicală“ strada Lăpuşneanu 24 vinde incepind de astăzi, becurile „OS­RAM“, cu Lei 4.30 Cereţi numai „OSRAM“ fiind cele mai economice şi durabile. ROMANIA MUZICALA 24, Lăpuşneanu, 24, Magazin de Muzică şi Birou de scris cu maşina Jnnpe Reicttufsclie ä nante zu groesseren Kindern oder als Wirtschafterin. Anfragen an Anton sir. Elena Doamna 29. Se caută 12.000 lei ipotecă valoare 50.000. De inchiriet­­ombrie 1915 prăvăliile ocupate de Far­macia „Werner11 şi Ceasornicăria „En­ghel“, proprietatea Hotelului România, Piaţa Unirei. Pentru ori­ce informaţiuni a se adresa d-lui Vespasian Pella, proprietar, sau la d. Herman Braunstein, administratorul imobilului, str. Seulescu 2. ce închiriază un apartament compus din 3 odăi mari şi frumoase in perfectă stare, bine mo­bilate împreună cu o bucătărie și odae de bae. A se adresa la Administrația acestui ziar. De la congresul proprietarilor — Impresii şi Fapte — Bucureşti. — Presa ocupîndu-se de rezultatul congresului de ieri constată grava lovitură dată ministrului de finanţe. Intr’adevăr nu numai cu ocazia cuvîntărilor dar chiar prin moţiune se protestează în contra autorizaţiilor speciale de export — date numai de ministerul de finanţe , cîte­odată şi de direcţia C. F. R. şi se cere ca vagoanele pentru compensaţii să nu fie obiect de speculă ,ci să fie puse­ la dispoziţia sindicatelor. Ceea ce formează surprinderea tuturor este faptul că însu­şi d. dr. Anghelescu a sugerat congresiştiior cele ce s’au vo­tat împotriva ministerului de finanţe. Se aşteaptă in consiliul de miniştri de Joia ce vine o mare răfuială Intre d-nii Costinescu şi dr. Anghelescu. * Congresiştii au blamat de fapt şi di­recţia C. F. R. Ei au refuzat a numi o comisiune care să lucreze şi să suprave­­ghieze serviciul mişcărei. Congresiştii au susţinut că ministrul are destule mijloace de a reprima abuzurile. * Se comentează atitudinea d-lui Dim. A. Greceanu—care pare a fi părăsit qua­­drupla înţelegere. Intr’adevăr, d-sa a sus­ţinut exportul liber şi prin mijloacele pre­conizate a indicat clar că exportul tre­buie să fie mai cu seamă îndreptat spre puterile centrale.* Comitetul uniunei sindicatelor a fost astă­zi din nou la ministrul lucrărilor publice și in curind se va prezenta M. S. Regelui. Atac contra Romîniei Constan­tinopole.—,­fOsma­­nischer Loydl‘ atacă cu o violenţă extra­or­dinar­ă Ro­­mînia. Ziarul spune că dacă acest stat va continua poli­tica de şicană în potriva Ger­­maniei şi va refuza tranzi­tul de muniţii pentru Tur­cia, Germania va preferi să se învecineze cu Rusia decît să aibă o Românie ostilă. Se caută de pe acum Un apartament compus din 4 camere, o bucătărie și atenante. A se adresa la Banca Iașilor.

Next