Opinia, noiembrie 1915 (Anul 12, nr. 2607-2630)
1915-11-26 / nr. 2627
rv X 11 IN AŞTEPTARE De atîta amar de vreme dand stăm la cotitura unui drum, am început să credem că aceasta e o stare normală a noastră şi că nu vom fi vrednici să cîrnim la dreapta ori la stînga. Şi cine ne-a adus aici ? Desigur, cei cari au avut conducerea destinelor ţării în momente grele ca acestea vor avea o mare răspundere în cauză, dar nu e mai puţin adevărat că şi evenimentele au contribuit cu mult la a nu pune în atare situaţiune. Oamenii vor avea să răspundă, de exemplu. Ce au făcut pentru realizarea idealului naţional ? Vor fi traşi la răspundere desigur, pentru că n’au procedat cu energie în momentele ce se păreau priincioase pentru acea realizare, vor avea să răspundă pentru că e-au satisfăcut atunci ceia ce clamoarea publică şi aproape generală, cerea ? Dacă ar fi să facem puţin pe proorocul, cel puţin în această chestiune, am putea prevedea că dînșii se vor justifica, vor găsi argumente temeinice în sprijinul atitudinei ce au pastrat, dar noi vom înscrie încă o deziluzie în paginele istoriei noastre. Evenimentele? Da. Trebue să le facem o parte cît se poate de largă în ceia ce ni se întîmplă nouă acum. De la prevederea omenească putem cere ceva. De la prevederea oamenilor de frunte ai ţării avem dreptul să cerem şi mai mult. Dar este cert că aşa de repede au mers lucrurile, că într’atîta dînsele au fost contra aşteptărilor tuturor, încît îndoiala de astăzi are raţiunea sa. Relativ la ceia ce putem noi oamenii să prevedem, şi întru cît ceia ce prevedem se şi poate realiza aidoma, să ne amintim de două evenimente ce ne-au fost contimporane. Acum cîţiva ani în urmă, cam prin 1905—1906, se purta un războiu mare şi crîncen în extremul orient. Rusia şi Japonia dezlegau prin sabie neînţelegerile dintre dînsele. Era un războiu numai între aceste două State. Ce prognosticuri se făceau în ţările rămase în afară de acel conflict, despre rezultatele lui? Cei mai mulţi de la noi ca şi din alte ţări, vedeau înaintea ochilor lor zdrobirea Japoniei şi triumful panslavismului în acele părţi din orientul îndepărtat. Am asistat adeseori la discuţiuni violente chiar aici la noi în ţară între partizanii, puţin, la număr, ai japonezilor şi adversarii lor mult mai mulţi, partizani ai Ruşilor. Care a fost însă rezultatul final al acelui mare războiul Rusia a fost învinsă şi nevoită a cere pacea. Japonia mică a reuşit să pună capăt pretenţiunilor ruseşti de prin părţile acelea. Prevederea celor mulţi a dat de data aceasta greş. Un alt eveniment, petrecut mai aproape de timpurile actuale a fost războiul balcanic din 1912—913. Cînd s’a auzit că o coaliţiune s’a format între Bulgari, Sîrbi şi Greci ca să sfărăme eghemonia turcească din Balcani, mulţimea, marea mulţime a celor neangajaţi în această aventură, compătimea pe coalizaţi. Era o părere generală în Europa, ca şi la noi, că Turcul va zdrobi această coaliţiune şi cît se poate de repede. Se făceau pariuri, se discuta cu multă violenţă, dar sentimentul general era favorabil puterii turceşti. Rezultatul? Turcii bătuţi, siliţi să închee pace şi să primească toate condiţiunile învingătorilor ! Şi de data aceasta prevederile mulţimei iarăşi nu s’au realizat. Dacă ar fi să aplicăm observaţiunile acestea la starea de astăzi a lucrurilor, ni se va răspunde poate cu zicătoarea franceză: ,comparaison il est pas raison". In adevăr, acum stau în luptă nu două state de însemnătatea Rusiei şi Japoniei, ori nişte stătişoare mici ca cele din Balcani, ci cele mai mari şi mai civilizate State Europene. Stau faţă în faţă, peste 200 milioane europeni ai împătritei înţelegeri contra peste 150 milioane ai Puterilor centrale. Europa toată este în foc, căci ce însemnează în acest haos şi zîngănit de săbii, cele 40—50 milioane, cari stau de-oparte ? Şi cînd te gîndeşti că dintre cele peste 350 milioane de oameni, ce se află în stare de războiu, marea, enorma majoritate dintre ei se află într’o situaţiune, fără voinţa ei?! Partidele militare din ţările beligerante, —şi la ce “ cifră neînsemnată se reduc ele faţă de enorma masă de oameni de cari vorbim?—au hotărît să fac nodul gordian al timpurilor în care trăim, prin sabie. Aceste partide militariste au dezlănţui urgia de care suferim acum de toţii. Oricît n’am fi partizani ai ideei că istoria sa repetă, însă în faţa celor cu vedem petrecîndu-se sun ochii noştri, trebue să convenim că ea conţine mult adevăr. Pînă mai eri Regii şi Împăraţii, pentru capriciile lor, tîrau lumea după dînşii şi o zvîrlea Intr’ vrăjmăşia aproape permanentă. Locul lor l’au luat astăzi partidele militariste. Regii erau cîte unul. Partidele militariste sunt formate din mai mulţi, dar cîţi faţă dau normele mase de oameni ce se aruncă, din voinţa acelora, unii asupra altora cu gind de distrugere ?! Am schimbat forma, dar fondul a rămas acelaşi. Putea-vor generaţiile viitoare să găsească un alt chip prin care să se pună capăt măcelurilor ce însîngerează omenirea ? Noi cei de astăzi nu putem prevedea aşa ceva şi nu putem prevedea pentru că chiar de este să se intîmple, în orice caz e prea departe de noi. Deci, dacă avem în vedere "cele ce s’au întîmplat în mic ca războaele rusojaponez şi cel balcanic, ne explicăm de ce ajunşi acolea unde ne aflăm acum, stăm şi ne gîndim. Un important membru din Federaţia Unionistă ne spunea ci faţă cu cele ce se văd că se petrec astăzi, nici dînşii nu vor să forţeze lucrurile, ci socotesc ci o aşteptare se impune. N’am făcut mişcarea cînd trebuia s’o facem, acum e grea şi nu ştia?!... Zicea el, se va I mîine. V. I. Radu „ Iarăși chestia exportului! Zbn* de ieri» foat piled de rar prize pentru publicul cetitor al ziarelor noastre. Dimineaţa, ziarul « Universul », prin pana directorului sdu politic, vestea cd războiul s’a îndepărtat. Seara, * Unidependeac« Reumanie » făcea teorii curioase despre conflictul de intersss dintre agricultori ţi restul ţdrei. Daed fapta d-lul general Crăniiceanu a putut surprinde — întru cît acelat general anunţa, ddunăzi, ed războiul s’a apropiat ţi că campania din Serbia trebuie sd aducă după] sine intrarea imediată a României în războiu; — dacă faptul enunţat de zisul general a putut surprinde ţi pe unii chiar să-i satisfacă, — spusele oficiosului liberal au uimit ţi desigur au nemulţumit toată lumea. Conflict între Interesele agricultorilor ţi acele ale ţărei întregi ! Unde au văzut aşa ceva scriitorii liberali ? Sub ce formă se manifestă acest conflict ? Ştiam pînăacum — ţi acesta-i adevărul-că de la buna stare a agricultorilor noştri, a plugari,#r * clasei care munceşte realmente în această ţară, depinde buna ,t*r* generală a ţării româneţti. Pentru prima oară se vorbeşte acum de un conflict, al *e Terbette fără să se producă o urmă de dovadă. *A admitem un moment _ proesdînd per absurdum — că lucrul le exact. Care i sistemul care se impune ? Foarte simplu. Dacă interesul general—respectiv interesul momentan de stat—cere e® exportul să fie oprit, niminea nu s’ar putea opune, niei o clasă n’ar pretinde lucruri, care să însemne un avantagiu de clasă, în dauna interesului general. Cu o condiție însă. Dacă se decide prohibirea, ea să fie efectivă. Dar oare așa procedează guvernul nostru ? De formă exportul ie liber — de fapt ie prohibit. Dar starea aceasta de fălţitate se pretează minunat pentru toate gheţefturile, toate matrapazlîcurile, cu permise vîndute pe verezie, cu traficuri de vagoane, cu o stare de conrupţiune pe care nici chiar ţara romînească n’l it,1 Nem ......M 1 ttossa AdaMfltmala TiptgraSa I. ialdaar, »«ifi. »KSiJSiSif? Telei#» N#. Ifi Sut? direcţiunea urmi Comitetul UM Xlil—Wo. 26 $7 Jlol 2" să înceteze guvernanţii cu procedeuri meschine, iar teoreticianii liberali cu teorii de ocazie. Dacă interesul general cere ca să fie oprit exportul , să se ia în consecinţă şi bărbăteşte măsurile cuvenite. Dar dacă nu, atunci să se înceteze imediat cu o stare de lucruri care însamnă îmbogăţirea familiei ştiute şi a tuturor gheşeftarilor partidului, să se înceteze cu starea de lucruri de astăzi, care însamnă un dezastru pentru ţară. — -*»«.*»» «c r+H*#»#«-****"*-*.* OAMENI ŞI LUCRURI Frezzo-Fregoli magistrat Cassaţia a zis : „halt!“ Bunul simţ, odată cu spiritul de dreptate, a biruit. Jongleria cu „exerciţiul funcţiunei“ va mai conteni, iar publicul nu va mai vedea atîrnînd sabia lui Domocles, ca o veşnică teroare. Unde începe şi unde se sfîrşeşte exerciţiul funcţiunei, dacă, întocmai ca Frezzo- Fregoli un procuror, poate să se declare, instantaneu, nocturn’şi diurn, personagiu învestit cu puteri discreţionare. Cu puţină imaginaţie ne putem închipui un atare personagiu vizitînd, noaptea, buduarul unei demi-mondene, ori al unei simple femei publice. O altercaţie, o neînţelegere la... plată şi o îndrăzneaţă vrea să reţină paltonul magistratului, ca să-şi încaseze taxa. Şi atunci iată pe junele membru al parchetului îmbrăcînd roba de procuror şi, în asistenţa vreunui gardist, pornind cercetările pentru... furt de paltoane, proces de mic parchet, penitenciar, judecată sumară, apel la colegialitate, solidarizare de magistraţi, salvarea demnităţii judiciare nocturne, principiul sacrosant denumit „exerciţiul funcţiunei“ ş. a. m. d. E rău ales exemplul ? Nu-ţi vrea doară să-l alegem mai rău, să ne scoborîm în taverne, ori să ne urcăm in saloane cu joc de cărţi.? Prea ne cereţi multă imaginaţie ! Aşadar suntem de acord : lăsaţi publicul să trăiască, să respire. Are şi el „exerciţiul funcţiunei“ şi viața e prea serioasă, ca să atîrne de capriciile celui dintăiu parvenit, strecurat în magistratură cu povara unor caziere judiciare date pe seama „păcatelor tinereţei“. Ajunge, Rodit»». Note Răzleţe Cerneală şi hîrtie. Un vlnt puternic suflă de la nord şi străbătlnd toată ţara, el se izbeşte în creasta şi piscurile munţilor uriaşi, pentru a se reîntoarce din nou furios cu suflul său, rece ca moartea. Prin case, biurouri sau redacţii, la adăpostul acestei furtuni, stau scribii şi scriu la gura sobei. Ei rostogolesc pămintul şi strigă: Iroşiţi! Şi alţii dorm. In unii pari că a intrat strechia, şi alţii par’că au fost pişcaţi de musca ţeţe. Dormiţi! « Nu vin să vă tulbur somnul ». Dar se scrie, şi se tipăreşte. Atîta se tipăreşte că de nevoe s’au înfiinţat fabrici de cerneală tipografică şi butoaele cu acest pleu sumbru, negru ca zăbranicul, se golesc şi ele — doar nu sunt butoaele Danaidelor. In lipsa cernelei tipografii toarnă gaz in călămările maşinilor. Noroc că avem atâta gaz în subsolul nostru. Se nimicesc păduri pentru a fi prefăcute in hîrtie de tipar. Dar tot nul ajunge. Editorul „Universului“ din Capitală, ameninţă cu proces pe fabricantul de hîrtie pentru că nu-i poate da cantitatea promisă. „De ce nu v-aţi făcut mari depozite pentru vremi grele“ îi spune fabricantului. Aşa e, are dreptate Universul, de ce v- aţi păstrat hîrtie albă pentru zile negre ? „Abonaţii noştri, mai spune acest ziar, sunt ameninţaţi, că vor avea mai puţin de cetit...11 Un adevărat pericol universal... Scrieţi şi tipăriţi. I Prefaceţi păduri in mormane de hîrtie albă, tot mai bine decît frăi albe* — și curgă valuri de cerneală, tot mai bine decit șiroae de singe. O goană vinatoreasca a fost organizată alaltăeri la Cucuteni, de cătră un mare număr de vinători. Numai vreo cinci epuri şi doi mistreţi a fost întreg rezultatul. Sau vinătorii aceştia au avut goană, sau — să nu mă audă conu Nicu — n’au avut muniţiuni. * * * Ziarele se întreabă cum de se vind boii noştri la Viena, cind e oprită exportarea lor, cam pe unde trec ei graniţele ? Poate că zboară. De calul înaripat, Pegasul, am auzit noi, de ceri ar fi şi boi la fel?* * * Boii noştri. Dispoziţiile sânt şi rămân scrisa pe hîrtie. Cină trec graniţa’heireada Vreţi ca oamenii să-i vadă ? Ce se scrie Pe hîrtie Poate, boii doar s’o creadă... ** * Comercianţii s’au prins de greutăţile ce le face la vînzare şeful de la magazia sărei din Iaşi. Dar şeful acesta este inimos. El i- a vindut sarea tocmai tn zilele cînd am fost lipsiţi de apă — ca să nu mincăm sarat... Bravo şefule! *** Invidie. Cind se nimereşte un cîştig la un colector de loterie din Iaşi, colegii lui se umplu de năduf. ** * In piaţa Unirei s’au îngrămădit toţi bărbierii, unde plătesc chirii enorme. Am putea-o numi „Piaţa Sevtilei“. E o barbarie ca o bărbierie să plătească aşa chirie. Se crede că ei vor face o unire ca nici unul să nu stea in piața Unire. INFORMAT . Campania împotriva d-lui Emil Costinescu ia o conzistenţă tot mai mare. Agricultorii vor chema la răspundere pe ministrul de finanţe asupra faptelor sale personale, întrucît cei ştiu că, în ce priveşte politica economică, ea este opera guvernului întreg şi nu numai a ministrului de finanţe. Intre alte fapte, care vor fi aduse în dezbaterea parlamentului şi a întrunirilor publice, va fi şi acuzarea că d. Emil Costinescu pentru a obţine materialele prime de care are nevoe la fabricele sale, a acordat compensaţii scandaloase nemţilor, compensaţii pe care, în proporţii cu mult reduse, le-a refuzat altora. * Cei ce au avut ocazia să vie în contact cu partriarhul de la finanţe afirmă că d. Costinescu declară tuturor că măsurile luate au fost regulat cerute de ministerul de războiu, care la intervale regulate îl avertiza să ia măsurile cuvenite, fiindcă pînă într’o lună avem războiu. 13 In curînd va avea loc o mare vânătoare la pădurea seculară dela Ţibăneşti a d-lui P. P. Carp. jpg’ Ştirea dată acum cîtva timp de „Opinia“ se confirmă. Guvernul nu va face nici o discuţie, în chestia externă. In acest sens d. Ionel Brătianu va ceti o declaraţie la începutul dezbaterilor. ■ n Corespondentul nostru din Capitală ne anunţă, că aseară s’a întrunit senatul universitar şi consiliul facultăţii de drept, pentru a cerceta cererea d-lor Gr. Dimitrescu şi Gh. Tabacovici de a fi transferaţi la catedrele similare din Capitală. S’a luat un vot de principiu şi anume: Senatul universitar s’a pronunţat contra transferărilor. Cei doi profesori din Iaşi au fost trimişi la concurs. Unitad pag, tíl, 50 tob . IV. 40 . SS Aseară s’a constatat un nou caz de anghină difictică la liceul internat. S’au luat toate măsurile de izolare şi prevenire. SS Chestiunea Rang a avut repercusiuni şi în grindurile organizaţiilor interesate. Duminică a avut loc în sala clubului social-democrat o mare întrunire convocată de „Federaţia generală a chelnerilor din Romînia“. S’a votat o moţiune foarte energică. Deasemenea asociaţiile chelnerilor din, diferitele oraşe ale ţării au votat moţiuni de protestări cari s’au timis, intre altele, ministeruluide justiţie cerîndu-se măsuri contra procurorului care a lovit pe chelnerii Suchăr şi Mîndrescu. SS Reprezentaţia piesei Notarul ce urma să aibă foc aseară la teatrul naţional, a fost contramandată, din cauză că nu s’a plasat decît un număr restrîns de bilete. SS Aflăm că un trio de tineri din societatea ieşană a terminat o revistă locală în trei acte, a cărei reprezentare dată in folosul societăţilor de binefacere din oraş va fi un eveniment teatral şi monden, care va atrage tot publicul ieşan. Revista are să fie jucată în luna ianuarie, imediat după sărbători. D-nele Aurian, Floric, d-nii Leonard şi Bărcănescu din Bucureşti precum şi d-rele Anicuţa Cîrjă, Horga, d-nii Borgovan, Lefter Kalmuţchi, Mitrofan, Moruzan etc., au promis concursul lor. In curînd vom da titlul şi alte amănunte. SS Vom publica mîni un articol intitulat „Lipsa pîinei şi scumpetea în general“ datorit d-lui G. D. Şerban. SS Casa meseriilor a autorizat fabricile Textila (Copou) şi ţesătura (Socola) să-şi reangajeze vechii medici ai fabricelor plătindu-i din casseta particulară. Cassa medicală va acorda în schimb medicamentele necesare. SS In urma unui denunţ venit la primărie, s’a făcut o ancheta la clopotarul Aedros Frangulean de la cimitirul armenesc de la „Eternitatea“, la care s’a găsit o cantitate de 1650 kgr ceapă ascunsă în podul casei sale şi alte 70 kgr. ascunse în clopotniţa bisericuţei de la cimitir. Ceapa a fost confiscată, lasîndu-se numitului numai 50 kgr, conform dispoziţiei administraţiei comunale. Greşit s’a publicat că această ceapă s’ar fi găsit în clopotniţa bisericei Armene din Iaşi, şi că cantitatea ei ar fi fost de 2000 kgr. Adninistraţia bisericei în urma dispoziţiei luate de Epitropi l’a amendat pe numitul clopotar cu o pătrime din salar. SS Cele spuse de ziarul nostru, drept răspuns la Insinuările în potriva directoarei şcoalei medii de fete, par a fi fost atît de concludente, îneît ziarul care a lăsat să se strecoare zisele insinuări, părăseşte terenul faptelor pentru a păşi pe acel al înjurăturilor. Cum în tradiţia ziarului nostru este a nu răspunde la atacuri personale şi cum nu se mai produc fapte noi, punem punct acestei chestiuni şi declarăm orice polemică închisă Sîn fundacu! Grigoraş, la casa No.l,s’a constat un caz de febră tifoidă. Bolnavul a fost izolat. îîn cercurile militare, se afirmă că ministerul de război va acorda cîte o a doua primă de echipare, ofiţerilor concentraţi de zece luni. îl D. Toma, ajutor de primar, constatînd că angrosistul de pescărie din Hală, Zelik Helin, vinde cu preţuri mai mari decît cele stabilite prin tariful maximal, a încheiat un proces verba de contravenire,pe care l’a înaintat ministerului de Comerţ. , SE Eri fiind aniversarea morţei d-nei dr. Philip Blumenfeld, s’au oficiat rugăciuni de către“ elevele şcoalei israelite, cu acelaş nume. Directoarea şcoalei a pronunţat o cuvîntare scoţînd în relief meritele filantropice ale defunctei. SS D. Const. Stere, rectorul universităţii, soseşte mini în Iaşi. SS Curtea de apel s. I a condamnat pe scapeţii Teodor Alexandrov, Lorentz Sezof şi Martin, în solidar să plătească 200 lei despăgubiri civile subcomisarului Gh. Onescu, de la brigada de siguranţă Iaşi, pentru că l-au calomniat că ie-ar fi luat mită, cu ocaziunea cercetărilor pentru descoperirea vinovaţilor în chestia castrărei minorului Ivan lacusov.