Opinia, martie 1917 (Anul 13, nr. 2996-3020)

1917-03-01 / nr. 2996

■5 «Joi are loc la Teatrul Naţional festivalul organizat în onoarea artelor italiene. Se va ciuta „Cavaleria Rusticană“ La pupitru maestrul Pessione. S3 Razii sanitare—de azi dimineaţă au început în toate circumscripţiile razii sanitare. Medicii comunali, asistaţi de sani­tarii respectivi şi delegaţii Prefecturii de Poliţie, umblă prin case pentru a controla dacă populaţiunea este ino­culată. Aceasta în vederea cartelelor ce se vor elibera. gg ‘Jd­a trecută la 23 curent, s’a ţi­nut adunarea generala a acţionarilor Băncii Naţionale, sub preşedinţia gu­vernatorului d. I. G. Bibicescu. Scrutătorii au fost d. Cornelia M. Romniceanu, Preşedinte la înalta Curte de Casaţie şi d. Po­ni, Preşedinte al Academiei Române, care aveau cel mai mare număr, de acţiuni depuse. „ Adunarea a cerut a nu se mai citi raporturile conciliului de Administra­ţie şi al cenzorilor pe care ie cunoaşte şi după ce d. acţionar Luca Elefterescu aduce­­mulţumiri guvernului pentru numirea d-lui Bibicescu ca guvernator şi a adresat felicitări Administraţiu­le Băncii, Adunarea Generală a votat punctele din ordinea de zi. Alegerea a doi directori şi a unui «cenzor s’a făcut pun vot secret şi au fost proclamaţi aleşi directori, d-işii Al. Radovici şi C Corneliu Giovanu iar cen­sor d. G. Rad­­. A­PEL Datorite de solidaritate vo­iala ne im­pun astăzi mai mult ca ori­cân­d să ne îngrijim de soarta tuturor celor loviţi de urgiile răsboiului. Printre cei mai demni de solicitudinea şi recunoştinţa noastră sunt cei cari şi-au vărsat vitejeşte sângele pentru apărarea pământului ţărei. Mulţi din ei au rămas pe câmpul de luptă sfinţind şi mai mult fiece colţ din acest pământ; mulţi din ei însă s’au în­tors răniţi şi mutilaţi, incapebili de a-şi relua menea de mai înainte şi deci în neputinţă de a-şi agoni­­ traiul lor. Aceştia sunt invalizii rămaşi îs pi arma răsboiului. O sfântă datorie ne impune tuturor a ne îngriji de aproape şi cât mai curând ca aceşti apărători ai patriei să devie iarăşi elemente folositoare şi producă­toare vieţei noastre economice, iar n­u nişte bieţi schilozi părăsiţi, trăind din mila trecătorului. Nu poate fi un ungur om care să nu se pătrundă de această datorie şi să nu contribue în puterea mijloacelor sale la ajutorarea lor. Pentru ca manifestarea acestor senti­mente Su­­se Lvancroux« .,­ vhipul cel mai folositor, s’a înfiinţat sub viaita Protecţiune a M. S. Regina Maria—So­cietatea „Invalizii din frâzboiu“ având ca scop de a-i ocroti în toate împreju­­rârile vieţei lor şi de a le reface o edu­­caţiune profesională, dându-li astfel un meşteşug compatibil cu aptitudinile şi puterile fiecăruia şi în raport cu mediul feocist în care va trăi. Aş f­i îşi vor pu­tea câştiga mai departe, prin muncă, hri­­na pentru ei şi copiilor. Să arătăm ostaşilor noştri, noi cei ră­maşi pe acasă, că„sufletul şi gândul nos­tru îi însoţeşte la" fiece pal pe câmpul de luptă şi că recunoştinţa noastră nu ii părăseşte pe cei care loviţi de soartă şi ne mai putând lupta, se întorc la ve­trele lor. Daţi fiecare obolul pentru invalizii de răsboir ; e datoria sfântă a tuturor. Subscrierile sa primesc la toate băncile sau direct la d-na! ). Clinceanu, inspec­tor la Banca Niponală şi casierul S­­tâţei noastre, la liceul Infernor so­cietăţei noastre. Preşedintă, Simone Lab­orary Secretei Genera,­­ Prof. Dr. Hun. r — Ilîntiic l»rli molipsitoar oraşul »osten« Păliţi tien mal maro curăţ a corpoM , . «. .. Spăla/î­ v» bine miimile m­ai, tio Mişcare. PosetÎ*”’*’'« e,t e Posibil #5e a, B)en/ nctrceuteprin.foc şi flau batî/blimentele gata atinse «Siv *îry precum plinea, charenteria jjy/iatef urile, »au puneţi-Ie i­ain­­«./«Ie întrebuinţare în rolă, care eSte o etuvă prin excelenţă. ; Evitaţi satului prin strîngere die mină sau sărutare­ şi nu ne­glijaţi a vă supune inoculărilor cari sunt gratuite. ■ ’S Fără ajutor în strada Smărdan No. 19 un tînăr e­­şit din spital şi roagă inimile caritabile ai aduce cîte un mic ajutor ca să aibă, cu ce se hrăni. 5 iocăfsr *«. Mireasă la cantina­­ C­­F. R. Str. Ştefan ce! Mare No. 35. A se adresa în fiecare zi intre 12—2 p. m. la Administraţia Cantinei. _____3__i nr. Cîne şti© ? — Cine ştie ceva despre soldatul Dan C. Ungureanu fost Reg. 17 Mehe­dinţi actuale Arsenalul Armatei să co­munice D-lui Romulus Argintaru Str. A­­nastase Panu 7, laşi. — Cine ştie de Locotenent Colonel George Jitianu comandantul Regimentu­­lui 2 Obuziere grele, este rugat că în­ştiinţeze pe Fraţii Petrescu Cantina C. F. R. str. Ştefan cel Mare 35 Iaşi. 3 Cine ştie de soldatul Haim Kamid din Corpul l1 Ambulanţa Divizia 12 coloana volantă. Să răspundă prin D. C.P. la D-na Ida Kamiei Bârlad. 3 — Pierdut. Cine a găsit sau luat bani şi acte la Baia Comunală, este ru­gat a trimite prin poştă neplătit (nefran­cat) macar actele la adresa Sub-Locot. Vasilescu V. Reg. 77 lnf Botoşani. — Cine ştie de tatăl meu loan Tă­nase (împuşcă drac) cărciumar refugiat din Alexandria e regat să comuni­ce la Gheorghe Tănăsescu strada Sf. Lazăr No. 62 Iaşi. 3 — Cine ştie de fiul meu Grigore Ranzapol din comuna Ghergani cont. 1920 e rugat să comunice părintelui, său Grigore Ranzapol Galaţi strada Co­lumb No. 20­1 — D-na Petrache M. Protopopescu din Roşiori-de-Vede dacă se găseşte în Iaşi să dea adresa fiaid căutat de fiul seu Plutonierul Protopopescu coloana 2 subsistenţă Divizionul 2. Tren Hîrlău str. Logofătul Tăutu 19. 4 — Cine ştie Firma Fraţii Chiţu et. Iosi­fescu din Ploeşti, prin dl. Niculae Reaţea, roagă pe cei ce ştiu unde se află Dl. Di­­four, Ad­torul General al Moşiei Ciora­­nii de Jos (Prahova) sau Dl. Temistor­e Teodorescu de la aceeaşi ediţie, să co­munice adresa la „Opinia*. 3 nipog mSSmmmimk ****** OfINIA. ^ 0­* 5case ca* cu hamuri și wUlUdOi două brisce acoperite cu pînză. Vinzătorii se vor adresa strada Ște-‘ fan cel Mare 37 la d. Inginer lonescu __________ 5 Aus pierdut Un Livret de Armin­ă cu un ordin de serviciu dela Direcţia Muniţiilor Fa­brica de pirogenare, actul de naştere etc. Cine le va găsi este rugat a Ie da d-lui Gheorghe Theodorescu Vizitiu Comp. Gendarmi ruralii strada Sără­­riei de D care va primi o bună re­compensa. 1 Dr. Al. Horowitz din Bucureşti Nicolîc şi Di.HTIST Str. Ştefan cel Mere 27. Const­­aţiani 9 -12 şi 2—5 Co rul Siliţii Istriei din Bucureşti Specialist î i î‘io35 la Terne, sto­mac, şi it»....st vne Str. Loconski, 16 bis. (Fundătura Sf. Gh­eorghe Lozoc&ki) Consult. 11—12 n. şi , / p. m. Am „Elegant“. Cine mi-l aduce va primi o recompensă superioară valorei ceasornicului.—Stiip­ot, Aviator Gheorghiu — Str. Sărarie 136, prin str. Stâncă. 3­0 ps. cai sunt de vânzare. A se adresa la Farma ia Dr. Ri­tianu. 5 9 stăruinţa Preşedntelui Wilson de a apăra drepturile Amencei, deşi aceasta înseamnă răsboiul inevitabil. Toată naţiuala americană care în primul moment era uimită de atitudinea provocătoare a hermaniei este o zi adânc indignată de purtarea şi intrigile, ei. Corespondenţa din Wash­ngton a­ zia­rului Times spam că Germania spera şi mai speră şi acum să poată provoca re­voluţii in Cuba, Mexic şi In site ţuri din America latin, spre a împiedeca Sta­tele Unite de a -l ocupa de alt­ceva de­cât de suprimarea ace­stor răscoli. A. T. I. Londra. — Corespondentul din Montreaux al darului „Daily Mail“ spune că guverul bulgar va pre­zenta zilele acestea o notă puteri­lor declarind : atitudinea Ameri­­cei contra Gernaniei o vexează şi pe ea şi consideră că este obligată să-şi recheme pe reprezentantul ei de la Washingon care va cere zi­lele acestea se i se p­remită­­ paşa­­poartele. A. I. E. Submarinele aşteptau trecerea onferenţiarilor de la Petrograd Londra.—D.Doumergue care s’a întors de curâd dela Petrograd unde­­ asista la conferinţa aliaţi­lor a declarat reprezentantului zia­rului «Petit Parisien» că submari­nele germane rare ar fi trebuit după versiunea Gernanilor, sa oprească trecerea misiunei au fost absolut ne­putincioase fai de flota britanică. Misiunea nu a întâmpinat nici o greutate trecând marea pe vapoare foarte repezi, mulţumită măsurilor navale ale amralităţei engleze. Acesta este cel mai bun răspuns pretenţiunilor­ui Bethman Hollweg de a fi creiat în jurul Angliei o blocadă care nu se mai poate rupe. A.T.E. % Jurisconsult americani admit alarmarea vaselor Londra.—O telegramă din New- York anunță ci corespondentul din :~ruli’l farr­orîran ! World ti&ralu; său c.t I ; di. tei.gor»’ ' - ;n.A jori-C' «idiţilo i i i " "-ni. T. I iarăsi aeţiunea« opiieo'­S l I j reună i,ut irit s i căPreşee int f: J Wiiao.h are în drept să ordone Ji j să execute vna,nurtica »«.oolc: c_c c;5- merţ. El va Comunica azi aceasta Preşedintelui. A. T. E. Bulgaria rupt relaţiile cu America Mâl lipi ii lirt»! „SPUI“­ Telegramele sosite astăzi agenţiilor, Havas, Reuter Vestnic, E.igleză și Italiană DESPERAREA GERMANA Germanii aruncă deasupra frontu­lui francez microbii ciumei Paris.—Prefectir ^‘latentu­ lui Somme a/conr. -i ■ v> , re:;e: w avis prin. cáré se • .• a mine a borisibo£ . ■ aruncate de­­aer deasupra oraşi­iiu. tate rînduri. mna.L____‘ ' no -boane arătînd dă ele conţin cultu­rile violente ale microbilor, ciumei holerei şi disenteriei. (Ag. Havas). Relativ la războiul submarin Londra.—„Times“ într’un arti­col financiar relatează asupra răz­boiului submarin următoarele : Comparaţia războiului submarin chiar cu cel din perioada lui 1915 arată că ultimul este mult mai puţin ucigător, deşi germanii pretindeau că va f mai formidabil de­cît cel precedent. Aceste se datoresc faptului că ei sîntem în măsură a-i zădăr­nlcul alimentelor săptămînei , stabileşte că am importat ea, îndoită corespunzătoare 191­5. Celelălte materii im­­marchează o urcare sev­­a ce ne dovedeşte că va­­avea de indurat lipsă şi da că situaţia se va antc­­eutrii vor redobîndi în­­uiţînd guvernului brr­­ia vasele lor. (Ag. Reuter). Bagdatului ii Teiler, d­iticu] i. mal de Geneve, ci de către trupele en, ii va avea un efei de foarte ma­re in as fiind pentru Germ­ainat gînd al Kai g. Havas­ Frontu , german Londra. din Sa­lonic al ag . Ger­manii pretii. blocu­­ sul submarin înfometează Anglia, dar că mai arci o puternică reper­­cursiune asupra corpului expediţio­­nar din Palcani, pe care prin r­om­forţelor aliate la Salonic. In ceea ce prive"1 ' Salonicul b'A­­cusul german a dat un complect fiasco, neîmpedecând nici un mo­ment aprovizionarea. Sosirea şi plecarea năvilor de comerţ urmân­­du-şi cursul cu cea mai ma­re re­gularitate. Singurile resultate obţinute de subma­rine a fost scufundarea u­nui curier francez pentru Muntele At­­hos, a unui transport italien şi a unui mic vas englez care lovi , o mină. Rămâne de aflat dacă în timpul acestei luni, distrugerea submari­nelor inamice a fost tot de aşa mică importanță. Amiralitatea engleză este singura în măsură de a răs­punde acestei chestiuni. Rent ! Sfârşitul crizei Armerica IC a importantei declaraţie a lui Roosevelt Paria.—Senatul american a vo­tat cu 96 voturi contra 30, modi­ficarea regulamentului, perm­iţind preşedintelui închiderea discuţiei prin consimţămîntul a două trei­mi din adunare. Roosevelt a declarat corespon­dentului ziarului „Le Petit Jour­nal“ că totul face să se spere în izbucnirea războiului, adaugînd, re­­lativ la organizarea unei legiuni de luptători pentru frontul european că are toată încrederea că un mare număr de boys îl vor urma. (Ag. Havas) Curentul războinic în America Londra.—Corespondentul din New-Yor­k al ziarului Daily Chronicle telegrafii A ca in toate straturile societăţei america­ne se remarca un viu entusiasm faţă de EPITROPI, GENERALA Casei Spitalelor ;i Ospiciilar Sf­ Spiriton laţi Face c­unoscut că în ziua de 23 Mar­tie a. c. oarele 2-4 p. m. se va ţine d­in camera acestei Epitropii licitaţie pu­blică la oferte i?hite pentru arendarea localului şi duf^iul de firmacie din Tg. Neamt cu I­fa din Bălţăteşti, pre­cum şi antreprii furnizărei medicamen­telor necesare st­atului din Tg. Neamţ, pe termen de 5 lun­, cu începerea de la 1 August 1917 Licitaţia se v ţinea conform art. 72- 8­­ din legea decomuptabilitate a statului. Concurenţii sunt invitaţi a se prezen­ta în acea zi titoţiţi de o gar­anţie de 4000 lei în naversr sau efecte publice. Condiţiuniîe $ ori­ce informaţii se pot lua şi vîdea în ori ce zi de lucru în cancelaria Epitopiei serviciul Domeniaî. a­­» Administrator Subi. Alexandru G. Au­­riano soţ,­­ibeo­rghe şi Maria Radu părinţi, Paulina­­­eodoesscu mătuşe, Mircea G. Andria­no cumnat au ne­mărginita durere­­le a anunţa moar­tea prea iubitei lor Gabriella in­. fridriano decedetă în vîrrstă de 19 ani Luni 27 Februarie orele 8 seara. Inmormîntarea va avea loc în ziua de 1 Martie 11e 7 Cortegiu! v­a pleca la ora 11 a. m. de la locuința M­unctei str. Vasile Conta No. 7 spre Logaitirul Eternitatea, n«kBm»S cure par tălpi hi*­ște'oși lăfSu­ripi vechi sau col H. '4 str. Cuza-Vod­ă, casele G » ’ -vis de Banca Moldova. ItiÎM (SIFILITICE) ginecologice, vesico-genite ««*•? -f ■’ hotel CENTS­ăi, sub direcţia, d-rulu Camerele 1 şi 2 str. Gh In faţa Mitre Injecţii cu Neosoi Siisteii sau BsislBM r'rSfcu Jlerzenberg.___________ t < COMUNIC Sp OFICIAL N”1É| dins 27 Febroarla SOI 1 isra s Frontul Romînesc Pe frontiera de vest a Moldovei şi pe Putna până la Siret, obiştind«} »m- am bardament de artilerie şi focuri H ar- |j| mă. Un aeroplan inamic, care evolua deasupra porţiunilor noastre din valea Uzului, a fost doborât de o sicţ­a de artilerie antiaeriană. Soldatul pilot şi ofiţerul obs­erve­tor I« $J|E| fost făcuţi prizonieri capt­âadu-se şi cele două mitraliere ale s­an. Pe S ret baterii e noastre cu icon.“ antet ..1- tyjjm crările inamicului din regimn a satelor Vadui-Roşca, Cănieni, Năn­­­i vîaidi - vinişti. Trei coloane inamice r.i fost în­­prăştiate între MSxineni fi ! vt.aai. Ini­­mitul a bombardat cu artilerie vrea sa­tele Carangen/,.Corbul şi Send- *;, Iar pe Dunăre regiunea de l& Nis­­sacea. Pe restul frontului linişte Frontul aliaţilor noştri Frontul Occidental.—Ca-a •-•radi inter­­mitentă aproape pe întreg frontul ‘?•'«­­cez, bateriile franceze au exreat« b ■ 4 geri de distrugere eficace in coatr*. r zițiunilor germane din sectoru. F rrev im malul atâog al Meuzei). Activ ia re de ar­tilerie mai vie în sectoarelt­ dvUi Nouv­­ron (ia nord de răul Aism­e: *u întreprins ca mici detaşam nte nic.i raul­te incursiuni reuşite în diferite punct» ale frontului inamic, in Lc­­­u !* Wo« euvre­ți în Champagne, :n i î. ? liai­sons de Champagne, fran ' «c reci; z*t noi progrese. Număra; mitriHerclvr capturate de D germani, in «ursul ?» ■ , milor operaţiuni din aceaslr#â '• ^ urcă la 12. Încercările ir ricula' Fe x se apropia de poziţiunile f ' , » re­giunea dela Bezonvaux, \i nnd ve«t et Reims precum şi la Paisey (intre şi Soissons) au eşuat complin y­­­ma­nii au suferit pierderi simţiui­re. Comunicatul Oficial Brite­tic.­ ins*­­tă, că trupele engleze, înaintând p,» r* front de 5 klm. au atat si cucerit satul l­ies și Întăririle din l­uDre,iarențial^f In cursul acestor opera] ii,; ragl«^|g|L* au capturat 15 mitralier \ 4 mor de tranşee și un i­a/e naiai­ deaB^MraH zonieri, din care 100 au ;uns tabăra de concentrare. O excsdr aeroplane engleze a fost «agajati într’o lupta cu o formațiune puternici. Un avion inaimc a bolit. Pr.)*.f’• 1. jS'T.’isT-’ - A*“ ’ ' ^ acţiuni obişnuite de arti î«_ ■/ rul dela Castagnevizza (Ci»reo) au capturat au post its mie _ din 1 ofiţer si 9 grade if­ferioare MKHW|p^ frontul Trentinului activitate de artilerie și mici acțiu­n»5 •’ ’’V|!i; In valea Travignolo (Avi­­ct; Jupă »• tiu bombardament pe | ' ' ®uu c® ale muntelui Cima di Bo­sbe JsaM* ! a îndreptat în contra l­ . î. ‘ vegg un atac care a fost­­ com­plect. In urma unui puter .o-ce­ment în regiunea Valea * detaşament inamic care­ţiunile italiene la nord e­x .e ^zvolt. unu (valea dei Cod cei) a fo­t piisc cu pierderi simţitoare, lăsîn , • a timp~ nieritn mtinile italienilor Frontul Oriental. — L. J i ver. d lacul Narocz, în sectoru v­ocz­ . howci şi în regiunea Vel la sud est de Kövei) ini? ’•»- 3 prins atacuri cu g»ze. l­r. , nului de a lua apoi oferi ■ * TM ■ 1 prită de focurile ruse. doborât un aeroplan gern n .■ f * dela Riga. Frontul din Cău­caz.— rsjur.vft G la Hamadan rușii au gon . r i din pozitiunile lor de lângă E ; * 1 “ ” -4 crapat această localitate riti de trupele ruseşti se­­­jihabad. Merele Car­tic, Gh­.

Next