Opinia, martie 1917 (Anul 13, nr. 2996-3020)
1917-03-01 / nr. 2996
■5 «Joi are loc la Teatrul Naţional festivalul organizat în onoarea artelor italiene. Se va ciuta „Cavaleria Rusticană“ La pupitru maestrul Pessione. S3 Razii sanitare—de azi dimineaţă au început în toate circumscripţiile razii sanitare. Medicii comunali, asistaţi de sanitarii respectivi şi delegaţii Prefecturii de Poliţie, umblă prin case pentru a controla dacă populaţiunea este inoculată. Aceasta în vederea cartelelor ce se vor elibera. gg ‘Jda trecută la 23 curent, s’a ţinut adunarea generala a acţionarilor Băncii Naţionale, sub preşedinţia guvernatorului d. I. G. Bibicescu. Scrutătorii au fost d. Cornelia M. Romniceanu, Preşedinte la înalta Curte de Casaţie şi d. Poni, Preşedinte al Academiei Române, care aveau cel mai mare număr, de acţiuni depuse. „ Adunarea a cerut a nu se mai citi raporturile conciliului de Administraţie şi al cenzorilor pe care ie cunoaşte şi după ce d. acţionar Luca Elefterescu aducemulţumiri guvernului pentru numirea d-lui Bibicescu ca guvernator şi a adresat felicitări Administraţiule Băncii, Adunarea Generală a votat punctele din ordinea de zi. Alegerea a doi directori şi a unui «cenzor s’a făcut pun vot secret şi au fost proclamaţi aleşi directori, d-işii Al. Radovici şi C Corneliu Giovanu iar censor d. G. Rad. APEL Datorite de solidaritate voiala ne impun astăzi mai mult ca oricând să ne îngrijim de soarta tuturor celor loviţi de urgiile răsboiului. Printre cei mai demni de solicitudinea şi recunoştinţa noastră sunt cei cari şi-au vărsat vitejeşte sângele pentru apărarea pământului ţărei. Mulţi din ei au rămas pe câmpul de luptă sfinţind şi mai mult fiece colţ din acest pământ; mulţi din ei însă s’au întors răniţi şi mutilaţi, incapebili de a-şi relua menea de mai înainte şi deci în neputinţă de a-şi agoni traiul lor. Aceştia sunt invalizii rămaşi îs pi arma răsboiului. O sfântă datorie ne impune tuturor a ne îngriji de aproape şi cât mai curând ca aceşti apărători ai patriei să devie iarăşi elemente folositoare şi producătoare vieţei noastre economice, iar nu nişte bieţi schilozi părăsiţi, trăind din mila trecătorului. Nu poate fi un ungur om care să nu se pătrundă de această datorie şi să nu contribue în puterea mijloacelor sale la ajutorarea lor. Pentru ca manifestarea acestor sentimente Suse Lvancroux« ., vhipul cel mai folositor, s’a înfiinţat sub viaita Protecţiune a M. S. Regina Maria—Societatea „Invalizii din frâzboiu“ având ca scop de a-i ocroti în toate împrejurârile vieţei lor şi de a le reface o educaţiune profesională, dându-li astfel un meşteşug compatibil cu aptitudinile şi puterile fiecăruia şi în raport cu mediul feocist în care va trăi. Aş fi îşi vor putea câştiga mai departe, prin muncă, hrina pentru ei şi copiilor. Să arătăm ostaşilor noştri, noi cei rămaşi pe acasă, că„sufletul şi gândul nostru îi însoţeşte la" fiece pal pe câmpul de luptă şi că recunoştinţa noastră nu ii părăseşte pe cei care loviţi de soartă şi ne mai putând lupta, se întorc la vetrele lor. Daţi fiecare obolul pentru invalizii de răsboir ; e datoria sfântă a tuturor. Subscrierile sa primesc la toate băncile sau direct la d-na! ). Clinceanu, inspector la Banca Niponală şi casierul Stâţei noastre, la liceul Infernor societăţei noastre. Preşedintă, Simone Laborary Secretei Genera, Prof. Dr. Hun. r — Ilîntiic l»rli molipsitoar oraşul »osten« Păliţi tien mal maro curăţ a corpoM , . «. .. Spăla/î v» bine miimile mai, tio Mişcare. PosetÎ*”’*’'« e,t e Posibil #5e a, B)en/ nctrceuteprin.foc şi flau batî/blimentele gata atinse «Siv *îry precum plinea, charenteria jjy/iatef urile, »au puneţi-Ie iain«./«Ie întrebuinţare în rolă, care eSte o etuvă prin excelenţă. ; Evitaţi satului prin strîngere die mină sau sărutare şi nu neglijaţi a vă supune inoculărilor cari sunt gratuite. ■ ’S Fără ajutor în strada Smărdan No. 19 un tînăr eşit din spital şi roagă inimile caritabile ai aduce cîte un mic ajutor ca să aibă, cu ce se hrăni. 5 iocăfsr *«. Mireasă la cantina CF. R. Str. Ştefan ce! Mare No. 35. A se adresa în fiecare zi intre 12—2 p. m. la Administraţia Cantinei. _____3__i nr. Cîne şti© ? — Cine ştie ceva despre soldatul Dan C. Ungureanu fost Reg. 17 Mehedinţi actuale Arsenalul Armatei să comunice D-lui Romulus Argintaru Str. Anastase Panu 7, laşi. — Cine ştie de Locotenent Colonel George Jitianu comandantul Regimentului 2 Obuziere grele, este rugat că înştiinţeze pe Fraţii Petrescu Cantina C. F. R. str. Ştefan cel Mare 35 Iaşi. 3 Cine ştie de soldatul Haim Kamid din Corpul l1 Ambulanţa Divizia 12 coloana volantă. Să răspundă prin D. C.P. la D-na Ida Kamiei Bârlad. 3 — Pierdut. Cine a găsit sau luat bani şi acte la Baia Comunală, este rugat a trimite prin poştă neplătit (nefrancat) macar actele la adresa Sub-Locot. Vasilescu V. Reg. 77 lnf Botoşani. — Cine ştie de tatăl meu loan Tănase (împuşcă drac) cărciumar refugiat din Alexandria e regat să comunice la Gheorghe Tănăsescu strada Sf. Lazăr No. 62 Iaşi. 3 — Cine ştie de fiul meu Grigore Ranzapol din comuna Ghergani cont. 1920 e rugat să comunice părintelui, său Grigore Ranzapol Galaţi strada Columb No. 201 — D-na Petrache M. Protopopescu din Roşiori-de-Vede dacă se găseşte în Iaşi să dea adresa fiaid căutat de fiul seu Plutonierul Protopopescu coloana 2 subsistenţă Divizionul 2. Tren Hîrlău str. Logofătul Tăutu 19. 4 — Cine ştie Firma Fraţii Chiţu et. Iosifescu din Ploeşti, prin dl. Niculae Reaţea, roagă pe cei ce ştiu unde se află Dl. Difour, Adtorul General al Moşiei Cioranii de Jos (Prahova) sau Dl. Temistore Teodorescu de la aceeaşi ediţie, să comunice adresa la „Opinia*. 3 nipog mSSmmmimk ****** OfINIA. ^ 0* 5case ca* cu hamuri și wUlUdOi două brisce acoperite cu pînză. Vinzătorii se vor adresa strada Ște-‘ fan cel Mare 37 la d. Inginer lonescu __________ 5 Aus pierdut Un Livret de Armină cu un ordin de serviciu dela Direcţia Muniţiilor Fabrica de pirogenare, actul de naştere etc. Cine le va găsi este rugat a Ie da d-lui Gheorghe Theodorescu Vizitiu Comp. Gendarmi ruralii strada Sărăriei de D care va primi o bună recompensa. 1 Dr. Al. Horowitz din Bucureşti Nicolîc şi Di.HTIST Str. Ştefan cel Mere 27. Constaţiani 9 -12 şi 2—5 Co rul Siliţii Istriei din Bucureşti Specialist î i î‘io35 la Terne, stomac, şi it»....st vne Str. Loconski, 16 bis. (Fundătura Sf. Gheorghe Lozoc&ki) Consult. 11—12 n. şi , / p. m. Am „Elegant“. Cine mi-l aduce va primi o recompensă superioară valorei ceasornicului.—Stiipot, Aviator Gheorghiu — Str. Sărarie 136, prin str. Stâncă. 30 ps. cai sunt de vânzare. A se adresa la Farma ia Dr. Ritianu. 5 9 stăruinţa Preşedntelui Wilson de a apăra drepturile Amencei, deşi aceasta înseamnă răsboiul inevitabil. Toată naţiuala americană care în primul moment era uimită de atitudinea provocătoare a hermaniei este o zi adânc indignată de purtarea şi intrigile, ei. Corespondenţa din Washngton a ziarului Times spam că Germania spera şi mai speră şi acum să poată provoca revoluţii in Cuba, Mexic şi In site ţuri din America latin, spre a împiedeca Statele Unite de a -l ocupa de altceva decât de suprimarea acestor răscoli. A. T. I. Londra. — Corespondentul din Montreaux al darului „Daily Mail“ spune că guverul bulgar va prezenta zilele acestea o notă puterilor declarind : atitudinea Americei contra Gernaniei o vexează şi pe ea şi consideră că este obligată să-şi recheme pe reprezentantul ei de la Washingon care va cere zilele acestea se i se premită paşapoartele. A. I. E. Submarinele aşteptau trecerea onferenţiarilor de la Petrograd Londra.—D.Doumergue care s’a întors de curâd dela Petrograd unde asista la conferinţa aliaţilor a declarat reprezentantului ziarului «Petit Parisien» că submarinele germane rare ar fi trebuit după versiunea Gernanilor, sa oprească trecerea misiunei au fost absolut neputincioase fai de flota britanică. Misiunea nu a întâmpinat nici o greutate trecând marea pe vapoare foarte repezi, mulţumită măsurilor navale ale amralităţei engleze. Acesta este cel mai bun răspuns pretenţiunilorui Bethman Hollweg de a fi creiat în jurul Angliei o blocadă care nu se mai poate rupe. A.T.E. % Jurisconsult americani admit alarmarea vaselor Londra.—O telegramă din New- York anunță ci corespondentul din :~ruli’l farrorîran ! World ti&ralu; său c.t I ; di. tei.gor»’ ' - ;n.A jori-C' «idiţilo i i i " "-ni. T. I iarăsi aeţiunea« opiieo'S l I j reună i,ut irit s i căPreşee int f: J Wiiao.h are în drept să ordone Ji j să execute vna,nurtica »«.oolc: c_c c;5- merţ. El va Comunica azi aceasta Preşedintelui. A. T. E. Bulgaria rupt relaţiile cu America Mâl lipi ii lirt»! „SPUI“ Telegramele sosite astăzi agenţiilor, Havas, Reuter Vestnic, E.igleză și Italiană DESPERAREA GERMANA Germanii aruncă deasupra frontului francez microbii ciumei Paris.—Prefectir ^‘latentu lui Somme a/conr. -i ■ v> , re:;e: w avis prin. cáré se • .• a mine a borisibo£ . ■ aruncate deaer deasupra oraşiiiu. tate rînduri. mna.L____‘ ' no -boane arătînd dă ele conţin culturile violente ale microbilor, ciumei holerei şi disenteriei. (Ag. Havas). Relativ la războiul submarin Londra.—„Times“ într’un articol financiar relatează asupra războiului submarin următoarele : Comparaţia războiului submarin chiar cu cel din perioada lui 1915 arată că ultimul este mult mai puţin ucigător, deşi germanii pretindeau că va f mai formidabil decît cel precedent. Aceste se datoresc faptului că ei sîntem în măsură a-i zădărnlcul alimentelor săptămînei , stabileşte că am importat ea, îndoită corespunzătoare 1915. Celelălte materii immarchează o urcare seva ce ne dovedeşte că vaavea de indurat lipsă şi da că situaţia se va antceutrii vor redobîndi înuiţînd guvernului brria vasele lor. (Ag. Reuter). Bagdatului ii Teiler, diticu] i. mal de Geneve, ci de către trupele en, ii va avea un efei de foarte mare in as fiind pentru Germainat gînd al Kai g. Havas Frontu , german Londra. din Salonic al ag . Germanii pretii. blocu sul submarin înfometează Anglia, dar că mai arci o puternică repercursiune asupra corpului expediţionar din Palcani, pe care prin romforţelor aliate la Salonic. In ceea ce prive"1 ' Salonicul b'Acusul german a dat un complect fiasco, neîmpedecând nici un moment aprovizionarea. Sosirea şi plecarea năvilor de comerţ urmându-şi cursul cu cea mai mare regularitate. Singurile resultate obţinute de submarine a fost scufundarea unui curier francez pentru Muntele Athos, a unui transport italien şi a unui mic vas englez care lovi , o mină. Rămâne de aflat dacă în timpul acestei luni, distrugerea submarinelor inamice a fost tot de aşa mică importanță. Amiralitatea engleză este singura în măsură de a răspunde acestei chestiuni. Rent ! Sfârşitul crizei Armerica IC a importantei declaraţie a lui Roosevelt Paria.—Senatul american a votat cu 96 voturi contra 30, modificarea regulamentului, permiţind preşedintelui închiderea discuţiei prin consimţămîntul a două treimi din adunare. Roosevelt a declarat corespondentului ziarului „Le Petit Journal“ că totul face să se spere în izbucnirea războiului, adaugînd, relativ la organizarea unei legiuni de luptători pentru frontul european că are toată încrederea că un mare număr de boys îl vor urma. (Ag. Havas) Curentul războinic în America Londra.—Corespondentul din New-York al ziarului Daily Chronicle telegrafii A ca in toate straturile societăţei americane se remarca un viu entusiasm faţă de EPITROPI, GENERALA Casei Spitalelor ;i Ospiciilar Sf Spiriton laţi Face cunoscut că în ziua de 23 Martie a. c. oarele 2-4 p. m. se va ţine din camera acestei Epitropii licitaţie publică la oferte i?hite pentru arendarea localului şi duf^iul de firmacie din Tg. Neamt cu Ifa din Bălţăteşti, precum şi antreprii furnizărei medicamentelor necesare statului din Tg. Neamţ, pe termen de 5 lun, cu începerea de la 1 August 1917 Licitaţia se v ţinea conform art. 72- 8 din legea decomuptabilitate a statului. Concurenţii sunt invitaţi a se prezenta în acea zi titoţiţi de o garanţie de 4000 lei în naversr sau efecte publice. Condiţiuniîe $ orice informaţii se pot lua şi vîdea în ori ce zi de lucru în cancelaria Epitopiei serviciul Domeniaî. a» Administrator Subi. Alexandru G. Auriano soţ,ibeorghe şi Maria Radu părinţi, Paulinaeodoesscu mătuşe, Mircea G. Andriano cumnat au nemărginita durerele a anunţa moartea prea iubitei lor Gabriella in. fridriano decedetă în vîrrstă de 19 ani Luni 27 Februarie orele 8 seara. Inmormîntarea va avea loc în ziua de 1 Martie 11e 7 Cortegiu! va pleca la ora 11 a. m. de la locuința Munctei str. Vasile Conta No. 7 spre Logaitirul Eternitatea, n«kBm»S cure par tălpi hi*ște'oși lăfSuripi vechi sau col H. '4 str. Cuza-Vodă, casele G » ’ -vis de Banca Moldova. ItiÎM (SIFILITICE) ginecologice, vesico-genite ««*•? -f ■’ hotel CENTSăi, sub direcţia, d-rulu Camerele 1 şi 2 str. Gh In faţa Mitre Injecţii cu Neosoi Siisteii sau BsislBM r'rSfcu Jlerzenberg.___________ t < COMUNIC Sp OFICIAL N”1É| dins 27 Febroarla SOI 1 isra s Frontul Romînesc Pe frontiera de vest a Moldovei şi pe Putna până la Siret, obiştind«} »m- am bardament de artilerie şi focuri H ar- |j| mă. Un aeroplan inamic, care evolua deasupra porţiunilor noastre din valea Uzului, a fost doborât de o sicţa de artilerie antiaeriană. Soldatul pilot şi ofiţerul observetor I« $J|E| fost făcuţi prizonieri captâadu-se şi cele două mitraliere ale san. Pe S ret baterii e noastre cu icon.“ antet ..1- tyjjm crările inamicului din regimn a satelor Vadui-Roşca, Cănieni, Năni vîaidi - vinişti. Trei coloane inamice r.i fost înprăştiate între MSxineni fi ! vt.aai. Inimitul a bombardat cu artilerie vrea satele Carangen/,.Corbul şi Send- *;, Iar pe Dunăre regiunea de l& Nissacea. Pe restul frontului linişte Frontul aliaţilor noştri Frontul Occidental.—Ca-a •-•radi intermitentă aproape pe întreg frontul ‘?•'«cez, bateriile franceze au exreat« b ■ 4 geri de distrugere eficace in coatr*. r zițiunilor germane din sectoru. F rrev im malul atâog al Meuzei). Activ ia re de artilerie mai vie în sectoarelt dvUi Nouvron (ia nord de răul Aisme: *u întreprins ca mici detaşam nte nic.i raulte incursiuni reuşite în diferite punct» ale frontului inamic, in Lcu !* Wo« euvreți în Champagne, :n i î. ? liaisons de Champagne, fran ' «c reci; z*t noi progrese. Număra; mitriHerclvr capturate de D germani, in «ursul ?» ■ , milor operaţiuni din aceaslr#â '• ^ urcă la 12. Încercările ir ricula' Fe x se apropia de poziţiunile f ' , » regiunea dela Bezonvaux, \i nnd ve«t et Reims precum şi la Paisey (intre şi Soissons) au eşuat complin ymanii au suferit pierderi simţiuire. Comunicatul Oficial Britetic. ins*tă, că trupele engleze, înaintând p,» r* front de 5 klm. au atat si cucerit satul lies și Întăririle din luDre,iarențial^f In cursul acestor opera] ii,; ragl«^|g|L* au capturat 15 mitralier \ 4 mor de tranşee și un ia/e naiai deaB^MraH zonieri, din care 100 au ;uns tabăra de concentrare. O excsdr aeroplane engleze a fost «agajati într’o lupta cu o formațiune puternici. Un avion inaimc a bolit. Pr.)*.f’• 1. jS'T.’isT-’ - A*“ ’ ' ^ acţiuni obişnuite de arti î«_ ■/ rul dela Castagnevizza (Ci»reo) au capturat au post its mie _ din 1 ofiţer si 9 grade ifferioare MKHW|p^ frontul Trentinului activitate de artilerie și mici acțiun»5 •’ ’’V|!i; In valea Travignolo (Avict; Jupă »• tiu bombardament pe | ' ' ®uu c® ale muntelui Cima di Bosbe JsaM* ! a îndreptat în contra l . î. ‘ vegg un atac care a fost complect. In urma unui puter .o-cement în regiunea Valea * detaşament inamic careţiunile italiene la nord ex .e ^zvolt. unu (valea dei Cod cei) a fot piisc cu pierderi simţitoare, lăsîn , • a timp~ nieritn mtinile italienilor Frontul Oriental. — L. J i ver. d lacul Narocz, în sectoru vocz . howci şi în regiunea Vel la sud est de Kövei) ini? ’•»- 3 prins atacuri cu g»ze. lr. , nului de a lua apoi oferi ■ * TM ■ 1 prită de focurile ruse. doborât un aeroplan gern n .■ f * dela Riga. Frontul din Căucaz.— rsjur.vft G la Hamadan rușii au gon . r i din pozitiunile lor de lângă E ; * 1 “ ” -4 crapat această localitate riti de trupele ruseşti sejihabad. Merele Cartic, Gh.