Opinia, iulie 1919 (Anul 15, nr. 3661-3685)
1919-07-22 / nr. 3677
emn XV-tan S«. äc77 BAHi mmäMuL MARfl 22 IULIE t81l aBQNä’MENTI A NUNCIURI: Ä® prisaas» is. m JUR . 1 « ,. .. 30 LU SSASB îitnfiS , , , . to . TREI' LUH! . . , . 30 » ; : : : ADMINISTRATIA : : : : asi — st?, dih. Maraescu 88. * m t* m & © w «*« »<»9 cot rmm AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — Ilar. Qh. Mtrxusau S3 — Cratefiasark' ftxtlaaAvS a pablait&th. Up ciamstr reclain 4 leu — ţamwmmmit gmpshailsmul American Războiul isbucnit acum 5 ani a fost pentru marea republică de dincolo de ocean un eveniment neaşteptat, , Dacă capitaliştii şi oamenii săi de fifaceri nu ignorau piaţa europeană, bărbaţii de stat obosiţi de interesele publice locale nu s-au ocupat niciodată prea mult de politica externă şi da conflictele arzătoare ale bătrânului continent. ■ Criza economică provocată de război sa resrângea şi asupra Americei şi cri Interesaţi Joresti şi credeau că el va fi scurt. In ciuda tuturor războiul insă te prelungea. Presa, nelămurită şi nehotărâtă la Încăput, insclinîndl mai mult spre neutra!tate incspsa să agite opinia publică, căutând să creese curente in favoarea celor 2 tabere. (3 Dacă simpatia către aliaţi domina, şi Germania nu era lipsită de prieteni. In al doilea an de război aliaţi Începeau sS aibă nevoie de muniţii, de alimente, de bani. America se adapta la noua situaţie şi neutralitatea ei lucepea să devie rentabilă. Dar transporturile sufereau, torpilarea câtorva vase american® da către germani provocau indignarea. Germania cerea scuze şi totul făcea să se creadă că Statei® Unite nu vor eşi din neutralitate, ba chiar preşedintele Wilson va juca rolul marelui mediator. In adevăr, la Începutul lui 1917, atunci când aliaţii treceau printr’unul din cele mai critice momente ale războiului, preşedintele îşi oferi mediaţia. Una din condiţiile tratativelor pare a fi fost suspendarea războiului submarin. Peste o săptămână Germania îl anunţă de data asta fără de ristricţi. Drept răspuns, America rupea relaţiile cu Germania şi după 2 luni intra război alături cu aliaţii. S’a vorbit mult despre idealizmul dezinteresat al marii republici, da revolta să morală’Împotriva aspiraţiilor da heghemonie mondială ale Germaniei. Desigur acest factor a jucat un rol dar alături de alte cauze. (Teama Amercii că puterile aliate învinsa nu vor putea ar hita datoriile contractate, primejdia vitoare a războiului submarin, Influenţa şi intrigele germane in Mexico şi Brasilia). Dscă aceste fapte nu vor pute» fi decât mai târziu lămurite de istorie, intervenţia Americei a fost o dovadă da puternică vitalitate şî datorită ei balanţa Încă nesigură a războiului s’a inclinat brusc in favoarea aliaţilor. Sacrificiile făcute de ea pentru cauza comună au fost desigur mari dar ele sunt miame faţă de uriaşele beneficii de tot felul pa cari indirect I le a procurat războiul. Cu excepţia Angliei in primil sai şi a Japoniei in tot timpul războiului, toate ţările cari au intrat in luptă a avut industria paralizată şi exportul dacă nu oprit cu totul, dar profund diminuat. Acelaşi lucru s'a ratămpîapt cu producţia lor agricolă. Mai toate au avut nevoie de produse alimentare şi pentru necesităţile războiului de muniţii. Şi era natural ca neutrii şi cel mai mare din ei, America să devie furnizorii. Iată in această priviţă câteva cifre in adevăr suggestive. La 1915, comerţul exterior al Americei, care ocupa al 3-lea rând in lume, in urma Angliei şi a Germaniei se ridica la 21 miliarde (9 import şi 12 export).‘ In 1915 el nu creşte decât cu un miliard. Anglia nu făcuse incă marea el sforţare militară şî blocada germană nu era efectivă. Dar la 1916 el se ridică la 32 miliarde (li miliarde import, 21, export) şi la 1917 se aproprie de cifra nemii să iacă de 45 miliarde (Li miliarde import şi 31 export). In 1917 America a exportat produsa alimentare in valoare de 6 miliarde jumătate (da 3 ori mai mult ca in 1914) și produse de manufactură in valoare de 20 mliarde (de 4 ori mai mult ca in 1914). Transformată într’o imensă uzînă, Araerica nu numai că a dat o mai mare expansiune unor industrii vechi ca acea a maşinelor, automobilelor şi aeroplanelor dar a ereat industrii nouă ca acea a materiilor colorante pe care înainta de război ie importa din Germania şi a îngrăşămintelor chimice, potassiu, azot şi fosfor. Construcţiile navale au început pe o scară uriaşă. In 1818 s’au construit vase de 5 milioane de tone, pentru 1919 programul prevede lo milioane. Bogăţia Americei socotită pe la 19 La 1935 miliarde, întrece desigur azi ci mult 1100 miliarde. Insists de război ea avea nevoe da capitaluri străine, azi împrumută pe aliaţi şi e pe cale da a deveni In locul Angliei, bacherul lumii. Aceste transformări vertiginoase in viaţa economică a Americei mi puteau rămânea fără de influenţă asupra politicei sale externe şi trebuiu să schimbe tradiţionalele ei obiceiuri. Se ştia că în testamentul său politic, Washington îndemna pe compatrioţi săi să se ferească de relaţii politica cu Europa şi în 1823,. Monroia profesia Împotriva intervenţiei puterilor europene în afacerile Americei. Dar desvoltarea industriei şi a captalizmului înurna Introducere a regimului protecţionist, împingea America pa calea imperialismului. Dacă intervenţia ei în Cuba şi în Mexic şi în republicele latine poate fi considerată ca o formă a panamericanizmului, prin anexiunea insulelor Hawai şi a Philipenelor, Statele Unite manifestau veleităţi de stăpânire asupra Pacificului. Interesele Americei se ciocneau aici cu ale Japoniei şi conflictul durează încă latent. Dar războiul mondial a adus pe neaşteptate şi în ciuda tuturor prevederilor cari se puteau face înaintea lui, amestecul Americei în afacerile Europei. In recentul său discurs în faţa senatului american, preşedintele Wilson recunoaşte că doctrina lui Monrore nu se mai potriveşte America de azi şi că promotoarea „Legei naţiunelor“, ea trebue să încheie o alianţă defensivă cu Franţa şi cu Anglia. Desigur amestecul Americei în afacerile Europei are loc în numele ideilor de drept, libertate şi democraţie, dar sunt unele realităţi mai puternice decât această nobilă ideologe: capitalismul american cu giganticele lui trusturi şi voinţa da putere a unui mare popor în plină expanzune. Şi în faţa unei Europa ruinate de război, sfîşiata de lupte naţionale şi de conflicte de clasă tot atât de violente, imperializmul american cu tendinţele sal® de penetraţie e una din marile primejdii cari se desenează la orizon. Bătrânul continent e ameninţat cu vasalitatea economică şi numai o nouă grupare şi coheziune a forţelor ;i-ar putea da tăria să lupte pentru independența sa. OCTAV BOTEZ C£t*»v* K0tS Parchetul a păşit împotriva unor persoane cunoscute, cari s’ar fi făcut vinovate de trafic de influenţă. Adevărul esti că oricând, dar mai ct* seamă în vremurile de acum, pintru acest motiv ar putea fi arestat un sfert din populaţia laşului, iar toate pantitele ar putea arestat un sfert din populaţia ţârei.¥ Un individ, care a oferit 40 de lei pentru obţinerea unui permis, a fost trimis mantea Curţii Marţale. Nenoroitul! Pentru ca să oferi trebue să ştii când, r,u*, cum şi mai cu seamă cât !¥ Doi tovarăşi, luându-se îa ceartă, s'au reclamat reaprd la parchet. Rezultatul: alţi doi, sunt ameninţaţi să înfunde puşcăria. Dovadă că proverbul ,,când doi se ceartă al treilea câştigăt, nu i totdeauna adevărat. O culme. Pe vremuri e aceste de supremaţie militară, un comisar regal de pe lângă o curte marţială, să fie ameninţat cu arestarea de către un judecător de instrucție civil. Blanzy . Se confirmă știrea că guvernul va lansa în curând un nou învă p numit intern. POLITICA Cetind pe d. Tache lenesen Deşi nu s’a ocupat «le politic»» externă, nu mm puţin ultimul «Decurg al «l-lui Take lenesen a fost cât «e poate «le interesant.. Aceasta nu numai prin caracterul «Ie f Iîpleă|.împotriva liberalilor, cât prin destăinuirile -nu noul pentru oricine—cu privire la raporturile dintre pastidele noastre istorice. Şi astfel marele public află: «»& en toate oecziunde mari dela 1914, partidul^ liberal a fost mânat de un strimt spirit de parti, de un sălbatic egoism din partea şefcilui sau. In faţa acestuia a stat mereu partidul conservator, care a sacrificat totul, demnitate, dreptul său, exist*nța ■ »» pe sitsrul patriotismului’. A Este în afară de orie® îndoială ca cele ar*tate de d Take Ionescu sunt de natură a pune într’o luminii d n «ele mal defavorabile pe diriguitorii liberali și provoace antipatia opiniei publice înastriva acestui partid. Decît un lucru. De ce se opreşte d. Take lenesen la mijlocul drumului ? De ce, din moment ce este decis a spune tot adevărul, nul spune şi la »«iresm celora care au susţinut,facilitat şi făcut posibil egoismus ret ar şi spiritul de partid al liberalilor ? «.aci f^ râ un anume CINEVA, oricît de egoist ar fi fost d. Bratianu, tot n’ar fi putut s*-și satisfacă egoismul feroce. Și apoi, istoricul ce-1 face d. Take Ionescu pune într’o lumina tain ridicolă partidul conservator și arată că conducătorii acestui partid au fost pururea nişte naive. CumFaţă «le elemente Brutale, procedezi cu mănuşi şi nu-ţi dai seamă de inegalitate de roluri şi de fatalele nemulţumitoare resultate ? emu se poate defini a«eastă poliicâ — cînd pol.tsca sdavârati înseamnă medeul de realităţi şi realitatea era că «biriguitorii liberali volau totul pentru el ? Cetind pe d. Take Ionescu constaţi că «1-sa incrimenează, dar printre rînduri citeşti ca-şi recunoaşte vina. Adevărul e că d. Take Ionescu a fost pururea rule de liberali, şi înainte şi după tramvaie , că n’a ştiut să lupte inpotriva lor cu armei® cuvenite unor adversari, cari nu cunosc scrupule și care nu urmăresc decât puterea. Este oare de sperat că în viitor va fi altfel? CHITI 2178 UN LOC DE ÎNSEMNĂRI Muzeu orăşenesc în Iaşi Profilând la prezenţa D-lui C. Crupenschi, Preşedintele Coala iei interimare şi a D-luii Dimitria, Epitrop al aşezămintele Sf. Spiridon la banchetul dat in ziua de Sâmbătă 19 ale curentei de Sindicatul Ziariştilor din Moldova in onoarea D-lui Th. Burada, D. Gh. Ghibănescu a propus înfiinţarea în Iaşi a unui muzeu orăşenesc. Pentru înfăptuirea lui, Dl. Ghibănescu socoate ca Presa este în primul loc indicată a începe o campanie, iar Primăria şi Epitropia Sf. Spiridon, posesoare a o mulţume de odoare vechi să fie în fruntea mişcării. Sărbătoritul Burada a cerut de noi înainte chiar să i se trimită din Bucureşti mai multe lucruri pe care altă dată le dăduse muzeului de acolo. Negreşit că ideia D-lui Ghibănescu nu poate găsi decât aprobare printre noi. Nu e nevos să mai aratăm aici meritele oraşului nostru, pentru cari un asemenea muzeu trebue să fiinţeze în Iaşi. Vom adăugi doar, că acum, după reîntregireaMoldovei, numărul odoarelor de la cari se vor inspira generaţiile viitoare pentru cinstirea celor ce ne-au păstrat ţara, legea şi limba, va spori ca mult. Cei ce au vizitat alte ţări ale Apusului, ştiu că aproape nu există oraş unde un atare muzeu să nu se găsească. La noi, sub inspiraţiunea de inginer V. Hălăcesnu se pusese început unui muzeu etnografic in clădirile bisericii Galla. Ceia ce se cere acum e o reluare şi dezvoltare a ideei, care a premers infiinţarea unui muzeu. Ne facem deci ecoul cererii formulată de D. Ghibănescu. Sindicatul Ziariştilor a adoptat o şi va lucra din toata puterile pentru realizarea ei. Primăria şi Epitropia, negreşit vor da concurs pentru că reprezentanţii lor au acceptat-o. I Acţiunea justiţiei şi ancheta administrativă O reînţelegare întrei doi tovarăşi—ale căror afaceri erau îngătură eft organele noastre comunale şi jui delene—în loc să fie rezolvită pe Cfilec vilă, ajunge te mina parchetului, mulţumită unei reclamaţiuni pe care d. Onaer Popovici, avocatul lui Gaetan, o face contra lui Marteşu. Rezultatul: parchetul găseşte că afacerea e de natură civilă dar, cu ocazia aceasta împinge insă investigaţiile mai departe şi ajunge la concluzia că anumite persoane s’ar fi făcut vinovate de fapte cari frizează codul penal. * Gel care pretind a cunoaşte ceva din mersul Instrucţiei în această chestiune, susţin că exită fapte grave de trafic de influenţa şi excroshiriei Se precizează chiar faptul concret că doi avocaţi ar fi primit 6000 lei de la cooperativa „Leul“ pentru a obţine un permis pe care fără intermediari nul putuse obţine, că permisul obţinut nu a fost valabil şi cu toate acestea intermediarii au refuzat să nstitue banii. Fapt pozitiv este că d. judecător de instrucţie Aslan a procedat la măsuri de represalii împotriva acestor doi avocaţi Nu se poate presupune că astfel de măsuri menite a zdruncina definitiv situaţia unor persoane, cu puternice legături politice şi cu frumoasă situaţie în societae, ar fi putut fi luate dacă într’adevăr nu ar fi existat dovezi puternice. Contrariul ar fi dezasperant! De altfel, atât primul- procuror cât şi judecătorul de instrucţie au fost chemaţi la Bucureşti pentru a da lămuriri, iii au şi plecat aseară. De Vineri a început la prefectura de judeţ ancheta condusă de d. Artur Stavri inspector administrativ, anchetă hotărâtă în ziua de 8 iulie de către d. ministru Mărzescu. Iaşul trebue să recâştige acum, şi să păstreze pentru totdeauna rolul său de metropolă a oraşelor cari constituesc Moldova întregită.. Noi nu vom lăsa ca ideia să piară şi vom stărui ca cât mai curând să ae int credinţeza misiunea de a studia chestiunea şi a lucra pentru Înfiinţarea acestui muzeu orăşenesc, unei comisiuni. D. Ghibănescu a zis foarte bine, că dacă scrierile BerveBC in o mare măsură la educaţia generaţiilor, prin arătarea celor ce au luptat pentru ţară, prin descrierea felului de viaţa a celor ce ne-au precedat,—nimic nu va putea Întrece aceia ce francezii numeS „la leton des choses*. VIR. informaţii x 8PRE O SOLUŢIE. Ne apropiem de soluţia erixel. Ştim dl» ca*lt«ia spurn cl faptul se va produce Luni sau Marţi. Sunt indicii e& Ideia rezistenţei a fost p&rasită, că guvernul actuffil se va retrage publicând un protest inpotriva «soudlţlanilor de pace. Mal pare definitiv stabilit el Ideia unui guvern national « foit părăsiţi, întrucât d. Maniu, ia numele eonsiflatul dftrigent din A«*«leal, a pus anume condlţiunl în vederea unul atare guvern, coadlţiunl cari s-au dovedlt Imposibile, dat fae Ia asemlnea împrejurări, şi di fiind ci unele ştiri dla Paris la era neputinţă altă soluţie, se întrevede din nou dacă nu un guvern liberal, cel puţin un guvern de funcţionari, cari să semneze —lucru întrevăzut de OPINIA, cu două luni în urmă. * Un atare guvern nu va avea decât o durată foarte scurtă. Imediat după ce-şi va îndeplini misiunea acest guvern de tranziţie se va retrage spre a face loc unui guvern naţional, prezidat de d. Mamin, care va prezida alegerile generale. 3§1 D. Jean Kalimaky s’a înscris în partidul liberal şi a luat conducerea organizaţiei din Botoşani. Pentru acest fapt, acest vlăstar al unui familii care n’a dat decât partizani conservatori, este tratat de EPOQA, cu epitetul de dezertor. D. Jean Kalimpky va trebui să îşi clarifice situaţia militară. $ In asta-seară, are loc la sindicatul naţional o importantă consfătuire de ceferişti de toate gradele. m UN ULTIM CUVÂNT adresat d-lui profesor universitar Paul Bujor, de către părintele econom, profesor I. Gotcu, Onorate De Profesor, Din lumina strălucitoare a principiilor v’aţi pogorît în umbra sumbră a personalităţilor—totuşi argumentul d-voastră cu cei trei Mitropoliţi militează tot în favoarea tezei mele, căci numai „Morala Creştină“ nu îngâdue ceiace „ Morala omenească aplaudă şi incurajază... şi dacă aceştia ar fi ocupat demnităţi, cât de înalte, omeneşti (civile) nimeni nu i-ar fi deranjat, ba s'ar fi bucurat şi de înalta dv. stimă. Şi apoi afacerile mitropolitane mai au şi dedesupturile lor. Eu am vorbit şi vorbesc în numele Stăpînului şi misiunei mele preoţeşti şi aceasta „e firesc“ să se înţeleagă, iar nu în numele clericilor şi încă de pe toată suprafaţa pământului, — căci nu mai au dat mandat. Şi în chestia personală aţi înşirţit o tot pe după chersie... iar prin sublima parabolă a „Vameşului (Publicanului) şi a Fariseului“ voiţi să mă asemănaţi cu fariseul făţarnic şi mândru...; iarpentru d-voastră vă rezervaţi comparaţia cu Vameşul modest şi curat la suflet Bine reuşită.... comparaţie. Renunţ la un răspuns categoric la rugămintea ce v'am făcut, căci văd că nu-i puteţi da, deşi onoratul public aşteaptă răspunsul... lui Hristos — şi ieri creştineşte echivocul (să nu-l numesc alt fel). — Primesc de asemenea ,fara supărare asemănarea cu fariseul, ba încă îndrăznesc, ca şi alt fost fariseu (Sf. Ap Pavel) a dorit să fiu chiarunamia numai ca d-voastrâ să fiţi un adevărat vameş (publican) ca cel din Evanghelie şi cu umilinţa şi căinţa sinceră a lui să mergeţi la Biserică, şi să ziceţi Domnului ca şi acela: „Doamne, aibi milă de mine păcătosul! şi... să vă reintoarceţi iertat şi mîntuit la casa d-voastră. Şi eu nădâjduesc căci cred în minunile lui Dumnezeu. Primiţi vă rog distinsa mea consideraţiune. EGON I. GOTCU 1919, 20.. VII