Opinia, martie 1920 (Anul 16, nr. 3852-3877)
1920-03-31 / nr. 3877
administrați laşi. — Gt«.. Hirs#5€u 1? T *$i, a r o w m aoo -25 bani numărul 2IAR POLITIC COTIDIAN, MlERCuftlSl MARTIE 1920 A NUNCID RT Se primesc la AGENȚIA“DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — — Str. Gh. Mfirzescu Ti Concesionară exclusivă a publicităţi Un nuwap vee|ția I Dizolvarea parlamentului Un act de demnitate politică Dizolvarea s’a produs. Ea a constituit o consecinţă ineluctabilă a moduli cum a fost concediat guvernul Yaida-Voevod. Toate bunele intenţii şi toate dorinţele de pe lume n'au putut evita eseu ca era fetal: dezacorda! între majoritatea parlamentului și nouî guvern, ▲st fel dar țara va f chemată din «ou sS și spuîe cuvîntul, și, după asigurările d Inn general Averesen, sa poate sprra că fa fitul se va petre«« îi cea mai desăvârșită libertate. * Dîzolvarra s'apro^ua și era fetal să te produci de îndată ce s’a cunoscut ternii declaraţia nei d lui Iuliu Maniu. Ardelenii, prin glasul preşedintelui partidului naţional, nu s au angajat decit la un" concurs limitat. Ura dar logic ca guvernul să ceară decretul se dizolvare, întru cit nu putea conta pe o majoritate sigură. Dar ardelenii nu s’au mulţumit Bunuri cu atît. Ei, prin de Mauiu, au protestat în potnva felului cum s’a procedat în curau! ultimei schimbări de guvern. Ceva mai mult Concomitent cu declara i» d lui Maniu s’a produs «a alt fapt important. Deși parlamentul era degchis*, fostul prim ministru Vaida Toevod n'a vauit la Cameră să facă un expozeu al celor petreaute la consiliul g sprein, el s’a dus Ia clubul ardelenesc, unde a făcut expozeul. Tom vedea imediat mai la vale cena^ciutele politice ale atitudine! ardelenilor. Ceea ce nu se poate tăgădui însă este că gestul lor însamnă un act de adîncă demnitate politica, cu atît mai expresivă cu cît vine 4« la un partid care are în tradiţia ca sentimental dinastic. Nu era posibil într’adevăr, pentru nişte oameni occidentali, să nu pri▼eateă cu surprindere şi ca mihnire precederii de concediere de guverne, cum nu se întrebuinţează, vorba d lui Iuliu Maria, nici faţă de slugi. Şi aceasta cu atît mai mult, cu cît un prim ministru era concediat pe cînd se afla la străinătate şi în toiul unei rednice activităţi externe, menită a reiseni multei® greşeli ale gaver■efer anterioare. Protestarea ardelenilor are acest caracter definit : un act de adîacă demnitate politiâ. Consecinţele ? Ele vor fi în principal în darna interesului general fi vor contribui la menţinerea forase! haotice de arăzi. Titerul parlamentar care ar fi modificânî« c© sa vor aduce reformdi electora!«, pe cale de decret leg® va cuprind® cn mare număr de aleşi de ai Ardealului, care du toate probabtă ţie tot partidului naţional vor aparţine, şi care iariş probabil vor menţine starea de rezervă feţă de guvern manfestată astăzi Astfel dar o parte din forţe, potrivnice închegirei guvernaiaentale, deci risipire de forţe. Şi toate aceste pentru că lipseşte arsura. Şi lipseşte măsură meieu seamă la fatorii care sunt chemaţi a-l ajuta pe Suveran în justa apreciare a realitiţlor Departe de noi gîndul că dizolvatul parlament ar fi fost în stare de a produce ceva. Da acord cu toţii a eşi care vedeau în unele acte ale foştilor miniştri o primejduire a ordine!» Bar aparenţele constituţionale ar fi trefenit salvate fără de ca e salvare realităţile const tuţionale sunt p i m*jduite. Se putea găsi un miioc - fie char, şi al prorogării—pentru ca d. V«i'la Voevodă fa* în ţară câid se va produie criza. 8* putea evita întîmpîarea fără de pr edent a detaiifrei unui prim-ministru pe ifti »® mă th «frMiâţat® t» importantă și s’ar fi evitat multe neajunsuri, din care unele încep să se vadă iar altele se vor vedea mai tîrziu. Din nenorocire unii factori au pierdut măsura. In special d Băteaua regele din culise—începe să nu mai ţie cont de cît de resentimente şi rancune. După cum resentimentul contra actualului prim ministru i’a făcut ca să afirme la Brfila că generalul Averescu este un tădator care merita cercetarea unui curţi marţial®, tot astfel resentimentul contra ţărăniştilor a făcut să grăbească o soluţie care atinge grav practicele constituţionale şi drepturile parlamentului. Primul fapt nepermis pentru un om politic ca spirit de prevedere a avut drept urmare prpabila ipostază a dlui Brăteanu de a fi nevoit să-l susţie pe trădător. Al doilea fapt are consecinţi mai generale. El contribuie la menţinerea unei dazarmonii politice şi provoacă critici în potriva unui factor care ar fi trebuit să rămîie în afară şi mai presus de critici. Rizuitat nemulţumitor — sau cel mult satisfăcător pentru cei ce voiesc să pescuiască 1« apă turberei OPINIA Literva Ziarele constată că aplauze unanime au acoperit cetirea decretului de dizolvare. Ele nu spun însă dacă se jucase o dramă sau o comedie. Singur d. larga crede a şti că s’a jucat o farsă sinistră. „Neamul Românesc“ de astăzi vesteşte că a început era de ex lex. După cât ştim niminea în ţara românească nu-şi aduce aminte de era domniei legilor. Numărul parlamentarilor din Iaşi va fi redus. Aceasta tocmai când boala de deputăţie şi senatorie a luat proporţii fantastice în cea de a doua capitală. I * Mimetism parazitar, a spus d. Bortea vorbind despre cele ce se petrec în viaţa noastră politică de astâzi. Credea d. Borcea că spune ceva nou şi nu ştia că acest lucru e tot atât de adevărat în domeniul politic de la noi ca şi în domeniul ştiinţific.BLAHZY »«SEMNĂRI Motival Dizolvării ! Guvernul s’a lipsit repede de Parlamentul inoportun care nu-î putea să-i ofere decât un sprijin nesigur. Dizolvarea s’a făcut cu un dispreţ absolut faţă dereprezentanţa poporului“. Dar rd. general Averescu a ţinut să motiveze dizolvarea şi a învinuit Camera deputaţilor că se ocupă cu atacuri personale şi discuţiuni infructuoase. De unde această învinuire ?Pentru că d-nii Mihalache şi dr. Lupu au criticat din capul locului declaraţia-program a guvernului şi au făcut câteva aluziuni ironice la adresa moravurilor noastre politice. Dacă s’ar fi depus In Parlamentul legi de necesitate superioară, a căror Înfăptuire, ar fi zădărnicit o reprezintanpi naţiune!, motivul d-lui general ar fi putut justifica dizolvarea. Dar pentru limbajul critic al unor deputaţi, pentru o atitudine de opoziţie a unei minorităţi parlamentare, nu se poate dizolva pe motivul invocat de primul ministru. Asemenea argumente dovedesc ei la spiritul actualilor conducători s’a încuibat concepţiunea unui Parlament-păpuşă, care să asculte, să nu cricnească şi si voteze. Noi ştiam că în vremurile de astăzi disciplina oarbă s® mai menţine numai în domeniul militar. Dar d. general... Motivul dizolvărei trebuia să fie altul şi anume : ilegalitatea Parlamentului. D. general si abţinut de la alegeri, fiindcă se făceau prin arbitrar. Apoi a dus campanie de opoziţie pentru dizolvarea .Pirlawiitetel .pelegiui VValte gater. ♦ d. general nici nu putea să încerce collaborarea cu acest Parlament, ci trebuia să-l dizolve imediat şi pe motiv de ilegalitate. Ar fi fost mai logic şi mai moral. Motivul »atacurilor personale“ şi »discuţiilor infructuoase“ are stofa unire sacre«, cu liberalii; o unire între un „trădător“ cu un partid alRăspunderilor“. Dar în fine, ţara va spune ultimul cuvânt prin alegeri. Până atunci vom strănuta după ordinile decretelor-legi, vom admira reînvierea sistemului liberal de guvernământ şi vom constata cum printriun ukaz se modifică legea electorală în părţile ei esenţiale, pentru a se putea căpăta un Parlament mai disciplinat ! RENOVATUS — QBmss constructivă — iR contestabil acţiuni salutara Din noianul de făgăduinţi, făcute ţării la întrunirea de la Liga Poporului din Capitală unde au luat cuvîntul d-nii miniştri general Averescu, C. Argetoianu şi P. Negulescu, precum şi din o circulară a noului ministru de interne, se desprind două intenţii care, de ar fi să se transforme in fapte, ar constitui desigur opera din cele mai salutare pentru România de astăzi. Prima, priveşte măsura de,garantare a libertăţii individuale. ■ Secunda, se rapoartă la măsura de reconstruire a căilor de comunicaţiune. * .Desigur cl generalul Averescu n’ar avea nevoe de nici o alta operă pentru a fi pe veci imortalizat decit acea a asigurare! reale a lipertlftt individuale In țara romineasci. Or cît am dori din suflet ca dispoziţia preconizată de dnsa să ia fiinţă reala, nu ne putem ascunde Insă scepticismul, dată fiind starea spiritelor de la noi. Nu este uşor lucru ca într'o ţară In care orice deţinător al unei cît de mici părticele de putere în stat înţelege in primul loc să abuzeze de această putere; unde spiritul abuziv şi de satiu este adânc infiltrat; unde respectul de Notariate individuală nici nu poate fi conceput, necum garantat, unde mai cu seamă. In urma şi în timpul războiului abuzul de autoritate şi nesocotirea libertăţii individuale au fost sancţionate în dogme de guvern şi acoperite de organele judecătoreşti care se puseseră în slujba puterei executive; nu este uşor c în asemenea con VIAŢA POLITICĂ diţinui sa reintronezi garanţia despre care vorbeşte circulara d-lui general Averescu. • Cu toate acestea, iniţiativa actualului ministru de interne trebueşte salutată ca un fericit început de reacţionare împotriva ticăloşiilor de până acum. Să sperăm că d-sa va persista în buna cale apucată şi ci astfel va contribui ca încetul cu încetul această mare garanţie a civilizaţiunei şi progresului, care se chiamă libertate individuală, să fie stabilită şi îu ţara românească. A doua măsură priveşte una din formele cu adevărat ale reînvierei avuţiei naţionale. Este vorba de reconstruirea căilor de comunicaţie şi în special a şoselelor. Mai mult decât oricând s’a făcut astăzi dovada cât de mult progresul unei ţări depinde de starea căilor de comunicaţiune. Nu vorbim aicea de partea referitoare la căile ferate, ci ne ocupăm numai de chestiunea şoselelor. Tocmai acum când prin dificultăţilede transport pe căile ferate, transporturile pe şosele au devenit mult mai active, tocmai acum aceste şosele au ajuns în stare absolut impracticabilă, aşa încât tirgurile şi tîrguşoarele sunt cu desâăîrşire izolate. O măsură care ar aduce o ameliorare a actualei stări de lucruri ar constitui o adevărată binefacere pentru ţară. Hotărîrea guvernului decide a-şi îndrepta atenţiunea în această direcţie este bine-venită și depășește multe alte preocupări de meschinărie politică sau de politică meschină. INFORMATIUNI SC După informaţiunile precise din imediatul anturaj al celor ce pregătesc reforma electorală, rezultă că Iaşului nu-i vor tremea decit 4 locuri la Cameră şi 2 la Senat. Pentru a arăta că chestiunea dizolvării Parlamentului era mai de mult tranşată şi că formula intervenţiei d-luî Brătianu este greşită, vom spune că d. Matei B. Cantacuzino posedă încă de 6 zile o scrisoare a d-lui general Averescu prin care era invitat să nu mai ezite în a primi departamentul justiţiei deoarece decretul de dizolvare este acordat. Se ştie că d. Matei Cantacuzino era un hotărât partizan al dizolvărei. „ Prietenii şi admiratorii statornici din Iaşi ai profesorului N. Iorga sunt convocaţi la o consfătuire intimă de constituire în vederea conlucrări cu „Federaţia democratică naţional-socială“ La această consfătuire pot lua parte cei ce au aderat la „ Uniunea Democraţiei Naţionale” înfăptuită in Iaşi în 1918. După alegerea comitetului se va procedă la întrunirea tuturor partidelor federate pentru constituirea federaţiei laşi. faparetî an organ a! federaţiei, Să întrebăm: "pe d. preşedinte al comisiei interimare puţinul timp cât mai are a vorbi în această calitate dacă ştie că măsura d-sale ilegală şi abuzivă, de a nu se acorda, zahăr de cât pe baza chitanţelor ‘de plată impozitului, n’a fost respectată decât faţă -de ’unele'persoane. Mai întrebăm dacă ştie că s’at acordat bonuri intre 5 și 10 tegi. iar unor persoarte li s'a dat zahărul fără Mei un bon. D. Matei Cantacuzino nu va putea prelua departamentul Justiţiei decât Miercuri, deoarece Mărfi pledează într’un proces la Casație. D. Cantacuzino va depune deci Miercuri jurământul. * Adunarea dela Creditul Urban.— Eri la o zi după prînz a avut loc adunarea generală a secietarilor creditului fonetar urban din localitate. Prezidează d. Musner. Se aprobă bilanţul şi se hotăreşte descărcarea gestiune. Luând cuvântul la budgete d. Gh. Botez, distinsul directoral instituţiunei arată că oate instittfţiile au a se resemţi de greutăţile aduse de marele războia. Scumpirea vieţii va mai continua căci, nu belşugul de numerar este mica cauză. Oricât ar dispare Influenţarea monetară, scumpirea vieţii va continua. Aceasta, din multiple cauze, Intre care avem : micşorarea producţiei prime, urcarea excesivă a preţului ramicer unită cu scăderea orelor de muncă, lipsa de mijloace suficiente de transport, depredarea valutei, dorinţele de înbogăţire de azi pe mâine, ducând la o speculă neînfrânată şi alte multe. Din toate aceste rezultă cât de variate sunt măsurile de luat şl de câtă muncă cinstitâ, capabilă şl Incordată este nevoe spre a ne îndruma spre « viaţă normală. Exposeul d-luî Iteteg' a fost acoperit de aplauze. Şl în legătură cu această stare, adunarea aprobă ca şi escedentul pe 1919 In suma de 111.921,28 lei, să fie destinat tot pentru ajutorul de scumpete. Se votează budgetul şi se realeg pe d-nii Vrabie şi Conta în consiliul de administraţie. Ior întrunirea avocaţilor ce urma sa aibă loc ori a fost gmîaată p©n tru o dată interioară.. ŞSf a fost la ordina, PD, Eugen Petit, prefect de poliţie a lansat urmeătorul apel la ordine, care, nu ne îndoim va avea răsunetul cuvenit în publicul ieşan: „Reaminteşte tuturora că art . 5 din Constituţie nu permite întrunirile şi cuvântările în joc deschis. „Cetăţenii sunt deci invitaţii să, îi ţie toate discursurile, să spue tot că au de spus, în sălcie pe care Ie au la dispoziţie şi unde se adusă pentru acest 330p. „Cuvântările sub cerul libr, atunci când nu sunt urmarea fo e asă a entuziasmului patriotic comun tuturor Românilor, constitue manif?» ţâri politice cu caracter provocat,o faţă de cei ce au alte păreri şi duc în mod inevitabil la scandaluri şi dezordine. „Libertatea de a gândi care ese a tuturora, are drept limită, respectul convingerilorfiecâruia. „De aceea fecem apel la înţelepciunea concetăţenilor noştri ca după întrunirile politice sânt improsfis în ordine, abţinîndu-Se de la orice manifestări zgomotoase şi provocătoare. „Fiind hotărîţi a ne ind^plini datoria spre a împedica dezordinea, facem direct răspunzători de urmărire întrebuinţărei forţei publice, pe acei care nu vor ţine seamă de prezentul apei îndemnînd mulţimea i& pericu!0"*de ag t.ţmni de stradă“. « Adunarea Camerei de Comerţ.—Eri la orde 3 după prânz mem -brii Camerei de Comerţ s‘au întrunit ii adunare generală, sub preşedinţia d-lui N. V. Ştefăniu preşedintele Camerei. D. Ştefăniu arată că în şedinţa de azi adunarea se va ocupa de budget rămânând ca programul de activitate sa fie dezbătut în viitoarea adunare. După propunerea d-lui Ştefăniu se controduc in budget o sumă de îmbunătăţiri. Astfel pe lângă subvenţionarea şcoalei elementare de comerţ, se hotăreşt înfiinţarea unui internat la această şcoală, din care ies elementele ce se devotează comerţului şi industriei. Pentru a se da o mai mare extenziune activităţei Camerei se decide a se înfiinţa o secţiune la Tg. Frumos şi sa se numească membri corespondenţi In toate târguşoarele. Făcând un act de dreptate şi bazat pe faptul că scumpetea vieţii continuă te sporesc lefile funcţionarilor. Budgetul, care se cifrează cu 120.000 lei, se votează în întregime. n. D. Neorga şi sânzatoarea.- -»Neamul Românesc“ sună din trâmbiţi democraţiei grav ameninţată. Ziarul îşi încheie diatriba cu cuvintele : „Ţara întreagă datoreşte un răspuns ; ar fi cea din urmă din lume dacă n’ar tresări la insulta care se face libertăţilor const tuţionale. „La lucru pentru revanşa regalităţi Era ex-lex a început“. Iar într’un interview acordat ziarului „Dacia* d. N. Iorga vorbind despre dizolvarea spune : *. »Ceia ce s a făcut este pentru mine o crimă de Stat. »Voiu vedea pe regele Ferdinand,— căruia am conştiinţa că i-am servit mi mult decât orice om politic din Româna —în clipa când această crimă va îi ispăşită de miniştrii cari au făptuit-o: „Vom fi siliţi a cere schimbări constituţionale care să împiedece asemenea acte. »Este cel mai bun serviciu care se poate face Dinastiei, scăpând-o de urma ocultă a camarilei şi a intriganţilor“. V. In urma unei telegrame din partea poliţiei din Galaţi, cadavrul sergentul I Ion Perju a fost desgropat, pentru a reconstata exact calibrul glontelui de care regretatul sergent a fost lovit. Poliţia de Galaţi, crede a fi arestat pe unul dintre asasini, in posesiunea căruia s‘a găsit un revolver de care lipseşte un glonte. §. D. Matei Cantacuzino a plecateri dimineaţă la Bucureşti. Sub prezidenţia d-lui Negulescu, are loc azi la Bucureşti o Consfătuire a tuturor inspe dorilr faolari. 38. In noaptea de 27 a îuneî, pretisul sublocotenent Alin Constantinesc , fiind adus sub ecorta de la Bălţi, şi internat provizor la otelul Mitropolia sănt din etajul al doilea, făcându-se nevăzut Astăzi, el a fost găsit de agen|fa difuranță și depus la penitenciar