Opinia, mai 1920 (Anul 16, nr. 3903-3923)
1920-05-28 / nr. 3922
AWUL X¥í-Iea Ma. 3922 --------------t-------------------ABONAMEaTI OM AN ! j s i ȘASE LUNI I 3 i TEI LUNI itii I! ^ ADMINISTRAȚIA Sasi, — Oh.' MMrzâscaa 1? vß ■ V V Lţ li F ®”iN "Wo TO© -21 AR POLITIC C TIOI/y4. M Bâîli y- •» A •S1 *. • < * S AM BATA 28M»i 1920 âNDNoiuri St! prl»»® Is N ' AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — — Str» ©Bl- W®rx©£5®*8 W — Concesioasră exclusivă a publicităței Us® Burau? v®«Mîs f E.S® Votaţi la Senat „Plugul“! Votaţi lista ieşsnă! Suminasi imm alegecila sssratru Sassat-las* la ora ef«s«l vor apar© aceste riduri «notarea pawSria cameră sa va fi sffrşiS. »agăţări ieş®©8 psisSrsi Senaî ats to faţa' lor şapte lîsî®. ßasll©r tosl el sălii isna im Sa post© mtrgs la ea LISTE ULTIMĂ, LISTE No. 7 şi ' «ar© cuprind® numeia d-laar AL. A. BADAREU, iGHEORGHE LASCAR Şl ION C. VÂRLĂNESCU. AcesstS listă cuprind© ««m®8* acelor ce prin faptele lor au contribuit la înălţarea laşului, .au făost lucruri supra ,oman®şti spre a scoate oraşul nostru din nenorocire. Lor li H datore,io FERICITA SOLUŢIUNE A ADUCEAPEI DELA TIMIŞEŞTI; ©i au fost acel car© au 1MCEPUT MAREA LUCRARE A PALATULUI DE JUSTIŢIE; ai au tăcut aISUL SA AIBĂ ŞCOLI; © au înscris Un bu^ HUOANE PENTRU ÎNTREŢINEREA STRADELOR ’ în sffrşit il au fost acela care au contribuit mai mult decît or-car© altul la InaSisrea culturală, economică şi la însănătoşirea Iaşului. Cetăţeni ieşeni, alegători la Senat ! Votaţi fiii deosebire de credinţi politice şi confesiuni LISTA VOASTRĂ, LISTA ISIAtiA LISTA NO. 7, LISTA ULTIMA, cu vrednicii: ALEXANDRU A. BADAREU Fost ministru, fost deputat senator şi primar al Iaşului GHENE LASCARU Fost primar, deputat şi senator de Iaşi, fost secretar gencial al ministerului de instrucţie IOAN C. VARLANESCU Institutor, fost inspector şcolar omisii lu deschiderea lor Câteva săptămâni de rezervată tăcere a vieţei noastre politice, au fost, da sigur, pricinuite de pasivitatea cu care ţara primit totdauna o schimbare de guvern şi a cântărit in linişte actele acestui guvern, până să-l judece. Guvernul Averescu a mai avut, pentru a fi privit In tăcere, şi avantajat că venea la cârma ţărei la nişte împrejurări care făceau ca ţara să-i acorde liniştea de care el avea nevoe, pentru împlinirea misiune! In numele căreia fusese chemat la putere. O mare nevoe de actualitate Impusese, probabil, pe generalul Averescu. Era primejdia mişcărilor de jos, pe care numai autoritatea generalului asupra soldaţilor săi de ieri, neliniştiţii de azi, putea să le stăpânească. Primejdia venea de la neliniştiţii oraşelor, care prin greve paralizau toată viaţa organismului nostrusocial, iar prin fondui revendicărilor lor vroiau chiar să răstoarne acest organism In sensul lor. Acestora li se putea sta Ia potrivă,elei dacă, In fond, multă lume simpatisa cu mişcarea socialistă, in mijloacele de acţiune mişcarea lor nu era simpatică, din pricina paralizărei ce aduceau iatregului nostru mecansia de stat. Ca să le poată sta In potrivă, ge■eralui era un simbol, atât de autoritate care nu şovăeşta, cât şi da ascultare care, milităreşte, n’a eşit încă din mintea soldaţilor săi de eri. Pentru a guverna,îasă, generala! avea neves de cadre, căci ori cât îşi intitulează la iulia poporului“, poporul vine la numele vii, numai când i se pune paza pe manifeste In ţinuta militară , dar cu asta nu se face guvern. Pentru asta cadre s’au cam rechiziţionat, dacă nu din oameni al nevoilor ca, macar sfârămături din „corăbiile naufragiate ale vremilor vechi. Generalul guvernează cu cadre in sssre majoritate plecate din vechile partide, ia la remorcă un întreg vechi parid ameninţat de uitare , face alegeri ca oameni vechi, ca sisteme vechi şi ca uciderea tuturor idealurilor noi. Ca să ne întoarcem, însă, iar la alegeri măsluite, la intruniri ciomăgite, la arestări nelegiuite, nu era nevoe de acest „deus ex machina“ înnumele căruia să opereze electori deprinşi cu învârtelile vechi ale maşinei electorale. Guvernul Averescu este la definitiv un guvern al vechilor partide şi la vremurile noi a’a adus nimic ne». Misiunea lui este limitată în timp şi mărginită In mijloace. In ce priveşte mijloacele, «nai singur este Icoana făcătoare *de minuni: Numele generalului, fotografia şi la nevoe şi iscălitura lui. In ce priveşte întinderea mişunei a« cestui guvern, prin inseşi actul lui de naştere se înţelege că în ziua când mişcarea socialistă se va linişti, generalul îşi va fi împlinit misiunea. Mişcarea socialistă, precum i se arată semnele, se va linişti singură. Ea este de sigur, şi la un fractul vremei, căci în toată lumea ’ revendicările socialiste, s’au ridicat azi cu imperativul „bate feral cât e cald“ în cit exagerarea actuală este şi la noi un reflex al vremei. Mai este, însă, şi un reflex al apusului: depinde de mersul ce-i vor lua în spas revendicările muncitoreşti, ca muncitorimea noastră să iea o pildă pe care abia aşteaptă s’o iea întăi guvernanţii, de la guvernele apusului. In ziua când apusul se va linişti — şi sunt semne că aşa va fi—, ai noştri sevor aşeaa la treabă — şi sunt semne că aşa va fi. In ziua ceia icoana făcătoare de minuni nu va mai fi de nevoe. In ziua ceia sistemele politice vechi, “pe care le-a continuat guvernul Averaşcu, nu mai pot vorbi în numele problemelor noi, căci stând toate partidele vechi au dreptul să scoată capetele peste ziduri şi să ne întrebe : „de ce ei, şi nu noi ? La maşinăriile lor suntem mai tari noi“. , Ne vom întoarce oare atunci iară vechiul nostru sistem relativ ? Trâmbiţei* Ierichonului, care de atâta vreme ne anunţă cădrea zidurilor care se împotrivesc vremurilor, vor cânta oare din nou osanale partidelor vechi? Un neam întreg scos azi de sub robie, Romînii dia provinciile alipite, trăiţi până azi sumai In cultul cel curat, nu vor fac* oare d* cât să se înhame şi ei la carele partidelor din regst şi să se împartă — cum au făcut-o deja — în tabere vrăjmaşe ? Ar trebui să desgadâjduim d* norocul acestui neam, dacă ne-am vedea la perspectiva asta. Parlamentul cel nou va hotărî viaţa acestui guvern. Putem, însă considera de pe-acum eventualitățile, după cele ce s’au întâmplat în trecutele Camere. Liberalii au fost lunecaţi atunci sub valul aleşilor din provinciile alipite, care numericeşte pot avea cuvânt hotărîtor, iar politiceşte pot vorbi în numele unui trecut firi prihană. Dacă cuvântul lor poate hotărî, să vedem cum sînt ei orientaţi azi. Aceştia sl şi stau azi, în mare majori- tate alături de democraţia din regat, prunc I şl vremei celei noi. Democraţia aceasta, grupată într’o federaţie, In care unele i coane din tre cut mai slujesc la culturi deoebite, este detinatsă-şi contopească altarele Naţionaliştii d-lui Iorga îş leapădă antiremitismul, iar cei din Ardeal sunt la fel cu ţirmiştii din regat. O zi apropiată va vedea, probabil, topirea tuturor într’un partid, care poate ca titlu va fi mai puţin cuprinzător de cât acel al „federaţiei dar ca cuprins va contopi toată democraţii liniştiţi a acestei ţăi. In vechiul regat In numai a democraţiei va vorbi in primul rând partidul ţărănist. Partidul acesta este format In majoritate din foşti socialişti, care au adaptat idealurile socialiste la nevoile ţărăniste ale noastre. In formă, numele este doar nou, căci cuprinsul e vechi. Şestul de azi al ţărăniştilor a stat odată alături, ca director al „Vieţei romîneşti“ cu acei care în primul număr al revistei a chemat poporanismul la viaţa politică a ţărei. S’a despărţit de elşi poate şi de titlul idealului politic—probibil din pricina credinţei curate cu care nu vroia să vadă an ideal nou pus în slujba unui partid vechi. In adevăr ceiait director al mistol, d. C. Stere, a fost dintre teoreticianii socialişti care au fost promotorii crezului ca partidul socialist, să se alipească aceluia dintre partidele politice care-şi fuseşeşte maximul din revendicările socialiste. In acest spirit s’au alipit partidului liberal, iar d. Stere a dat acelui partid, In spirit larg şi In convingere că-şi slujeşte idealul, cele mai bune ceasuri ale sale şi aie partidului liberal. Acele ceasuri, Insă, nu le-a putut tolera şeful de azi al ţărăniştilor, d. Bujor, care a eşit de pe coperta „Vieţei româneşti“. A procedat, deci, pe d. Stere în convingerea sa asupra modului cum partidele vechi pot să-şi adapteze idealurile noi. Azi se găsesc din nou amândoi alături, în această convingere, iar ţărănismul de azi nu este decât poporanimai de ori. Ţărăniştii de azi, poporaniştii de ori, naţionaliştii din Ardeal, care erau desigur aceiaşi poporanişti In sitale când d. Stere era chemat să le liniştească vrajbele dintre dânşii, nu pot să fie decât fraţii da sânge ai aceleiaşi democraţii. Această democraţie nu se poate să nu fie chemată si dea o viaţă nouă organismului nostru politic vechi. Proba, am făcut-o in cea d'întâi zi a celui d’întâi parlament al României mari. Proba se mai poate repeta. Vom cerceta într’un numât viitor cum se poate “prezenta echilibrul de forţe In noul parlament. Dr. stafirescu-Galaţi planează mina nevăzută a lui Dumnezeu. In perete atârnă chipul văzut şi vopsit al stăpânului veşnic. In sânul lui moş Gheorghe luptă cu sudoarea mutra Averescului in uniformă, al« cărui urechi încap îa cămăşoiul moşneagului numai fiindcă poza este considerabil micşorată. Generalul în mărime naturală stă lipit cu urechi cu tot deasuprasfântului Ilie, aşa cum l-a tipiit in culori ziarul „Dimineaţa“ pe vremea când idealistul I. Miile nu candida în numele democraţiei. Domnul gheneral stăpâneşte acum guvernul ţărei, bezna săteanului şi jandarmeria rurală. Cu acest întreit avut, consultă norodul, creiază o armată civilă, siluete conştiinţele, asmuţă jandarmii, închiriază tromboane, steaguri, lăutari şi se tocmeşte proptea la oligarhie. Sistemul averescan de alegeri este cel puţin o garanţie de „ordine“. In adevăr, nu se poate spune că aducerea la vot cu ghionţi, înjurături, notari şi jandarmi nu alcătueşte lungi convoiuri de robi cu totul disciplinaţi. Şi deci, trăiască gheneralul! Renovates tijMLWUftiikKU ÎNSEMNĂRI Epidemia averescană Au revenit vremurile bune. Tradiţia siosstră electorală nu se dezminte şi turma alegătoare merge la vot pe plutoane, sub comanda jandarmului. Prin satele noastre nu se prea fac serbări naţionale. In ori ce cai nu se obişausse dsfiiori de trupe. Dar acum, când d. general Averescu comandă ţara, ziua de vot este o adevărată sărbătoare naţională, cu defilarea ţărănime! devenită garda civică. Nu ştiu cine a spus că după război conştiinţa masei s’a luminat. S’a ficat probabil aluzie la popoarele vecine, sau la vra- un trib din Hotentaţia, căci despre ţara românească nu se pot spune asemenea drăcii nefireşti. La noi cel mult s’a întărit bezna naţională, înfiptă ca un cal enorm până la măruntaele pământului şi implatată cu stăruinţă în poezia tragică a strămoşilor. E adevărat că oligarhia română a ieşit din război completamente , dezbinată, plină de venin ucigător şi enorm de compromisă. Din cearta pentru câştigurile de război, ciocoimea veche şi nouă s’a trezit pe punctul auto-exterminărei. Dar norocul istoric al gloriosului nostru neam a proteguit şi de data aceasta pe urmaşii lui Traian, inventînd pe generalul deşirat care să poată însuma toate aspiraţiile unor conducători nestăpâniţi h iurus In avutul, libertatea şi demnitatea ţăranilor buni la plug şi răi la înţelegere. Se zice că popoarele îşi au soarta pe care o merită Cu averescanismul nostru, cumplită soartă avem înscrisă în cartea lamei ! Peste căminul sătenesc IK* Taranul merg la vot în corpore în frunte cu prapuri şi preoţii, înmormântarea opoziţiei. Semne ci situaţia elettorală a’a înbunătăţit pentru guvern. A sosit iar din telegrafie, el d-lul Matei M Cantacuzino că pot fi admişi la vot fi alegătorii care n’au votat în zilele precedente. • Vremurile nuoi ale sufragiului universel vor fi adus poate schimbări în multe direcţii. In ce priveşte practicele electorale nu s’a schimbat nimic. Vedeţi prosedeurile d-lui Cantacuzino, şi agenţii electorali, cari mişună pe la localurile de vot. Agenţii diferitelor partide se ceartă mereu în faţa localurilor de vot. Dar asta numai până apar socialiştii. Imediat te face front în potriva...duşmanului coman de mâine. «All-vs »W * ’ BLANZY•hOîffcaji'-u' Colabrul domn Hart a reînviat. Astfel afirmul n*s- a prazentat primăriei • nouă cerere pentru a obţine autorizaţiunea de reparare a caselor din str. ştefan cel Mare colt cu str. Lozonschi. * Vom publica in curând textul acestei petifiuni. Pentru ce banul public si nu fie pus în faţa unui fapt îndeplinit, relevăm de pe acum ci nu este pasibil ca o sumă de 200.000 lei plitită de comună să sarveaseă la acei ce las speculi dintr’un imobil pe car© comuna l-a expropiat şi piicit dar încl nu i-ai dărlmat. Ca să fim drepţi, complectăm informaţia noastră cu privire la eliberarea cărţilor de alegător, în sensul că primăria a primit de la preşedintele biuroului electoral ordinul să distribue cărţile în preziua alegerilor. Dar ordinul a sosit Luni la ora 5 şi un sfert seara şi primăria a eliberat cărţî pănă la ora 6. Este devăzut ’ce s’a putut face în trei sferturi de oră. In cercurile financiare se afirmă că subscrierile, la împrumutul refacere se închide mâine seară. Vineri, U D. Matei Cantacuzino s’a râsgândit şi a dat dispoziţia telegrafică ci alegătorii, care n’au votat până acum, pot fi primiţi să voteze pe ziua de astăzi. Dispoziţia constituie şi ea un truc menit sa maschezeincalificabilul atentat comis împotriva liberului exerciţiu al dreptului de alegător şi este şi un fel de muştar după masă. Intr’adevăr nu mai există nici un mijloc material de a înştiinţa pe alegătorii respinși că au dreptul de a se prezenta astăzi la vot.D, dr. Leon Casmovici, candidat la sejurul de senator universitar în Parlament, are ca marcă electorală o splină. ESI Comisiunea pentru execistarea tratatelor de price cerându-ne de urgență stabilirea cu preciziune a perderilorsuferite de toţi internaţii civili români aflaţi în captivitate în lagărileţărilor cu care am fost în război, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune să ni se trimită un tablou după alăturatul model, cuprinzând datele arătata mai jos, cu care internatul a fost păgubit în timpul reaptivitatei, indiferent dacă internatul le-a prevăzut sau nu în cererea sa da despăgubiri adresată Ministerului de Finanţe. Numele şi prenumele internatului civil. Funcţiunea. Locul şi data naştere. Obiectele: ceasornice, inele etc. găsite asupra lor şi luate de inamic, fie în timpul capturărei lor, fie în timpul internărei cu aratarea valorilor. Banii confiscaţi şi care nu le-au fost restituiţi. Numele celui care a confiscat şi localitatea. Sumele ce li se datorează pentru sumele neachtate. Lagărul unde a fost internat. Dacă internatul este în viaţă sau nu. Dacă este mort, numele soţiei şi a! copiilor rămîn! şi etatea acestora. Totalitatea sumei cu care trebue despăgubiţi. Datele de mai sus fiind de o importanţă covârşitoare pentru valorificarea drepturilor de despăgubire faţă de guvernul german, urmează să fe întocmită cu o conştiinciozitate absolută. Tablourile veţi binevoi, a ni le înainta de toată urgenţa şi pe măsură ce le veţi întocmi, spre a le putea prezenta neîntârziat comisiunei pentru executarea Tratatelor de pace. Această lucrare s’a primit de la Ministerul de Război, şi toţi acei care cad în categoria de mai sus, să se prezinte la comisariatele de Poliţie, respective, pentru a fi trecuţi în un anumit tablou. Curtea cu jari a condamnat ei pe Ion Vezeteu, la 5 ani închisoare corecţională pentru tâlhărie. In ultima şedinţă a Sinodului s’a aprobat acordarea telegrafică a delegaţiatiei preotuluiIordăchescu, superiorul capelei române la Paris, de a reprezenta biserica noastră la conferinţa anglicană de la Londra. S’a mai decis o revizuire a delimitărei teritoriale a eparhiilor episcopale în scopul egadiei în întindere. Societatea de Binefacere „Pânea Săracilor“ organizând 3 serbări la Gospou în zilele de 29, 30 și 31 Mai 1920, tramvaele vor circula până la ora 12 noaptea. «HH Duminică 30 Mai era 8 lumi. seara se va ţinea o şezătoare literară la Ateneul ,Popular din Tataraşi dată de Cercul Studenţilor Oltenicu concursul studenţilor Bucovineni. . Beneficiul acestei producţiuni literare este destinat bibliotecei Ateneului. Intrarea este de 2 şi 4 lei. Direcţia generală a vămilor a trimis un ordin circular tuturor punctelor vamale ca să exercite un control riguros asupra tuturor căstorilor cari sosesc din Germania. Aceste măsuri s’au luat în urma informaţiilor luate de vămi că din Germania se aduc în ţară însemnate sume de bani în hârtie de ale Băncii Generale, cari se fabrică şi acum în această ţară şi cari sunt fals ştampilate. 3. Examenul de capacitate specialitatea filosofie şi pedagogie, pentru şcolile normale, se va ţine la Iaşi cu începere de la 1 iunie Coasisiunea examinatoare se compune din d-nii I. Găvănescu preşedinte , Rădulescu'Motru şi d. Guşti membri. m Examenele particulare de curs secundar, vor începe la 9 iunie. BS Preţul zahărului acordat comunei, a fost fixat de direcţia generală a aprovizionărei, la 16 lei chilogramul. M O măsură nedreaptă a fost luată de către actuala Comisie Interimară contra studenţilor Căminului Evreesc. Pe când sub trecuta administraţie aceşti studenţi se bucurau de aceleaşi reduceri la Bile Comanate ca şi studenţii Căminului Românesc, acum li s’a suprimat acest beneficiu. Higienică măsură !