Opinia, septembrie 1920 (Anul 16, nr. 4001-4027)

1920-09-17 / nr. 4016

O­PINIA iaraea^lsai»BSM9*3iaaiante^ CINEMA ELISA__ Azi in matineuri dela ora 3 si 5l/a si seara la 97. NOU! Pentru l­a parl In laşi NOU I GHETTO După celebra scriere .Renegatul* puternică dramă In 7 acte mari reconstituind în acelaşi timp suferinţele lui Israel. Acţiunea duioasă, mişcătoare şi impresionantă se desfă­şoară într’un oraş din Galiţia. Interpretare superbă. Nici un evreu nu trebue să lipsească de la această im­punătoare representaţii. — 7 HANI ACTE 7.­­ Căile Ferate Române — Direcţiunea II Regională — PUBLIC­AŢIU­NE de echipare şi anume: cei din­­ti 10, de lei 250 (două-sute­­cinci-zeci] iar restul de lei 150 [una-sută-cinci-zeci]. Iaşi, Septembrie 1920. No. 34463. Direcţiunea II Regională C­F­R Maculaturi (­Ziare vechi) de vini­are. A se adresa la Agenţia de Publicitata I. Brunişteanu laşi. AM PERDUT în tramvai an portofel conţi­­nând 353 lei, biletul de demo­bilizare şi biletul de gardă. Rog pe acel ce le-a găsit sd-şi reţte banii şi sd-mi tri­­meată actele pe adresa HERŞCU IANCU sirs Vat­re Lupu 69 Iaşi MI S’A FURAT in noaptea de Joi(9 Septembrie) spre Vineri (10 Sept.) 2 cal, din grajdul meu de pe şoseaua Păcurari No. 51. Caii erau amăndoi negrii, coama neagră în dreapta, coada neagră. Unul ca căte­va pete albe pe spinare şi steluţă albă in frunte, altul ca pete albe de jur inprejurul pântecelui. R­e pe e ne­ îl va descoperi să mă înştiinţeze şi va primi o frumoasă re­comot­ivă. VASILE BEJENARU Şoseaua Păcurari No. 51 Menajeri caută loc, preferă la ţară la un dogmn singur. A se adresa la Agenţia de publicitate L Brănişteanu str. Mârzescu 17. SALY PURJES S’a reîntors din călătorie, adu­când un le­gat asortiment de noutăţi in Confecţiuni şi Pi­ticii. Modele originala, ver­­seuri de lână, etc. D— L. GHELERTER Boale Interne şi de copil Consult 4—7 d. a. BUCUREŞTI— Str. Matei Basarab No. 1 bis în faţa Liceului (prin Lucaci) Joi /6 Septembrie a. c. la o­­ra 10 dimineaţa, in localul Con­sulatului rusesc din Iaşi, str. Unirel 2, se va face vânzarea hârtiei matriculară şi a altor obiecte. Apr. 20 hectare, complect în­grădită de curănd, din cam­ 1 jam. hectar viţă restul arătură, fâneaţă, lazernă, livadă ca pomi batrâni plus o mie tineri din nou plantaţi, casă bană, pivniţă grajd, magazii două iazuri apă excelentă. Situaţia bună Qatota Miro­slava. A se adresa D*lu. Avocat Gheorghiadl strada St. Sava lî. — Nou lie preţuri — ! Se ştie că fabricarea plinei a fost lăsată liberă de con* Biliul de miniştri, socotind măsura ca o experienţă, şi a aştepta un timp rezultatul ce va da. Desigur că aceasta mă­sură, a trebuit să aibă o re* parouziune şi un Iaşi. * În acest scop o consfătu­ire a avut loc la Primărie, prezidată de d. Mihai Negruzi Preşedintele comisiei interi­mare. Au participat reprezint­anţii morarilor şi cîţi­va brutari. Consfătuirea aceasta de­sigur, nu ar fi trebuit să aibă loc la Primărie, căci toată discu­ţia nu a rupt, de­cît in ju­rul stabilirei unei înţelegeri între morari şi brutari pen­tru a evita o concurenţă şi rezultatul a fost de fapt sta­bilirea unui cartel. • Prin urmare concurenţa fiind evitate, sau stabilit preţurile cu oara se va desface pîinea pe piaţa laşului. Ast­fel s-a stabil­it ca preţul pentru pâinea al­bi sa fie de 3 lei şi 10 bani, se va fabrica şi o pâine de calitatea a doua, al cirul preţ va fi de 1 leu 60 bani chirogremul. In ceia ce priveşte această calitate, morarii şi brutarii şi au rezervat dreptul de a urca preţul la 1 leu 75 ban, chilogramul, dacă se va scoate din făină încă 3 la sută din negreală. In ceia ce priveşte rol­ul Primăriei, în această intere­­santă chestie, el s’a mărginit în a-şi menţine taxa pe plini, parcepînd 500 lei de vagonul de făină de la morari şi 500 lei de la brutari. Constituanta bisari­­cească şi praoţii ieşeni.­Aseară a avut loc o Intereaanfl con­s fl tuire a fruntaşilor preot, fa legături cu constituanta b­­sericeasci, ce se deschide in ca­­pitali la 18 a lunei. In Interesul superior al biseri­­cei, preoţii ieşeni a­u crezut tfe datoria lor, de a formula câteva deziderate, pe care le-au intro­dus într’un memoriu, pe care II Înaintează Constituantei. Primul deziderat e cu privire la unificarea bisericei. Preoţimea din Iaşi Îşi exprimi dorinţa, ca această unificare si se înfăptuiască cit mai repede, adoptindu-se dogmele­­bisericii ortodoxe. Administrarea bisericei, for­ mează al doilea deziderat, şi are, de scop de a scoate b­seri­ca, de sult ori­ce Înrâurire po­litică. Al treilea deziderat, cere­­ În­fiinţarea de sfaturi, pe lângă e­­piscopate şi protoerii, pentru bu­nul mers administrativ al bise­­ricei. Memorial mai cuprinde şi alte puncte interesante. Azi a avut foc cu o deosebit­ă solemnitate deschiderea cursu­rilor şcoalelor »Voltara*. D. I. L. Steinberg şi H. Ohir­­ner au fost­­ cuvântări ocazio- Kl Organizarea libe­ralilor In Basarabia.—D-nil G G. Mfrzescu şi Vintilă Brâ­­d­anu, foşti minieri, însotit de d. Al. Mivrodi, directorul „Viitorul«! sa fost două zile la Chiş'nă'i, unde au luat contact cu fruntaşii basarabeni da aco’o. S’a" discutat chestiunea orga­niză«! partidului libera! din Ba­, Sara­bis. In acest scop, s’a constituit un comitet de In’ţiativS, care va proceda la organizarea partidu­lui In toate oraşele din Basarabia. Fac pa rte din acest comitet d-nll dr. Cluhurema, fost m'n'at la general S­arlat Panaitasca, Părin­tele Murat­a, col. Cojocara, fostul primar al Chis'nănlnl, Manuel, direct »ml licealul No. 3, Văiuț», avocat, Popescu, fost revizor școlar. Preotul Marca.­­C. Noe, profesor Dăscăleacu, profesor, A. Diceacu. S’a hotă rit­ scoaterea unul mara ziar cotidian, în limb» romînă, care va apare la Chișinău în cur­sul lunei Oct. V Intrebată de fruntașii bstara­­bsni, asupra reform *1 agrare în Basarabania* d-n'l Mârz*scu șl Brittan« au declarat: "I U sa va ap’les fără nici o na-»difeara. In mod loial si fără spiritul urei de cla­să. » Prantaşii Hb­rall s’au înapoiat erl­­a locu­itata, iar ca trenai de seară, d-n’l Viatil Britisnu șl AL Mavrodi, au plecat la Bu­curești. $ Noul an Judecătoresc Am publicat In numărul nos­tru de erl cum s’au con­stituit tri­bunalele. Toate secţhneîe şl-au căpătat judecătorii lor conform organi­­zaţiunel­­judecătoreşti afară de secţia 111-a a Tribunalului unde este vacant in loc de Judecător ocupri de fostul magistrat Roban. . Pentru ani, dăm modul cu îs s’au constituit Curţile de Apel şi anume : 5. l-a. Prim Preşedinte : D. Voianschi. Consilieri: Razdugan, Teodo­­rescu, Macri, Gorgea şi Ghinea­­lonescu. S. II-a. Preşedinte: Patron. Consilieri: Cihodarlo, Ludo, Geneş, Stănescu-Buzău şi Vâr­­gotici. Camera de punere sub acu­zare a fost pusă sub preşedin­ţia d-lui Ghim­a Ionescu având ca membrii de d-nii: Vârgolici şi Stănesc-Buzău. Curţile ca ţari. N find dis­ponibil de cât d. Consilier Macrl, d-na a fost delegat să prezideze Cartea cu juri a judeţului Iaşi. Congresul bisericesc.d­in palatul mit­opo­lon a avut loc aseară o consfătuire a protoerei*­lor din eparh­a Moldovei. S’au discutat despre congre­sul b­sericesc, ce va avea loc In localitate, în zilele de 5, 6 şi 7 Octombrie. S’au luat depoziţiuni, că la congres să participe un număr cât m­l mare de preoţi, precum şi în cela ce priveşte găzduirea lor.— Fruntaşii prelaţi din ţările a­­doptate vor fi găzduiţi de mal imite familii din localitate, care s’au oferit ca drag pentru a­­ceastă. $ Ls^administraţia flmnliară din localitate, a’au făcut laaiuti­­rile urmă oare: £ D. Petru M. Rămniteanu, a fost­ înaintat sub Sif de secţie. D-ra Maria Iliescu a fost În­aintată impiegată auxiliară de clasa l-a. ^ Adm­inistraţii financiare din localitate, nu a primi­t nici un fel de înştiinţare, cu privire la preschimbarea ru­blelor, şi deci nu poate da nici un f­l de lămuriri. slf Parc sportiv. — In primele zile ale lunei Octombrie se va Inaugura la las! un pirc spor­tiv nm-najic pentru toate sport, turbe moderne şi naţionale.­­ Cu această ocazie vor avea loc mari serbări şi concursuri sportive, la prezenţa miniştrilor darlzbot, arte şi Instrucţie. [ La serbări vor rarii Ipa echio»’ din torte reg'mmtele corpu’ul IV armitU, precum și toate ș­co­lile din Iași. • inventiriarea averei loaite de defunctul Necolal Otispovici continue, | | inventariarea se face în pre­zenta anusl delegat al eoftaoplii Sf. Spiridon, de către d. j de­­cător Teodores­n şi d. Mînă-i scurtă deligriul flacaldl. In Iada de fer, s’«n gă»ri în bonuri şi numtrar 126,ooo lei şi 7oo lei în monedă de a­gent. Azi a început inventaria­rea mărfurilor, ce se evaluiază la 4oo,ooo Iei. Primar­a a admis ca la restaurantul Tufl pentru fie csre M de bucatî să se mărească preţul cu un tea peste arela prevăzut într’o ordonanţă ante­rioară. Relaţiile romîno-ungare Bucureşti.—In cercurile di­plomatice ungureşti se co­mentează cu stâruifiţă faptul apropiatei reluări a relaţii­lor comerciale şi diplomatice ntre Ungaria şi Romînia. SI TEATRALE.— La teatrul Naţîvist, se continuă cu asidui­tate repetiţiile în vederea none! stagiuni. Sunt până acuma perfect stu­diata pe cele Vialzn Vodl Ro­dia. Vicleniile lui S'.apin, Qhlara Vijelia, Maestrul şl Azilul de noante. D. Mihai Codrean«, directorul Teatrului, suprevegh(»ză In per­soană, perfecta montare a pie­selor. H Șezătoarea literară—pe care am anunțri-o—U car* va vorbi d Birbn L#*Sremu d-»pr* C. Dobvg—nn-Gtierea sl A. Stau* ermm-Rodfon—va avea loc Lani ora 9 seara fn sjU Cultura. La seni­oral p^dagogie, a avut loc ad­ ad­ema’triia dsi­­ch’derel caraurilor. Sfinfirea ap«l «i n localului, a fut ofic'ată de Ptatate’e Cice­rone Jordâtiiucu, profesor la a­­ceastă școală. SPECTACOLE « CINEMA ELISABETA.— Astăzi un mrnlneur! șl «eara te reprezintă, Evreul din Ghetto, dnmă putrunta* în Z acta. In curând, Palestina eliberată. DE VÂNZARE 40 fălci păduri unde şi lemn de fot pe moşia Zaboloteni (Bivolari) judeţul /­şl. A se adresa d-lui inginer Al. Hurmuzescu Iaşi Pro­copie 26 sau 1. Rossettos Bucureşti. Viitorului 48, telegrafic SALON de COAFURĂ ROSTIŞERIE ŞI MANICURE — ION PRICOP — Piaţa Unirei No. 3 Iaşi­­sub hotel România Se cumpără pâr femeesc, scos de la pieptănat. Preţuri foarte bune. Asemenea se execută ori­ce lucrări de coafură. Bucureşti.— Din Paris,se anunţă că d. Clemenceau va pleca la 22 Septembrie în India. Instiinţata Se aduce la cunoştinţa gene­rală că In ziua de Luni 20 Sep­tembrie 1920, va începe concur­sul de admitere în şcoala de te­legrafie din Iaşi a Direcţiunei a 11-a Regională Iaşi. La acest concurs se vor ad­mite candidaţii cari vor face ce­rere cel mai târziu pănă în ziua de 15 Septembrie 1920, la care vor anexa actele personale ne­cesare prin cari să dovedească că: 1] Sunt români sau naturali­zaţ; 2] Că a împlinit vârsta de 18 ani la 1 Octombrie 1920 şi 3] Că au absolvit cursurile a 2 clase secundare sau com­er­ciale. Cererile însoţite de aceste acte se vor depune la direcţiu­nea 2 Regională C. F. R., Ser­viciul P, Iaşi, str. Vasile Conta No. 9, cel mai târziu la 15 Sep­­tembrie 1920. După verificarea actelor can­didatul va fi înştiinţat dacă va fi admis la concurs şi va putea călători gratuit pe baza scriso­­rei de înştiinţare până la Iaşi. Concursul de admitere constă din 2­ probe : una în scris alta o­­rală. La proba în scris candidatul va trebui să răspundă la 2 ches­tiuni de aritmetică, sistemul me­tric şi la una de geometrie ele­mentară, iar la examenul oral va fi examinat asupra geografiei ţărei şi Căilor Ferate, luate din cunoştinţele a 2 clase secundare . Nu se vor putea admite în şcoală decât 50 de elevi. Cursurile şcoalei vor dura 5 luni şi vor începe la 1 Octom­brie 1920, pentru a se termina la 1 Martie 1921 Pe timpul duratei cursurilor elevii cari vor frecventa regu­lat vor primi o diurnă de lei 150 (una-sutătcinci­zeci] pe lună plus Indemnitatea ,de scumpete corespunzătoare, de Lei 304.50 sau în total 454.50 ? Actualii funcţionari C. F. R. fiind admişi în şcoala specială de telegraf vor fi plătiţi cu ac­tualul lor salariu, alocaţia de scumpete şi Indemnizaţia de locuinţă corespunzătoare. Dintre funcţionarii admişi în şcoală, cei ce nu au reşedinţă în Iaşi vor primi o diurnă de 90 lei lunar. Această diurnă nu se va plăti şi acelor cari deşi nu au reşedinţă, totuşi au domiciliul în Iaşi. Diurniştii de telegraf vor fi trataţi la admiterea în şcoală, întocmai ca şi candidaţii parti­culari. „ La terminarea cursurilor elevii vor trece un examen de fine. Rezultatul dobândit la acest examen va determina situaţiunea la Căile Ferate Române a ab­solventului. Elevii cari vor reuşi la exame­­­nul de fine de curs vor obţine gradul de telegrafişti cl. 5­ a cu salarul de lei 200 [două­ sute] lunar, plus indemnitatea de scumpete şi indemnitatea pentru locuinţă corespunzătoare Restul elevilor cari nu vor obţine me­dia cerută nu vor putea fi nu­miţi decât diurnişti de telegraf. La admiterea în şcoală, elevii vor da o declaraţie scrisă şi semnată de ei prin care se vor­­ angaja a servi cel puţin un an , iar în cazul când vor părăsi sau nu vor frecuenta regulat cursurile să fie obligaţi­a resti­tui­rilor Ferate toate diurnele cărţile şi ori­ce alte rechizite cu cari vor fi înzestraţi la intrarea în şcoală înainte de admiterea la con­cursul de intrare, candidaţii vor fi examinaţi asupra stărei sână­­tăţii de către d-­ medic C. F. R. din Iaşi şi nu vor putea fi ad­mişi­ decât aceia cari se vor bucura de o bună sănătate şi vor avea vederea şi auzul nor­male. La terminarea careurilor ele­vii cari vor obţine certificatul de absolvire, vor obţine o primă N. GHEORGHIADI AVOCAT­­ Str. 8-fin Sava No. 11 -Vie da vânzare PRUNE (Perje) cumpără în cantităţi mari distilăria „GLORIA" Iaşi Relscher et Critico, soc. în nume colectiv Iaşi Şoseaua Păcurari 70. Libertatea fabricarei plinei in Iaşi CINEMA SIDOLI MERCURI 15, JOI 16 ŞI VINERI 17 SEPTEMBRIE Zilnic 2 matineuri la ora 3 si 5 jum seria ora 9 Sambata 18 si Duminică 19 Saptambria numai la matineul l si al ll-iua, ssstRrj ara loc reprezentatul­ filmelor Nationale, se reprezintă grandioasa tragedie din viaţa­­ vraf­a sei sub vechiul regim rula«­­ CONDICTITA GALBENA Mare tragedie din viaţa de toate zilele a poporului evreu din Rusia. Acţiunea se desfăşoară plină de cel mal naternic Arm S* «2 Tlf,Câ P,âna la ,chiar siJe *1 «Ml optici Tenta acestui film e procesul sufMesc a una întTioporVarl ^H. rJLnfereJi^nfa f?tocratlie odi3eea si dureroasă a unei sărmane fete de evreu în lupta cu mizeria şi tent­­aţia pentru a părăsi drumul cinstei. Suferinţe care ating martirajul. P . 1 Flămândă şi firi de adăpost riu­ceşte pe stră­zile" Petrogradului străbate întregul drum al mi­zeriei cu curajul şi abrigsţia unei eroine având cradinj­i nestrimutati ci.O­seul părinţilor el o va mântui. E impasibil a a descria calvarul acestei na­­norocite flinte. Filmul prezintă un deosebit inte­res atât pentru­­publicul evreu cât şi cel creştin. Putem spune numai atât, că rolei un film până as­ta** care a tratat subiecte din viaţa poporului evreu nu a ajuns la epogau ca i CONDiCUfA G£LB£N­& care atinge culmlroatui ca intrepretare subiect şi arţiuna. ş’acum ca Inchecre Condliuja Calbsnă orid»« ellînG aee«t tlttsi va gfsi el e sm titlu prea slab pentru acţiunea acestui film. Con*t||c^»|3 giibană cuvântul fu sine CrezInlS cea mai josnică traaptâ a societSţii prcSltuali de In Rusia Coudienţa GalbenS se elibereazl a­­cestor nenorocite fiinţa, sărmana fată a fost ne­­volSa şl ca a şi ssoaî« o asemenea condlcută nu­mai ca să poată rămânea fn Retrograd pentru s-şi putaa continua studiile, altfai nu putea ră­­mâna tn cipUala Rusiei mersindu-i permisă stabl- Hrea fiind din altă gubernia. Condlcuța galbenă e e­a mai tristă ca subieci din viata poporului evreu, ’ AL ZIARUI „OPINIA“ liînfeliaerl li silii Muvernulul — Boclacasa persoană a d-lui Tazlaoann — BUCUREȘTI. — A transpirat faptul că un profund antagonism s’a ivit între d-nii Argetoianu și Taz­­laoanu d­a pricina alegarei d-lui Gr. Filpescu la Sighat prin concursul ministrului da Interne, caia ce nu este pe piscul cavalerului de la Industrie Sa­­rada ci aceasta nouă intrigă ministeriali este preludiul debarcă* ei d lui Tăiheanu. * Oficiosul „îndreptarea** dezminte ştirea că Re­gele ar fi refin­at să lucreze cu d. Tazlacenu. Exportal Iugo-S­aviei Bucureşti. — Guvernul Iugo­slaviei a autorizat In mod oficial exportul de mărfuri pantru Româ­nia, cu garanţia puiţei In Contrabandă de ruble BUCUREŞTI. Ca toată severele măsuri lucie, autor­­i­­ţile din Galaţi au constatat că se face pe scară întinsă con­trabanda cu ruble. O mare contrabandă de a­­cest soi a fost descoperită ieri Clemencean se primblă Muzeele din Ardeal Bucureşti.— D. Ţigara-Sa­­murcaş a fost însărcinat cu studiarea monumentelor de artă şi a muzeelor din Ardeal

Next