Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)
1920-10-28 / nr. 4049
^Vl-toa, No. IV*&f‘ '»' • • l *Phii»gli IS1»' Aproape în fiece an statul trimetea pe cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor ? din ţară să se specializeze la marile... focare de cultură ale universitarior din Apus Războiul însă a Întrerupt mersul la universităţile Apusului, iar de la război încoace s'au trimes tineri în străinătate şi anume: în primul rând ofiţeri pentru perfecţionare la scolie militare din Franţa, apoi tineri pentru specialităţi tehnice, iar în anul acesta se trimet şi 14 teologi. Dacă împrejurările în care trăim nu cer să mai organizăm o oştire—bineînţeles numai pentru apărarea naţională— Au trimes conducătorii într'adevăr şi tineri pentru specializare tenică, iar acum la 14 Oct. a fost concurs la Bucureşti pentru 14 (patrusprezece) burse de teologie în Anglia Deci militari şi teologi Paisprezece burse pentru teologi în Anglia, pentru a se’ntoarce — simpli profesori de engleză... (mai cunoaştem asemenea cazuri..) iar pentru studiile itonice două burse numai, şi pentru filologia clasică o singură bursă . Ei dau învăţământului o direcţiune utilitaristă gândindu-se la a fabrica numai ingineri, militari — şi uită că, pe lângă „oameni practici“... mai avem nevoie şi de educatori, de îndrumători spre ideal!* Pentru aşa ceva, nu trebuesc însă tineri formaţi la înalte studii umaniste, tineri pătrunşi de „acel adânc spirit de adevăr, de pregnanţă şi de frumuseţă a antichităţii clasice precum şi de acea simetrie intelectuală a cugetării antice“—cum striga Eminescu acum 40 de ani în urmă! „O dovadă netedă, zicea marele cunoscător al clasicismului, pentru influenţa educativă a antichităţii, e fără îndoială, faptul că tocmai statele acelea, care au cultivat , mai mult, sunt cele 11 mai înaintate, că redeşteptarea culturii în genere se datoreşte studiului acestuia, că, fără el, n’ar exista în genere o cultură a cătării“. In literatura greacă şi latină, sunt comori nepreţuite de la care trebue să se împărtăşească, ca dela un izvor veşnic înviorător, toate generaţiile de tineri! „Unde este o lăture a vieţii omeneşti, care să nu fie atinsă în operele Grecilor şi Romanilor? Apoi este oare ceva nobil şi mare care să nu fi fost năzuit de ei?“—spunea în 189 marele învăţat din Praga, G. Curtius. O dovadă puternică că în toate acele clasice poeme este un nesecabil în vor de creaţie şi de simţire, ni arată acele strălucite nume de artişti desăvârşiţi ca Petrarca, Dane, Shakespeare, Goethe, Schiller... cari sunt produse ale culturii clasice. Dar chiar spiritul de cercetare ştiinţifică şi năzuinţa către adevăr, cum ar putea fi ele, mai puternic trezite, dacă nu prin Plato şi Aristoteles ? Dar de unde! Conducătorii noştri sunt oameni „practici“; ei nici nu vor să ştie că — dacă pentru îndrumarea generaţiilor de după războiu, pe toate căile, avem nevoie de tot felul de oameni „practici“, — cel puţin tot atâta nevoie avem de oameni de stat virtuoşi, de judecători, de profesori; şi, fiind , activitatea acestora se îndreaptă către om, absolută nevoie de stadii care să-şi aibă rădăcina ca total un om ctea de Stadii umaniste, de stadii clasice. Tendinţele diriguitorilor învăţământului însă sunt opuse acestor idealuri; ideea depractic“ i-a îmbolnăvit, ucig cel mai nobil învăţământ, prin solicitudinea... aşa de generoasă... care-i face să dea la 10 ani o singură bpsă pentru filolgia clasică. Se grăbesc să fabrice buni tehniciani, negustori buni, buni militari, şi astfel, nu vom mai avea profesori buni, judecători drepţi, îngrijitori de suflete, nici artişti, nici poeţi!... iar tot ce dă o valoare înaltă vieţii omeneşti, arta literatura, de la care tinerimea trebue să se însufleţească, va cădea pentru a nu se mai ridică !... Un materialism feroce, brutal, ameninţă tinerimea de astăzi, şi dintr'însul va izvorî un egoism care ne va face şi uităm că suntem oameni şi că mai avem şi altă chemare ! îmi vin în minte cuvintele înaripate ale lui Iohan Paul Richter : „Omenirea de azi s’ar pierde într’o prăpastie fără fund dacă tinerimea in calea spre viaţă, n’ar păşi prin liniştitul templu al subținiei antichităţii clasice". Se va răspunde — cum se răspunde obişnuit, dela un timp încoace : ţara are acum cheltuieli mari, încât nu le mai poate acoperi. Dar ce-i pasă cuiva de strigătul în favoarea culturei, de strigătul nostru disperat pentru cultură, ce pasă dacă vom spune că universitatea noastră din laşi nu se va deschide, pentru că n’a putut căpăta o cisternă de ţiţelul Lf€@»f?a* Ies «tar® ------ Diverse ştiri politice Bucureşti. — Domnii Take Ionescu, Boare*»« şi Titalescu au sosit îa Oxford. întreaga oficialitate universitară englezi ia primit cu mare pompă. O telegramă anunţi demisia guvernuui suedez Branting din cauza evoluţiei politicei ţarei spre dreapta Crie» guvernamentală deschisă preocupa toate cercurile politice. Dieta poloneză a ratificat tratatul încheiat la Riga cu guvernul bolşevic. Primarul din Cork se află pe moate. * Greva generală se ameliorează zi de zi, lucrătorii prezentlndu-se la lucru Un nou număr de muncitori au fost arestaţi şi trimişi la Jilava. * Domnul Toma Stalian sosise în țară la 15 Nopmbrie. I se atribue infecția de a porni o intensă activitate politică. l$. Take m ține la P&sis o £OfiferI«ti des» ere Mice InliMgsrt. *" Utilitarismul si ;"ÎU îmlflmliMl sipifiir - la chestia hurtelor putra străinătate — ,f^*p^t T ABBNAMHKTB yn AM SABI LONi . tbi^luhi ? t t ADMINISTRAȚIA l&flC«* #!*• Mlrzbstst b? ~ * SSL BVOUI, !V«.~MM £:/ «p „ 40 „ . Li ! §0 $1 mi s.amt®fe 8 ■ ya ®t#i m^mk m %t&m. im Wii**’*«' 3 g8S§ ^B 4 'f »/*■ a T i n I â y î ţ Í i, % .• 1 Í w W » « < Vi« VIAŢA POLITIC* Cum se facilitează specula — Bine cavfit tatul „Mitico" Ce este cu sarea. — Cartofele legume sau cereala —Boala la ntcdi an de puţine ori v’a fost dat, iubiţi cetitori, să cunoaşteţi acte administrative care facilitează npscula. Intre eitele, ştiţi desigur multo despre acel celebru „maneo“, grafe căruia se comit csîe mai mari abuzuri. Cu a munca*, şi încă ceva, treci nesuparat prin leafă ţara românească. Iată de pildă o măsură recentă. Noul regim al păinei Intră In vigoare la 1 Noembrie. Pe buza ase stat regim, făina necesară fabricaţiunei pâinil se va extrage: 75 la sută făină pentru pâine, 23 la saici târâte şi 2 la sută 9mancou. Cunoaşteţi probabil povestea biblica al celor şapte spice pline înghiţite de cele şapte spice seci şi aceste din urmă tot goale au rămas. Povestea aceasta transplantată pe malurile Dinerei sunt a't-fd. De dimineaţă pânâ’n seară morile umblă, *~iar de întrebi cumva pe morari unde famna, răspunsul e stereotip: „manco“. Munca de 2 la sută a înghiţit de fapt toată făina. • Alimentaţia publică este insuficientă Carnea este excesiv de scumpă Carnea de peşte ar fi o binefacere. Şi *fara domnului, avea pesta mai mult de cit suficient în deltă şi Mare« Neagră. O lume întreagă s’ar putea hrăni de pe urma pescăritului. Şi totuşi pescarii s’au f&pst hamali în porturi. Da ce? Se ştie că la Bucureşti, Galaţi Iaşi ele, cartofele cedă 2 lei kilogramul. 11 judeţele Bran şi Roman are o supra produzie de cartofi, aşa că enorme cantitaţi, depuse în gările din aceste judeţe, sunt ameninţate să îngheţe şi deci să fie perdate pentru hrana publică. Motivul pentru care nu se făcea expediţie — vorbim de vremurile dinainte izbucnirii grevei —era că organele căilor ferate nu lămurise problema dacâ cartofele sunt cereale sau lemnue. Dacă ar fi să fie cereale ele urmează să fie taxate după un anumit tarif, iar de ar fi să fie legume supuse stricăciunii ar urma să fie expediate cu precădere. Iar şefii de staţie nefiind lămuriţi au carat Instrucţiuni şl dlsculânte* el problema pe când potmlnfia dure * attt de mare lipsâ. S lţl cealaltă poveste. Pe când oştirele daşmune incontarsul* rumlimul, marele Sanhundrîn discuta problema dacă oul fă»tut de găină Sâmbătă este sau nu admis de lege la mâncare / Şl astfel, când putbliml se întreabă de ce nu sunt cartofi, el se răspândi răspicat: Este 9mancom. Şi cuvântul fi suficient pentru a nu mal fi nevoe de alte lămuriri. Şi In cazul acesta nu-i de prisos să inzttâm şi noi tn privinţa operei administrative, care facilitează specula ?, S. Vacquart Pe urmele asasinului unei bâiliimi! — Simuail şi măsuri de umilire. — Exp«H!z«?M avarai. — Csrc&ftrlg» coattm! — Condiţiunile în care a fost comis asasinatul d-nei Kogălniceanu au dat din primul moment impresiunea că asasinul cuioaşte perfect dispoziţia casd şi că în operaţiunile lui el a urmărit un plan bine determinat şi n’a furat la întîmplare şi ce i-a eşit în cale. Conduşi de acest fapt instrucţia a luat în cercetare nu numai persoanele care direct erau în legătură cu casa d-nei Kogâlniceanu ci şi acele persoane care ar fi putut indirect cunoaşte dispoziţia casei şi ar fi avut interes şi prescrie ce anume să ridica de acolo. Fără a insista mai pe larg asupra acestei chestiuni ţinem numai să subliniem că bâncetele se îndreaptă spre un italian în bune relaţiuni de prietenie cu o rudi prin anapta a dnei Kogălnîceanu şi a răm trecut nu este străin de opere de cambriohi. Bănuiala pare cu atît mai justificat cu cit pare stabilit că italianul acesta a fost în cursul săptămînei trecute la Iași.* întrucât nu se poate şti la ce rezultate vor duce cercetările instrucţiei parchetul * diapus experthsftrea $v«m rămasă de pe tima 4«funct«i Cu expertizarea mobiliară a fost îmărcinat d-1 M. Borcia, cu evaluarea bijuteriilor a fost însărcinat d-1 Glautzstein. Remarcăm evaluarea acestuia care a fixat la 300.000 lei valoarea unui colier compus din 399 perle.* Justiţia continuă cercetările tuturor cari au avut vreo legătură cu casa Kogalniiceanu şi procedează prin sistemul eliminatoriu pentru ce dovediţi nevinovaţi. Tratatul cu Ungaria Bucureşti.—Aliaţii au cerut Ungariei ca negreşit până la 1 Noembrie să fie ratificat tratatul de la Trianon. D. Brătianu şi împroprietărirea Bucureşti. — Cu prilejul împroprietârirei ţăranilor pe moşiile Trcpeni, Pătuleni, Râteşti, Furxlueşti, aparţinând d-lm Brătianu acesta a adresat sătenilor o scrisoare prin care le exprimă marea sa satisfacţie de a-l vedea pe fiecare stăpân pe porţiunea sa de pământ. Joi 00 .4 N U N C I U i 1 S® ÎKirtSHttS»« I« AGENTIA DE PUBUCîTATe 1. BRANlSTEANUJ "••• Str. IS8*. *ÎStrîisseu if CMSssioaara aidusiva * pa&!Mtăț«i ©a SKM&# r*IV:* 4 V** KM*» HtMB INFOKAICHI » latul posed! o fabrici de rafinat petrol««, ia s«afl! l«stat«tS I» Ntedina șl dioprod«tț|«destui do frumușici. Aceasta nu Impisdit! ca In Ir si litrul da pstraleu si fi a|u«* la 1 Iau 55 bani «I oamenii £i faci coadl la distribuție pentru a p«staa ebțiH« o cantitate cit da misă. In mod normei ar trebui ca produsele si Inde-’tuieze, in primul loc, frfcbusntula orasului si nu* mul aeoft si sa exportase in alt« pirti, fie si In Basarabia, fia eu preturi mult mat urcate. in mod normei asa m fi fo%8 — !« realitate VasS lucruriio sa p&t?es eu«* am povestit mei sus. Nu va fl oara tmgiduit & na adresa autorităţilor in drept sl a la cars si c*reat&z® cazul sl «9 §mpuwl respectarea populaţi®! oraşului ? ^ Un accident destul de serios dt automobil s’a întâmplat ieri între Strunga şl Roman. Automobilul, pleat spre Bucureşti, în care cu luat loc d-nul Const. Sten, Rohr şi o doamna al cărui nume ne scapă, a acrobat A fost un mare noroi că maşina fiind foarte grea accidental n’a avut rezultate nenorocite. D. Rohr s’a ales ca leziuni la ea o doamna cu contuziuni la faţă hr d S’ere ca contuziant Insignifiante. Automobiul s’a reîntors aseară în Iaşi. Din Craiova se anunț* ca Locot. Vâsle Rana din Rg.lo Inf. Comandantul Detașament tulul d€ la mlful* dt corbul din Bala M r», având un conflict ca ReprezetantaUmimteralul di Industrie din localitate a mulcit incidentul prinU analonte tras în pieptul nefericitail reprezentant, care a și murit pe loc. In ama înţelegerii dintre d-nul Colonel Stolnescujd. cn amendatrel pieţei, cu ultimii 30 mecanici grevişti ^ţionullft « s’au prezentat astăzi dimineaţa luând maşinale în primire. sg Suntem apărătorii tuturor pubiicaţiunilor şi nu noi vom fi acela cari să cerem întronarea cernnţii. Totuşi nu pitem tolera ca pe zidurile oraşului sa se etaleze afişe der felul acesra rari anunţă un film ..ca ţitei. .Fetele de azi sunt mai rele decât cocotei*. Moralitatea unorasemenea publicaţii trebue neapărat supraveghiată. fă, D-l Matei Cantacasino a fost încunoştinţat cd i s’a primit demisia din Partidul Poporului Si In ziua de 7 Noembrie vor avea loc alegerile pentru un n n rector în urma plecări' d-lui Iulian Tttdrescu la Bucureşti Vor fi 2 liste : una cu d-nlt A. Filicide, ir. N. Leon şl dr.Parhon fl alia cu d-nlt A. C. Cuza, i. Cosmovici şi Govănescul E sigur că va reşi prima listă. m Membrii delegaţiei comercial» austriac« sosiţi În Bucureşti au declarat că sigură ca relaţiile economic« romtao-austrice vor fi în viitor foarte strînse. A O telegramă sosită din Bucureşti anunţă amânarea congresului delegaţilor comitatelor filare şi ai corpului didactic evreesc din ţară, ce urma să aibă loc la Bucureşti în zilele de 25 şi 26 Octoambrie. Aminarea a fost provocati de greva generala de la C. F. Zilele cînd urmeaza sa se ţină acest congres se va anunţa la timp. • Informaţia dată ori că ministerul instrucţiunii publice a aprobat cererea ca elevii evrei să fie scutiţi de a scrie şi pot lipsi chiar de la curs în zilele de sărbători nu trebue întăleasă în senzul ca Sâmbăta este socotită printre sărbători.De amintrelea ministrul cere a-i sa comunica o listă % sărbătoreri au fost din nou duşi la siguranţa, d-nii L. Ghelier, Octav Băncilu şi L. Spieglerstudent. ff. In curând se va reprezenta la teatrul Naţional, frumoasa comedie a lui Brieux, Burghezul la ţară. Se ştie că Brieux în această lucrare, al cărui succes a fost desăvârşit pe scenele franceze, a adus în discuţie, încă înainte de război, luptele sociale care aveau să aibă foc abia astăzi. In fruntea interpelării la noi, va fi d Vernescu-Vâlcea care este şi traducătorul acestei piese. De altfel se ştie că d. Vernescu-Vâlcea nu este la prima sa traducere. % D« la Ce rcul Oldacdl«. Duminecă trecută a avut loc a Il-a întrunire plenară a membrilor convocată în scopul de a se pronunţa asupra noului comitet de ales pe anul în curs. Şedinţa a fost deschisă tot de agerul simpatic prezident actual d. I. Simionescu, dînd citire raportului de mersul general al activităţei de 1 an, desfăşurată de Asociaţia didactică ieşană. A fost ascultată într’o tăcere emoţionantă această prea interesată dare de seamă. Şi au perindat pe dinaintea ochilor crîmpee vii încă de dulci amintiri sorbite de la dis,cuţ ie avute timp de o iarnă, o primăvară şi o frumoasă vară. Ne-am revăzut iar adunaţi frăţeşte unul lingă altul ascultând când dezbaterile animate mai multe şedinţi înlănţuite a marei obştii actuale „Descentralizarea“, cînd discuţii privitoare la aglomerarea programelor, la o- rarul pe jumi. zi, la intervenţiile cu succes făcute pentru reintrarea principiului sflnt de dreptate atins vremelnic, şi multe şi variate alte chestiuni care au ridicat viaţa dăscălească cu ceva cit de cît şi In alte regiuni mai curate decât frămlntările de care suferim atît. Mai multe glasuri, cu drept cuvînt, au evidenţiat însemnătatea acestei activităţi rodnice, şi cu toţii au aprobat aplaudînd raportul vrednicului prezident, în care pe lîngă omul de ştiinţă, găsim şi pe omul mare de inimă. Nu mai puţin interesantă din cele fugar spicuite la acea şedinţă a ieşit ln relief şi discuţia provocată de observaţiile şi dorinţele formulate de d. Gheţu profesorul cu vastă cultură filosofică literară şi spirit critic fiind de primul rang, dorinţe formulate în ce priveşte îmbogăţirea bibliotecei cercului cu reviste mai multe şi cărţi. Au fost câteva clipe plăcut petrecute. La sfârşit d-na Adela Botez n’a uitat să aducă mulţămiriie sale pentru sprijinul acordat de cerc cauzei sale drepte. W D, Let. Manea de la comenduirea pieţei a fost varsat la regimentul 7 cavalerie. 3. Studenţilor cari n’au putut lua parte la examene, fiind plecaţi pentru vacanţa de vară la Grenoble, li s’a admis o seziune extraordinară, între 1—15 Noimbrie. Cu trenul de eri au părăsit Iaşul, Macabeii din Cernăuţi veniţi în localitate pentru a concura împreună cu cel din Iaşi la parcul eportiv.