Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)

1920-10-28 / nr. 4049

^Vl-toa, No. I­V*&f‘ '»' • • l *Phii»gli IS1»' Aproape în fiece an statul trimetea pe cei mai buni absol­venţi ai facultăţilor ? din ţară să se specializeze la marile... focare de cultură ale universitarior din Apus Războiul însă a Întrerupt mer­sul la universităţile Apusului, iar de la război încoace s'au trimes tineri în străinătate şi anume: în primul rând ofiţeri pentru per­fecţionare la scolie militare din Franţa, apoi tineri pentru spe­cialităţi tehnice, iar în anul aces­ta se trimet şi 14 teologi. Dacă împrejurările în care trăim nu cer să mai organizăm o oştire—bineînţeles numai pen­tru apărarea naţională— Au trimes conducătorii într'a­­devăr şi tineri pentru speciali­zare te­nică, iar acum la 14 Oct. a fost concurs la Bucureşti pentru 14 (­patrusprezece) burse de teologie în Anglia Deci militari şi teologi Paisprezece burse pentru teo­logi în Anglia, pentru a se’n­­toarce — simpli pro­fesori de engleză... (mai cunoaş­tem asemenea cazuri..) iar pen­tru studiile i­tonice două burse numai, şi pentru filologia clasică o singură bursă . Ei dau învăţământului o di­recţiune utilitaristă gândindu-se la a fabrica numai ingineri, militari — şi uită că, pe lângă „oameni prac­tici“... mai avem nevoie şi de e­­ducatori, de îndrumători spre i­­deal!* Pentru aşa ceva, nu trebuesc însă tineri formaţi la înalte stu­dii umaniste, tineri pătrunşi de „acel adânc spirit de adevăr, de pregnanţă şi de frumuseţă a antichităţii clasice precum şi de acea simetrie intelectuală a cu­getării antice“—cum striga Emi­­nescu acu­m 40 de ani în urmă! „O dovadă netedă, zicea ma­rele cunoscător al clasicismului, pentru influenţa educativă a an­tichităţii, e fără îndoială, faptul că tocmai statele acelea, care au­­ cultivat , mai mult, sunt cele 11 mai înaintate, că redeşteptarea culturii în genere se datoreşte studiului acestuia, că, fără el, n’ar exista în genere o cultură a cătării“. In literatura greacă şi latină, sunt comori nepreţuite de la care trebue să se împărtăşească, ca dela un izvor veşnic înviorător, toate generaţiile de tineri! „Unde este o lăture a vieţii omeneşti, care să nu fie atinsă în operele Grecilor şi Romanilor? Apoi este oare ceva nobil şi mare care să nu fi fost năzuit de ei?“—spunea în 18­9 marele învăţat din Praga, G. Curtius. O dovadă puternică că în toa­te acele clasice poeme este un nesecabil în vor de creaţie şi de simţire, ni arată acele strălucite nume de artişti desăvârşiţi ca Petrarca, Dane, Shakespeare, Goethe, Schiller... cari sunt pro­duse ale culturii clasice. Dar chiar spiritul de cerce­tare ştiinţifică şi năzuinţa către adevăr, cum ar putea fi ele, mai puternic trezite, dacă nu prin Plato şi Aristoteles ? Dar de unde! Conducătorii noştri sunt oameni „practici“; ei nici nu vor să ştie c­ă — dacă pentru îndrumarea generaţiilor de după războiu, pe toate căile, avem nevoie de tot felul de oameni „practici“, — cel puţin tot atâta nevoie avem de oa­meni de stat virtuoşi, de jude­cători, de profesori; şi, fiind , activitatea acestora se îndreaptă către om,­­ absolută nevoie de stadii care să-şi aibă rădăcina ca total un om c­tea de Stadii umaniste, de stadii clasice. Tendinţele diriguitorilor învă­ţământului însă sunt opuse a­­cestor idealuri; ideea de­­prac­tic“ i-a îmbolnăvit, ucig cel mai nobil învăţământ, prin solicitu­dinea... aşa de generoasă... care-i face să dea la 10 ani o singură b­psă pentru filo­lgia clasică. Se grăbesc să fabrice buni tehniciani, negustori buni, buni militari, şi astfel, nu vom­ mai avea profesori buni, judecători drepţi, îngrijitori de suflete, nici artişti, nici poeţi!... iar tot ce dă o valoare înaltă vieţii omeneşti, arta literatura, de la care tinerimea trebue să se însufleţească, va cădea pentru a nu se mai ridică !... Un materialism feroce, brutal, ameninţă tinerimea de astăzi, şi dintr'însul va izvorî un egoism care ne va face şi uităm că suntem oameni şi că mai a­­vem şi altă chemare ! îmi vin în minte cuvintele îna­ripate ale lui Iohan Paul Rich­ter : „Omenirea de azi s’ar pierde într’o prăpastie fără fund dacă tinerimea in calea spre viaţă, n’ar păşi prin liniştitul templu al subținiei antichităţii clasice". Se va răspunde — cum se răspunde obişnuit, dela un timp încoace : ţara are acum cheltuieli mari, încât nu le mai poate a­­coperi. Dar ce-i pasă cui­va de stri­gătul în favoarea culturei, de strigătul nostru disperat pentru cultură, ce pasă dacă vom spune că universitatea noastră din laşi nu se va deschide, pentru că n’a putut căpăta o cisternă de ţiţelu­l Lf€@»f?a* Ies «tar® ------­ Diverse ştiri politice Bucureşti. — Domnii Take Ionescu, Boare*»« şi T­itale­scu au sosit îa Oxford. întreaga oficialitate universitară en­glezi ia primit cu mare pompă. O telegramă anunţi demi­sia guvernu­ui suedez Bran­­ting din cauza evoluţiei po­liticei ţarei spre dreapta Cri­­e» guvernamentală deschisă preocupa toate cercurile po­litice. Dieta poloneză a ratificat tratatul încheiat la Riga cu guvernul bolşevic. Primarul din Cork se află pe moa­te. * Greva generală se amelio­rează zi de zi, lucrătorii pre­­zentlndu-se la lucru Un nou nu­măr de muncitori au fost arestaţi şi trimişi la Jilava. * Domnul Toma Stalian so­­si­s­e în țară la 15 Nopmbrie. I se atribue infecția de a porni o intensă activitate po­litică. l$. Take m ține la P&s­is o £OfiferI«ti des» ere Mice InliMgsrt. *" Utilitarismul si ;"ÎU îmlflmliMl sipifiir - la chestia hurtelor putra străinătate — ,f^*p^t T­ ABBNAMHKTB yn AM SABI LONi . tbi^luhi ? t t ADMINISTRAȚIA l&flC«* #!*• Mlrzbstst b? ~ * SSL BVOUI, !V«.~MM­ £:/ «p „ 40 „ . Li ! §0 $1 mi s.amt®fe 8 ■ ya ®t#i m^mk m %t&m. im Wii­­**’*«' 3 g8S§ ^B 4 'f »/*■ a T i n I â y î ţ Í i, % .• 1 Í w W » « < Vi« VIAŢA POLITIC* Cum se facilitează specula — Bine cavfit tatul „Mitico" Ce este cu sarea. — Cartofele legume sau cereala­ —Boala la ntcdi­ an de puţine ori v’a fost dat, iubiţi cetitori, să cu­noaşteţi acte administrative care facilitează npscula. Intre eitele, ştiţi desigur multo de­spre acel celebru „maneo“, grafe căruia se comit csîe mai mari abuzuri. Cu a munca*, şi încă ceva, treci nesuparat prin leafă ţara românească. Iată de pildă o măsură recentă. Noul regim al păinei Intră In vigoare la 1 Noembrie. Pe buza ase stat regim, făina necesară fabricaţiunei pâinil se va extrage: 75 la sută făină pentru pâine, 23 la saici târâte şi 2 la sută 9mancou. Cunoaşteţi probabil povestea biblica al celor şapte spice pline înghiţite de cele şapte spice seci şi aceste din urmă tot goale au rămas. Povestea aceasta transplan­­tată pe malurile Dinerei sunt a't-fd­. De dimineaţă pânâ’n seară morile umblă, *~iar de în­trebi cum­va pe morari unde­­ famna, răspunsul e stereotip: „manco“. Munca de 2 la sută a înghiţit de fapt toată făina. • Alimentaţia publică este insuficientă Carnea este ex­cesiv de scumpă Carnea de peşte ar fi o binefacere. Şi *fara domnului, avea pesta mai mult de cit suficient în deltă şi Mare« Neagră. O lume întreagă s’ar pu­tea hrăni de pe urma pescă­­ritului. Şi totuşi pescarii s’au f&pst hamali în porturi. Da ce? Se ştie că la Bucureşti, Ga­laţi Iaşi ele, cartofele cedă 2 lei kilogramul. 11 judeţele Br­an şi Roman are o supra produz­­i­e de cartofi, aşa că enorme cantitaţi, depuse în gările din aceste judeţe, sunt ameninţate să îngheţe şi deci să fie perdate pentru hrana publică. Motivul pentru care nu se făcea expediţie — vorbim de vremurile dinainte izbucnirii grevei —era că organele căilor ferate nu lămurise problema da­câ cartofele sunt cereale sau le­­mnue. Dacă ar fi să fie cereale ele urmează să fie taxate după un anumit tarif, iar de ar fi să fie legume supuse stricăciu­nii ar urma să fie expediate cu precădere. Iar şefii de staţie ne­­fiind lămuriţi au carat Instruc­ţiuni şl dls­culâ­­nte* el problema pe când potmlnfia dure * attt de mare lipsâ. S lţl cealaltă poveste. Pe când oştirele daşmune incontarsu­l* rumlimul, marele Sanhundrîn discuta problema dacă oul fă»­tut de găină Sâmbătă este sau nu admis de lege la mâncare / Şl ast­fel, când putbliml se întreabă de ce nu sunt cartofi, el se răspândi răspicat: Este 9mancom. Şi cuvântul fi sufi­cient pentru a nu mal fi nevoe de alte lămuriri. Şi In cazul acesta nu-i de prisos să inzt­tâm şi noi tn privinţa operei administrative, care facilitează specula ?, S. Vacquart Pe urm­ele asasinului u­nei b­âiliimi! — Simuail şi măsuri de umilire. — Exp«H!z«?M avarai. — Csrc&ft­rlg» coattm! — Condiţiunile în care a fost comis asasinatul d-nei Kogăl­­niceanu au dat din primul moment impresiunea că asa­sinul cui­oaşte perfect dispo­ziţia casd şi că în operaţiu­nile lui el a urmărit un plan bine determinat şi n’a furat la întîmplare şi ce i-a eşit în cale. Conduşi de acest fapt ins­trucţia a luat în cercetar­e nu numai persoanele care direct erau în legătură cu casa d-nei Kogâlniceanu ci şi acele per­soane care ar fi putut indi­rect cunoaşte dispoziţia casei şi ar fi avut interes şi pre­scrie ce anume să ridica de acolo. Fără a insista mai pe larg asupra acestei chestiuni ţinem numai să subliniem că bâncetele se îndreaptă spre un italian în bune relaţi­uni de prietenie cu o rudi prin a­­n­apta a d­nei Kogălnîceanu şi a răm trecut nu este stră­in de opere de cambriohi. Bănuiala pare cu atît mai jus­­tifi­ca­t cu cit pare stabilit că italianul acesta a fost în cursul săptămînei trecute la Iași.­­* întrucât nu se poate şti la ce rezultate vor duce cerce­tările instrucţiei parchetul * diapus experthsftrea $v«m ră­masă de pe tima 4«funct«i Cu expertizarea mobiliară a fost îmărcinat d-1 M. Borcia, cu evaluarea bijuteriilor a fost însărcinat d-1 Glautzstein. Remarcăm evaluarea acestuia care a fixat la 300.000 lei va­loarea unui colier compus din 399 perle.* Justiţia continuă cercetă­rile tuturor cari au avut vre­o legătură cu casa Kogalnii­ceanu şi procedează prin sis­temul eliminatoriu pentru ce dovediţi nevinovaţi. Tratatul cu Ungaria Bucureşti.—Aliaţii au ce­rut Ungariei ca negreşit până la 1 Noembrie să fie ratificat tratatul de la Trianon. D. Brătianu şi împroprietărirea Bucureşti. — Cu prilejul împroprietârirei ţăranilor pe moşiile Trcpeni, Pătuleni, Rât­eşti, Furxlueşti, aparţi­nând d-lm Brătianu acesta a adresat sătenilor o scri­soare prin care le exprimă marea sa satisfacţie de a-l vedea pe fiecare stăpân pe porţiunea sa de pământ. Joi 00 .4 N U N C I U i 1 S® ÎKirtSHttS»« I« AGENTIA DE PUBUCîTATe 1. BRANlSTEANUJ "••• Str. IS8*. *ÎStrîisseu if CMSssioaara aidusiva * pa&!Mtăț«i ©a SKM&# r*IV:* 4 V­** KM*» HtMB INFOK­AICHI » latul posed! o fabrici de rafinat petrol««, ia s«afl! l«stat«tS I» Nted­ina șl dioprod«tț|«des­tui do frumușici. Aceasta nu Impisdit! ca In Ir si litrul da pstraleu si fi a|u«* la 1 Iau 55 bani «I oamenii £i faci coadl la distribuție pentru a p«s­taa ebțiH« o cantitate cit da misă. In mod normei ar trebui ca produsele si In­­de-’tuieze, in primul loc, frfcbusntula orasului si nu* mul aeoft si sa exportase in alt« pirti, fie si In Ba­sarabia, fia eu preturi mult mat urcate. in mod normei asa m fi fo%8 — !« realitate VasS lucruriio sa p&t?es eu«* am povestit mei sus. Nu va fl oara tmgiduit & na adresa autorităţi­lor in drept sl a la cars si c*reat&z® cazul sl «9 §m­­puwl respectarea populaţi®! oraşului ? ^ Un accident destul de se­rios dt automobil s’a întâmplat ieri între Strunga şl Roman. Automobilul, ple­at spre Bu­cureşti, în care cu luat loc d-nul Const. Sten, Rohr şi o doamna al cărui nume ne scapă, a ac­robat A fost un mare noroi că maşina fiind foarte grea ac­cidental n’a avut rezultate ne­­norocite. D. Rohr s’a ales ca leziuni la ea o doamna cu contuziuni la faţă hr d S’ere ca contu­­ziant Insignifiante. Automobiul s’a reîntors a­­seară în Iaşi.­­ Din Craiova se anunț* ca Locot. Vâsl­e Rana din Rg.lo Inf. Comandantul Detașament tulul d€ la mlfu­l* dt corbul din Bala M r», având un con­flict ca Repreze­tantaUmimte­ralul di Industrie din localitate a mulcit incidentul prinU an­alonte tras în pieptul nefericita­­il reprezentant, care a și mu­rit pe loc. In ama înţelegerii dintre d-nul Colonel Stolnescujd. cn a­mendatrel pieţei, cu ultimii 30 mecanici grevişti ^ţionullft­ « s’au prezentat astăzi dimineaţa luând maşinale în primire. sg Suntem apărătorii tuturor pubiicaţiunilor şi nu noi vom fi acela cari să cerem întronarea cernnţii. Totuşi nu pi­tem to­lera ca pe zidurile oraşului sa se etaleze afişe der felul ace­sra rari anunţă un film ..ca ţitei. .Fetele de azi sunt mai rele de­cât cocotei*. Moralitatea unor­­asemenea publicaţii trebue neapărat su­­praveghiată. fă, D-l Matei Cantacasino a fost încunoştinţat cd i s’a pri­mit demisia din Partidul Popo­rului Si In ziua de 7 Noembrie vor avea loc alegerile pentru un n n rector în urma plecări' d-lui Iu­lian Tttd­rescu la Bucureşti Vor fi 2 liste : una cu d-nlt A. Filicide, ir. N. Leon şl dr.Par­­hon fl alia cu d-nlt A. C. Cu­za, i­. Cosmovici şi Govănescul E sigur că va reşi prima listă. m Membrii delegaţiei co­mercial» austriac« sosiţi În Bucureşti au declarat că sigu­ră ca relaţiile economic« ro­­mtao-austrice vor fi în vii­tor foarte strînse. A O telegramă sosită din Bucureşti anunţă amânarea congresului delegaţilor comi­tatelor filare şi ai corpului didactic evreesc din ţară, ce urma să aibă loc la Bucu­reşti în zilele de 25 şi 26 Oc­­toambrie. A­minarea a fost pro­vocati de greva generala de la C. F. Zilele cînd urmeaza sa se ţină acest congres se va anunţa la timp. •­ Informaţia dată ori că mi­nisterul instrucţiunii publice a aprobat cererea ca elevii evrei să fie scutiţi de a scrie şi pot lipsi chiar de la curs în zilele de sărbători nu trebue întăleasă în senzul ca Sâmbăta este socotită printre sărbători.­­De a­mintrelea ministrul cere a-i sa comunica o listă % sărbăt­o­reri au fost din nou duşi la siguranţa, d-nii L. Ghelier, Octav Băncilu şi L. Spiegler­­student. ff. In curând se va reprezenta la teatrul Naţional, frumoasa co­medie a lui Brieux, Burghezul la ţară. Se ştie că Brieux în această lucrare, al cărui succes a fost desăvârşit pe scenele franceze, a adus în discuţie, încă înainte de război, luptele sociale care­ a­­veau să aibă foc abia astăzi. In fruntea interpelării la noi, va fi d Vernescu-Vâlcea care este şi traducătorul acestei piese. De altfel se ştie că d. Ver­­nescu-Vâlcea nu este la prima sa traducere. % D« la Ce rcul Oldacdl«. Duminecă trecută a avut loc a Il-a întrunire plenară a mem­brilor convocată în scopul de a se pronunţa asupra noului comi­tet de ales pe anul în curs. Şedinţa a fost deschisă tot de agerul simpatic prezident actual d. I. Simionescu, dînd citire ra­portului de mersul general al ac­­tivităţei de 1 an, desfăşurată de Asociaţia didactică ieşană. A fost ascultată într’o tăcere emoţionan­tă această prea interesat­ă dare de seamă. Şi au perindat pe di­naintea ochilor crîmpee vii încă de dulci amintiri sorbite de la dis­­,c­u­ţ­­ i­­­e avute timp de o iarnă, o primăvară şi o frumoa­să vară. Ne-am revăzut iar adu­naţi frăţeşte unul lingă altul as­cultând când dezbaterile animate mai multe şedinţi înlănţuite a ma­rei obştii actuale „Descentraliza­rea“, cînd discuţii privitoare la aglomerarea programelor, la o-­ rarul pe jumi. zi, la intervenţiile cu succes făcute pentru reintra­rea principiului sflnt de dreptate atins vremelnic, şi multe şi va­riate alte chestiuni care au ridi­cat viaţa dăscălească cu ceva cit de cît şi In alte regiuni mai cu­rate de­cât frămlntările de care suferim atît. Mai multe glasuri, cu drept cu­­vînt, au evidenţiat însemnătatea acestei activităţi rodnice, şi cu toţii au aprobat aplaudînd rapor­tul vrednicului prezident, în care pe lîngă omul de ştiinţă, găsim şi pe omul mare de inimă. Nu mai puţin interesantă din cele fugar spicuite la acea şedinţă a ieşit ln relief şi discu­ţia provocată de observaţiile şi dorinţele formulate de d. Gheţu profesorul cu vastă cultură filo­sofică literară şi spirit critic fiind de primul rang, dorinţe formu­late în ce priveşte îmbogăţirea bibliotecei cercului cu reviste mai multe şi cărţi. Au fost câteva clipe plăcut petrecute. La sfârşit d-na Adela Botez n’a uitat să aducă mulţămiriie sale pentru sprijinul acordat de cerc cauzei sale drepte. W D, Let. Manea de la co­­menduirea pieţei a fost varsat la regimentul 7 cavalerie. 3. Studenţilor cari n’au putut lua parte la examene, fiind ple­caţi pentru vacanţa de vară la Grenoble, li s’a admis o seziune extraordinară, între 1—15 Noim­­brie. Cu trenul de eri au pără­sit Iaşul, Macabeii din Cernăuţi veniţi în localitate pentru a con­cura împreună cu cel din Iaşi la parcul eportiv.

Next