Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)
1920-10-18 / nr. 4043
AH UNIVERS! A»PL XVI-igfc la 4148 ABONAMENTE UN AH SASE LUNI . TR» LUN! î I a ADMINIS1 IASI. - Crl. ~ * K& IVOR. No^SOQ (A' ru l . D. Vintilă batianu preocupat de chestiuni culturale . Răspunzind instnucţîuneior ziarului „Viitorul“, despre care şi noi ne-am ocupat la timp, direcţia societăţii „Viaţa Romînească“, transmite ziarelor următoarea dezminţire : „Ziarul „Viitorul“ cu data de 18 otombrie crt. anunţă că între revista „Viaţa Românească“ şi Societatea de Editură cu acelaş nume s’a isc at un con fiet de pe urma căruia» revista ieşeană a rupt legăturile cu instituţia de Editoră etc.u „Cauza pentru care s’ar fî întîmp’at această nenorocire ar fi... un banchet... „De prisos să mai spunem că ştirea e pe dea’ntregul inventată şi tendenţioasă Ne miri însă faptul că un ziar, ce se pretinde serios, de astfel de ştiri care pot fi foarte plăcute patronilor „Viitorului“, dar care contrazic cu totul realitatea. „De altfel statutele noastre, publicate zide acestea în „Monitorul Oficial“, precum şi prospectul mărirei capitalului, ce va apărea în presă peste cîteva zile, vor face dovadă că intre Societate si revista „Viata Romînească“ n’a fost niciodată o mai strinsă legătură dectt azi“. La dreptul vorbind, această dezminţire era inutilă. Lumea ştie ceia ce trebue să ştie şi invenţiunele „Viitorului“ n’ar fi putut induce pe nimeni în eroare. Dar amestecul perfid al oficiosului d-lui Vintilă Brâtianu în treburile societăţii „Viaţa Romînească“, are un alt înţeles cu deosebire respingător. Interesul liberalilor pentru cultură este nul. Pe dîaşii îi importă exclusiv afacerile de bancă şi societăţi cointeresate. Jifuirea statului în beneficiul capitalului privat este un sistem politicoeconomic care nu atinge nici pe departe chestiunile culturale. De la Brăteanu cel bătrîn, până la Brâtienii mărunţi de astăzi preocuparea partidului în folosul culturei a mers, şchiopis-schîops, şi poate că char de loc. Nici macar gazetăriei, liberalii n’au dat ateţiune, cu toate că era vorba de o armă prin care ar fi putut să şi servească interesele de gaşcă. Abia acurea, cînd votul universal a constituit un teribil dezastru pentru liberali, abia acum s’au gîndit şi ei să cultive presa. Dar şi de data aceasta preocupaţiunile publiciste liberal se fac în chipul obişnuit la dînşii, ca o simplă combinaţie mercantilă. In goana după plasarea capitalurilor acumuate pe urma morţilor, cu prilejul râzboilui, liberalii au înfiinţat şi o societate de editură botezată pompos „Cartea Romînească“. Ce a făcut pînă acum aceastâ întreprindere, Se ştie. Gustul estetic şi literar al lui Vintilă s’a rezumat în producţiile piramidale ale vreunui I. I. Stoican. „Cartea Romînească” a mirosit insuficienţă mahălalei şi a simţit tentaţiunila să editeze fascicule. Fără îndoială că, cu vremea, »g Hertz va fi programul de activitate al „Cărţii8. Şi ♦ofuşi, ingeniozitatea nelimitată a lui Vintilă a făcut ca societatea liberală sft dea un cogeamite beneficiu de 10 miliosine la 23 mlioane capital Şi doar nici Sto’ean şi roata chiar niei P. Dulfu n’ar fi ajutat la asemenea afaceri. Nn. Vintilă s’a folosit de cărţile didactice cumpărate de a gata pe preţ modest, pe care le-a revindut apoi speculînd gologanul şi aspiraţiunile de învăţătură ale şcolarilor. Dar asemenea chilipir, „Cartea Românească“ nu-l mai nădăjdueşte pentru la anul. Stocul de cărţi tipărit înainte de război se isprăveşte. Şi iată pe Vintilă îngrijorat de concurenţa ce-ar putea o face „Viaţa Romînească“, deoarece numai cu stopan nu vor curge milioanele. Şi atunci s’a dat „Viitorului“ ordin să faci intrigi şi să dea gata concurenţa de la Iaşi. Intrigile cusute cu aţă albă ale „Viitorului“ sunt făcute după priceperea „Viitorului“, şi provoacă risul. Dar mobilul acestor atacuri *date revoltaist de dezgustător. D te Vintilă, stai binișor la Banca Romînească și nu te mai fă preocupat de literatură! 7. CÂTEVA NOTE O. Argetoianu ţine cu orice preţ şi bage în minister pe d. Popovici — Taşoi. In acest fericit caz ar fi nemerit ca d. Popovici—Taiţca să-şi schimbe numele în Popovici-Portofoliu. * Se dă ca siguri intrarea d-lui I. Petrovici ca titular la departamentul instrucţiei. Are să râdă până şi d. P. P. Negulescu, iar cercurile şcolare vor putea exclama: Din lac în puţ ! Fiindcă e vorba de ministerul şcoa- lelor, indiscutabi că titularul ce! mai indicat ar fi d. Taşcă-Popovici. * «Am dat o mulţime de interviewen care nu ştiu dacă toate au ajuns în ţară» — declară d. Take lenescu, într’un nou interviu. • Au ajuns, excelenți. Ba încă, din pricina lor, vei ajunge şi dumneata în patrie mai curând decât ai eremit ! MN^FMNâRl Omagia şl pocăinţa întreaga Eur^p* se zbate Mrclviliz tie •' anarhia: clvHzețla ord nei at b I te al amrhii ? ne!orffinizxţ'uni mii r ht ble sid - mo rrilce. N^mal «ritul romín, g a tie forţei iui mora e, a reuş t pini acum ei zlg znissei cu deatvîrşire o i ce asalt al ntbăniei reno ateire. A'eaafă iorompar* bHi fancț'e Istorci, «ritul român a put* t-o îodeplini d»îo bă apr'mam dezinteresat al onor butoroge naţionale ca de pild« ex eleatul nosTo contrat d Victor îamandi de la „Mişcarea“. N'ci-od'ta Istoria nu va parveni să tnrrgi treze activ tatea rrl,şâ cheltuită de acest domn, activit U ca «tit mal lăudabilă cu ctt a fad depusă cu preţii celei mal lăturalnice s hulii inutilităţi. Pă,*t că sat pomenita! domn na-și dă In dest*! scaun de predestinarea d-sale intra mîataire* stataiai, Aaifcidumaealai se afli go feaM átaLotUl LUNI 18 OCTOMBRIE 1920 â N n N 010 11 %& primes la „• AGENȚIA DE PUBLICITATE 1. brAnisteanu — — Sts’. $8». KiHSSht If — — Concesionari exclusivă a pabMtStsl — f‡ \ * * a v « ”f ‡ , a . ”1 4 «• rmuseri de ghS^prie fndoriei, și își loch ouie că ar exist* întrucîtva vreo oare care posbil tate de a s» înfăptui „epoci“ scbs’mnatoH s!a coligalul Sev*«foi Din p»rte-m*, mirturiaesc 'ă cetind Infinitele fonduri din „Mișcarra, m’*m convin» s' m’aoi I pocăit. Epoca mea nu m*i vine, I pertru că lumea ftă pe loc, s u I chiar dă înapoi. Prntru Romfala i este etern regimul de astăzi, cn I mobilizării# de ,p'8cere ale d-lor I T^ke I meteo ; cn vij nia Sgur^nței d n Basarabia ; cn exp !\ zării« din B ICO dna și Ardea!; I cu incendiarea depoziteîor,; brâti?nl*ma! d-luf Tiz'^oasn, t?z•aocigviRi d?nl Br* tiapu, 13 IDecembrie, com*er sări e, »tarea de î sediu, Curtiie M'tl«5e, cenzura, văii ta, foam* ta, h?c»tombeîe războîuiui, f nd rile secret* de ia interne, cir «fării* «rmati de eat, etc. etr...mosna de f nri din paradisul „ordinei* da astă d. Est* etern», desigur, epoca *dmirabila'nl confrate, d. 'amah'll, hipnotizatul partidelui Bănceî Naţionale şi despovăram de remuşcări oda ti ea retr*gr rea d-lor A. C. Caza din viaţa bsliganopolitică. Reaoraful Războiul a lăsat urme adinei pe cari ofHanitatea noastră cat* #cnm a* le răm*deze. Dar totst p«re a fi aadarnic. Mzrri» creste, cerş*torii «e’n* mnitetc, vădane d« războin fn zad»r «• leptS cn „răsplet*“ celor 40 lei—pena’a pe Inni pentra trebuinţe!e albic*. Invalizii f»i t*r la coconi ciopărţ't. prin trenuri, cerând wila palUcele!; eonii paliei de man’tie, mor cn dnmmol. în «chîmb mîlionarîi mânnnc? strld'l s* besn «ampanie, dnemndu şi raț# mnfr’un fox-f'ot M-b»t. Nîmeni ian ’aproape nimeni *u ae gândeşte la marea îmb*rîe ce-a copleşit ţar» şi ors ș d no*trn în apecial. Nimeni a«n *arome nimeiml «ti * gărdette b înfiptarea unei »«latente »octale c*re sl vl* cn to»t* amploarea la ajutorul celor suminal. * Onveranl s* pepă ca romanierele , traficanţii cu "răpătarea de vagoane fmlngiţiţil de război n ca «ocotelile ci»tignilîor realizate prl* acb’mbnl coroana Io şl al r»htaTor. f timp ce Americanli «trâng «»d d* milioane pentru refacerea existenţelor reviste din cauza războiului In bătrâna şl civilizata Europă “ In adevăr annt unele lucrari ce Ie fnf pbî««c aceşti» daţi ae oare an vis. $»a o fantezie. De pildă operae de a*ttt*nțli socială flptnite n«mai fntr’un acnrt timp de aș* numită organi*ati*, .Joint i^irtribrtion rom'tte* ateag* admirația unanim» Dop» cale ce ne apneea do ur»z! t'imbul special »1 *n« zf«e| org*n!zațiuni, d. Noe» Arorovli, pntrm aocotl pe „J i«t DUfribafon Comîtte'cs o bunafecer* * providenței și care a cntribut sl v» cort'ibui Ia tămăduirea rănilor grozave a’e războiului. începând cu opera de r#f»rf re prin aordare» de împrum^tTl pentru cr*area de exi«t#nt#. rezid're* d minorilor dbt'ns* d* Inamic, formarea centrelor de lapte pentru copiii până la vrâat* de 6 ani, coîon'lle S'O'are, sob^enfonare» sco»leior, a ao|falorii, a a«l|nrllor, formarea unei aafatenfe medloje; ‘împărțirea de f*»hrirăml-t» la mstnr’ sl crmb»t*r»» tober n’orei; Meme'ere d» r - -tn-r' pontra or*»f»I $1 terminând ca 1 opirtire» gr tald de pombuat hii—acr»t»* toate »unt od*‘ re mal presna de laud» InfSpt«ite de „Jolat DNtrlbution Committee*. • Na «crin aceste rânduri pentru a aduce laude cuiva, ci an* mai am urmărit si dim an exempla despre cela ce trebuie să fie preocuparea și datoria oricât i om de bine, In aceste timpuri grie. Şi di ă pentru combaterea speculei formarea cooperativelor se impune; peotru combaterea paap rismalul, a nevelior celor Io aefrrnnţl trebue o asistenţa sociali bine organieati şi blne condusă Să nu uităm cl daci războia! a crefat o daai de îmbogăţiţi, c n*s'nt în schimb şi o clasă d* m’zeri c»ri d*c» inaiat« de răaboa o dace*« de **l pa mâine, a«i nu le rlwane de cât să aştepte fa t’bn» aripa morţel car* te «entrste de fo«t*. Şi l*rn* b»te la *să şl femnefe «nnt «cu «pe, îmbrâcimlnt*» !lo*est», pâinea a d'apărat, v*rdeţurile se din ce în ce, ca r«*a « 12 Iei kgr. cel mar’ Ingh't fonul şl ae pregătesc pen» tru carnaval. D*r mal te'zlţi-vă boarilor el ffând'ţi-vă »I la fmnărlţia ceruriior, «»l^ând o* cal ca u’»« avnt po*lh!fit*fca aă fie fn graţiile d Iul Tlzlăaaau, nici n’au avet grâul da axportst «’ nici cq roane d* S'hlmh*t, ci numai o exlatint» mod «tă pe care se aacificai’o *pri fericirea voaalel. Imitaţi exemplul lui Joint Di*tr'bation Commlitea șl salvaţi o populaţi» întreagă d# fa monte. Se impune o Imediaţi i«t*rventie pâni când *a va fi prea târslu. Si d*ci Americaail »vraf. căci J. D. C. e»t» o orgaalaati» •vre»*acă, a’aa fladit da ’dincolo de oc»*a la miserica îăaste război* la Europa r!sărtte*nă in special, ca atât mal mult tata de datoria noastrl să *e gâadim la «ol. Cel cu «tar* a* cuvântul și oficialitatea ars datori« s*-f aiate. H. Oh« CRO^KA SOC A» — Refacerea prin inltraflva particulară Qmilit prlelnult« «le rSsbol. — Opera Iul „Joint Obitribution Comitea“ — Un exemplu de Imitat. — 0 CHESTIUNE EDILITARĂ — Primăria și gunoaele — La ultima şedință a comisiei Interimara—na membra » ridicat rheidun«* cirltirei străzilor. La dreptele ob’einnl—d. Negrazi a răapans.. ci e greu, că an sast oameni, că nu sânt bani. Important* - hrsfen«. a rămas să fie dl«cot*t» . m*| d'zla. Nu facem Impatlrl ni cinai, şl m*| ouțlo d-lal Nefun Totuşi curăţirea străzilor trebue fă'otl. Tot timpul vere! am suportat murdăria şl mirosurile Infect# ce ie exalau dooz'teîe de gaaal as#Zîte ca cine ştie c« podoabă preţioasă—tocmai fa nasol re- ! rătoritor. Toate protestele noastre er*u zădarn'c». Şi chiar atenei, când dădea Domnul de acel toran atras de — tocmai ora prânzului era aleasă ca stomacharîle cetlţeiilor si simt» deliciile acestei nudorit aperitiv. In etrăinătate, prima griji a primăriei est» curăţirea atr*z!lor„ De ea depi desipâtatea publici. Oreis de curăţire sunt dental de matinale iar în timpul versi stropirea se efectuează mai rep de ca ajetorul automobilelor. Chiar maturarea se face ca ajutorul onor automobile, economUIndu-se oameni şi timp. Acum în timpul ersei, dss’gur ci de această griji va fi scutita comisia loterimari, Zi sadai fs* ghetal vor acoperi gaaossie si simeni ea va mai protesta, Iar de la primăvară lucrarile vor inczpe de la cap. Ua cerc vîţios s! gtipn'o». Bugetul comunal repartizează prrtro curăţire auua cea mai nalcă. Ri*găm pe d. N.'grazi si mărească suma sort'tă ' ecrăţirei laîuinl ș! să crg^ie toată esrna, în căldura birei Ia!,—la mijloa rle de mai bani şi meită curățire a aşilor la primăvara viitoare. X Ce I« comisia de exproj»risr15. Toate cambia•ie e de expropriere din circumscripţia Curtei de Apel din laşi, au admis abottrarea decretului- lege in privinţa ortului de expropriare, considerând că asupra acestui punct violează nu numai spiritul dar şi textul art. 19 din Constituţie. Numai comisia judeţeană din Neamţ, prezidată de d. consilier D. Qindaru, a hotărit că decretul-lege trebie aplicat în litera sa, nefiind de atribuţîunea comisiunei judeţene, mai mult un organ administrativ derit judiciar, să judece constiuţionalitatea decretului lege. Delegatul proprietarilor din această comisiune a făcut onlnte senare,tă, pronunţiadu-se pentru înlăturarea decretului-lege ca fiind anticonstituţional. In 0« priveşte preţurile, comisiune» und laş» variază foarte nmît în fixarea preţurilor care sunt stabilite numai cu majoritate făcută cind de president cu deLgatul proprietarilor, cînd de president cu delegatul Centralei obștiilor, Cardaş, cînd de driegatul Centralei cu delegatul sătenilor, prezidentul opinie separată, și delegatul proprietarilor cu altă opinie separată. Delegatul sătenilor rămîne totdesuna de părere că pretul trebue să fie inferior maximului din decretul-lege. In jud. Botopni, cornisia a ajuns îa timpul din urmă, la unanimitate, fixînd preul la care s’a raliat şi delegatul arte.»îlor. Astfel, pentru moşia Bohuleşti comisiunea în unanimitate a fixat în şedinţa de ieri următoarele preţuri: 1900 lei hectarul de fînat, 1800 lei ha. teren de cultură, 1500 lei terenul de imaş. Comisia jud. Suceava a fixat pentru Psşcani 2100 lei ha. teren de cultură. Comisia jud. Roman a ajuns pînă la 3000 lei ha. teren de cultură. Senatul Universitar a decis ca algerea de rector al universităţii locale, în locul d-lui Iulian Teodorescu, să aibă loc la începutul lunei Noembre. De la 15 Octombrie au început în tot cuprinsul Bucovinei recrutările norilor cetăţeni între 15 şi 40 ani. % Abţiitorii pentru Pantera de Comerţ.—La 1 Noembrie urmtnd a se Intomi lista alegatorilor pentru Camera de Comerţ pe anul 1921. In acest scop, comercianţii şi industriaşii patentări de la el. I—IV, cari au interes să figureze înser şi în aceste liste se vor prezenta la biuroul Camerei de Comerţ din localitate în ori care zi de lucra între orele 9—12 cu dni’anţa de plata patentei la zi şi cu actele de cetăţenie spre a fi recomandaţi primăriei comunei Iaşi pentru înscriere. Ultima n âs înscriere a iad 29 Octombrie 1920. ¥£ D, ing. Micris’u a păr*sît l»şul p*ntru s Ina cnnducerea dli’',ntfef I r g'oaaîe dN București. E^e însă »Igar că fn 'cerând d. Miclescu «e va retragă dsfin’tiv gîi g»rviciul c. f. r, tfif Pre ful unul vagon de făină cu transportai Iul, a fost stabilit de ministrul refacerel la 17.500 . Legea pentru emiterea dan* Uratelor după titlurile evacuate la Moscva, e promulgată. Ziarul ,Le Pingré * scrie: „Suntem Informaţi că d. general Avr rescu a chemat ne d. Take tonesm în ură pentru ca nu cisma să se trezească debarcat, aflând”se în calitate oficială prin străinătate*. * Domnii G. Ibrăilianu şi M Sadoveanu, In numele comifrinll de direcţie al revistei „Viaţa Romanească" ne roagă să dezminţim în total articolul din număru’ de Mercuri 13 Octombrie 1920 al ziarului bucureştian „ Vi'torii" rure *afirmă că revista „ Vl°ta Românească* s’ar fi desnorit* de societatea de editură „ Viaţa Românească*. D. Anton Răduţescu, prezidentul fribttmnintri psl S II a a demisionat pentru a lua direcţiunea anei bănei din Timişoara Plecarea d-sale lasă un mare gol în magistratura trib. Iaşi. „ Comisiunea de expropriare din Iaşi judecă astăzi principiul exproprierei terenurilor de cultură pe care Ie are comuna Iaşi pe teritorul comunelor Holboca şi Copou. Terenul de imaş din împrejurimile oraşului, n’au făcut obiectul comisiunelor de expropriare şi deci nor rămânea în folosinţa locuitorilor oraşului pentru păşunatul vitelor lor. Vi? Omogenitatea partidului poporului a mal snorit nrintr’un nou advent D. Gr Verpeanu, de. In Husl rare mal mult de 20 afd a făcut parte din conducătorii nurt'dunul conservator din jud Fălciu, a plătit cotizofia la efebul partidului popa raiul în cVar ziua primirel decretului de prefect. Bonurile de împroprietărire create de ministerul de finanţe şi recomandate personal de ori■ unul minispu general Averesen, pror’an anei care a fost in acurdat pe n$a tuturor autorităţilor din comunele rurale, au suferit an fiasco. Sumele care reprezintă cumpărăturile de bonuri făcute de săteni sunt absolut neîndemnate. « La Racurești a !nce*«t din vUră ciprianul fxrmsist N'cnlal N. Ro’n, originar din l»sl. Corpnl va fi adus fn Ior»|lt«te, iar ceremonia lamormântărei va avea ioc mâine Duminecă or» 2 pm. cc't giu! pornind din gară spre cimitirul Ef'roit te». Transmitem familiei sincerne noastre condoleanţe. QfSfi Vizita medicaîă a candidaţior, cari »a Certt înscrierea în ca s\«a 7-a a licealul unitar din Lealitate va ave» loc Marţi 79 Octombrie «in noa ora 9 dimineaţa. Vor fi primiţi!» vizită numai elevii ceri an cur®«I real, ca cetele complect? şi îndeplinesc, condiţiile de vârstă cerute prin Decizia Misisterlaia No. 521 j im