Opinia, noiembrie 1920 (Anul 16, nr. 4052-4076)
1920-11-25 / nr. 4072
UN AN SASE TEE! iJSlM. Sift / *rp,, „ / ABG$J&UBTn @0 băni ntxm&ral «*Aa PDUTlC IJLS. joi gş sa«nä»inijt t$m â N o n d l ö M i M primus« is AGENTIA Dis PUBLICITATE i. BSANiSTEHMU — si?, (gin, aKainm«uif —■ -a —* CoaeeaoaarS axelasiv» s puoUsttltsî C» veefcia A 8r» - 0 mărturisire Istorică — Dejiozi(is <£*6uJ T^ks Imscu — Dăm smrele dejun politic, dl Take Ionescu si a şters naustest» la dreapta şi la stânga cu coiful mult semt, prin aceasta de vânt iaroic şi niest de muzeu, a descins l» cartea Marsală şi depus ca martor. Prograi socialiştilor la Bucureşti a pus toţi oamenii poliţiei la o grea încărcare ,a pus să epaa adevărul aubit luare de jurămlnt. Ci mai urniţi însă, au învins aceasta curse şi n’au cedat. Printre aceştia a fost şi d-l TakelonfBu. După ce şi a declarat numele care fără pronume ar fi Inasamat o banalitate, şi după ce şi-a spus ocupaţi actuală ascunzînd parcea de inimos infantat al Micii Antante, a trecut ca glasul stins şi pe jumătate asupra vrâsteî fiindcă simţea, nu ştia cum, o tremmătură curioasă pe la tjesmnchi, pe-acolo pe unde în termenii arhitecturali sunt balamalele la om. Parcă văd , Preşedinte e grav, dindu şi sesual de momentul istoric p© care’l si£plaeşte. — Ca vrâstâ? ! — 62 de ani. De notat pentru istorie că această declaraţie de cronologie a fost făcută înainte de depunerea jurăm întâlni» După aceia d-l Timk3 Ionesan a pus masa pe cruţe, ca pe un obiect straniu şi rar, care seamănă foarte curioa a om răstignit în chip simbolic la Isus Socălatilor. Pe urmă d-l Take Ionescu a început, să nu spue ninaie. Combinaţiuneîe politice n’as sucombat ?n faţa crucei» întrebat dar înainte de legea Trancu, greva era oprită sau nu, fapt de altfdl cunoscut şi de cei mai îa vrl tâ pensionar mnvocător de bolşevici, refuz* să răspundă, subt cuvlnt că d-sa nu vrea să dea o consultaţie juridică Marele european înţelegea să fie martor ca toţi munteni, şi credea că va avea de mărturisit asupra vreunei forţe de mshlagii la car® s’ar fi afat faţă. Consultaţii juridice d-sa nu dă ‘'gratuit. D ea e avocat, şi pentru aşa ceva, tovarăşii de pe banca acuzaţilor trebuiau să strecoare preţul consultaţiei. Dl. Take Ionescu puţin gentimenial, n’a vrut să ţie socoteală că băeţii sent la strimtoare şi nu pot plări Da altfel poate şi d-sa era în genă financiară căci nu-şi primise încă onorarul da avocat în procesul Micei Antante. Deci consultaţia n’a fost dată. Desigur in urma acestui refuiz lumea nu mai ştie nimic sigur de ce-a fost cu greva în legislaţia noastră anterioară anului în care Dl Trancu reprezintă munca. D 1 Tacha Ionescu s nai fost rugat să răspundă îa calitatea sa de ministru da externe dacă sintem la război sau nu. Era și nevoe să se lămurească chestia asta, fiind că acum sîntem într’un fel de stare da război pe care nu o simt cei mici, ei o savurează esi mari. La întrebarea asta fia a răspuns că suntem si nu sentem. Nu suntem din punct de vedere Internaţional fiindcă nu ne batem cu nimeni, dar suntem din minct de vedere politic. Adică nu ne batem cu nimeni, dar flatem In război. Aţi înţeles, nu’i aşa ? In chestia grevei minerilor din Anglia Tora a făcut un expozeu, iar a descleștat limba dintr’odată, fiindcă nu mai era vorba de g&stile politice de la noi, fi-a spus de a fir un pic cum a fost totul, de psre’ar fi foit la fata locului. Pe urma a început iar să mai refuze răspunsul. N’a vroit să calific« și să se prompte asupra faptelor socialiștilor, fiind el d, Taehe lonssen nu vrea să influenţeze Curtea, nu vrea să se pro« hanţe căci ar însemna aă HandifloStor. Vă închipuiţi el odată e* s’ar fi pronunţat D-sa, cuvintele lui ar fi fist sentinţa însăşi» Curte» n*ar mai fi schimbat nimic din acest adevâr, spua de un misLun* subt, prestare de jurămint. Noi protestăm ea toată energia contra acestui sistem neraai auzit, de-a pune oamenii politei s& jure pe cruce eft vor gpuae adevărul, și contra obiceiului ie a ac deranja oameni așa meri pentru chestiuui de-aceste». Pe drum spre cată, îa limuzină, d. Tache Ionescu căuta zădărnici» buzunirile blunei vre un indiciu de onorar, şi pentru întiia-oari în viaţa lui, pe gîndi melancolic ci are 62 de ani, şi măsura îa minte toate desavantsjdl« şi toate avantajele acestei eifrs, Albus din petalele el floarea pământului şi aşa de întristător este parfumul răspândit de paginile cari o presează, că rămâi împietrit gândindu-te că poate fi *creaţia unui flăcău atât de robust ca acela care Ii este grădinarul Da . Botez pune înaintea noastră problema tinereţe! istovită şi dezamăgită, problema acei*! tinereţi blazată înainte de vreme, învinsă fără să fi cunoscut vacarmul bătăliilor, dătătoare de iluzii şi entuziasm- Boteze pentru noi o pildă şi In acelaşi trap o suferinţă. Tristeţi bolnave de flaşnete Cu valsuri vechi şi anodine. Tristeţi şi moaşte de regrete Ce veac v’a îngropat In mine ?.. Versurile lui Botez ai când ritmul încet al părerilor de rău sfredelind amintirea, când ritmul lacriri.Mor brăzdând obrajii îmbujoraţi de frigurile unei patimi surde , şi natural, din loc In loc —un ritm de blestem, de imprecaţie, când nu străbate sarcasmul îndurerat al celei din urmă şi definitive înfrângeri. Demostene Botez, eşti tu cititorule şi sunt eu. Puternica personalitate a poetului te-a prins şi pe tine ca şi pe mine, şi cu mult, mult talent, ne-a desfăcut diugrezitele măruntai ale sufletuui şi le-a expus corbilor să-şi râdă« croncănind, de neputința noastră». Spun« CÂTEVA NOTE Sarcina d-lui Negruzzi. Sa a toate găurii* lașului, na mi •• par*, in fond atât aia axaesir aia gr**, «ui* am crezul! în primul momaat. De pe vremea când A. Negi'tmî • fost militar, d-sa, ca bun *av*Uriat, se deprinsese cu astfe] de luc ruri, menite a netezi drumurile. • Incidentul de 1» cecţi» s-a intparit vechiul proverb : «Când doi «o ■ ceartă al treilea câştigă», Zeis a dovedit ci atunci când doi se ceartă al treilea intră in puşcărie. * Este curios că le o ispuliste care de fapt este un edavorat hoit, si se mai poată vorbi de lipsă de cadavre. «LANZTI IN LOG DE rINSBMNAltI „FLOAREA PĂMÂNTULUI“ „Acest volum, scot fără iluzii şi fără entuziasm“—Pe cartea dăruită unui prieten,Demostene Botez a scris cuvintele de mai sus care conţin, lapidar, tot noianul de stări sufleteşti pe care poetul şi le-a închis la prima culegere a versurilor sale. Nu ştim dacă trebue să vedem la Demostene Botez un tipic reprezentant al desamăgitei noastre generaţii. Ştim însă că in producţiunile sale se oglindeşte simţirea aproape întreagă, izbită de valurile melancoliei şi tristeţei fără margini, a celor mai buni dintre oamenii răniţi de vicisitudinile anei vieţi, lisaportabilă şi rea. „ Atâta mslanceli* îşi jflSiftă - •j»«GflBasF«9®1Eya6Sa«ageGagasewfwesB» ceea ce bilanţul cbîtmnail reprezintă în pieţa întreprinderi tor financiare, noua sesiune e corpurilor legtutoare o rtprnln t$ tn mersul polite al unul sfat. In (rjunul dkschider$t unei textendi se subftnlazd neajunsurile, se stout* in relief tnsufl'temele tefftlor şi se propun soluţiurile de Infestară. Dată s’ar gisl ghiev* ears ar tea In senos deschiderea nouel sesiunii şi dană s’ar mmsa sa nule tn evidenţă reci te• tea situaţiei desigur ei bilanţul ar constitui o trldi pagin»e vieţel palitiste* sstizi -* Ii* eoaapara|ie ca amil trecut cad ta primul Jos si rtci avem şi ce na. Si astfel, ea asta ţina că a- V6ju dia beu ceazma şi starea de asediu; oft avem mobilizarea care n'ar fi trebuit s& existe, ci avem o armată pe picior de râzboin oare ee coastă eapriu, — îa orice caz mai mult da cât suntem în ater«a cheiei pentra «a, —iar cheltuielile pentru Ministerul darftehoia continuă fără măssri şi firi prescripţie budgetară. Mai constatâm ea a’aveia budget , că au « evaptste» veniturile fi mai puţin încă sentem in stare si se dăm seama de capătul cheltuililor; mai constatăm c£ vom drum de Ier, n’avem poştă, x arsm telegraf, a’avem telefon, n’avem drumuri. Aproape a’avem nimic. Şi în această situaţie fără de hai, miniştrii anunţă proecte cu duiumul. Projects pentru ce anume ? Pentru aşezarea definitivă a legiuirei româneşti? Această presupune să cunoaştem realitatea adevărată- iar noi nici nu ştim câţi locuitori are Rometnia mărită. Proecte de lege de organizare organică? Dar asta presupune o unitate de directivă şi o concepţie. Cine ar putea spune in conştiinţă ca actualul guvern posedă aşa ceva?» Poate legi de resort ? Dar de unde mijloace cînd lipseşte substratul principal, şi când nu se invederează o concepţiune pentru crearea acestor mijloace. Şi astfel, seziunea se deschide cu perspectiva unui nămol de legi, dar ţara continuă drumul cel rău, din care aproape ne vine a crede că numai un nou mare noroc ne-ar mai putea scoate şi scăpa de nenorocire. fKTA POLITICA In ajunul deschiderel parlamentului — Un mic bilanţ. — in raport cu anul tracul. — Cu avum şi cu nu. Nimol da prunetu. — MAGISTRAŢII ŞI AVOCAŢII — »Irtiia unui vagit«trul superiur — Autorul acestor rânduri a avut ocazia să cunoască impresia unuia din cei mai autorizaţi magistraţi superiori, in chestia Incidentului dela tribunal secţia III-a. intre altele acel magistrat ne spunea: —* Snat ,partizanul desăvârşit al ideiei că relaţiile dintre magistraţi şi avocaţi trebue să fie cordiale. Tocmai de aceia depling proporţiile pe care le-a luat Incidentul da la secţia III a şi care nu poate folosi nimănui. Recunosc că, In relele condiţiuni în care trebuie să practice avocaţii, din cauza răspândirei tribunalelor, este drept a li se admite lasarea la rând Obligatia aceasta însă nu este magistratul în penal, unde lipsa de apărare nu constitui motiv de recurs decât în materie de crimă. De aceia refuzul preşedintelui de a înscrie In procesul-verbal al şedinţa cele ce cerea d. C. Sinhaleses era justificat, fiindcă cererea aa eadra ctt Isge s] ifed anjjfa caateî. Continutnd, magistratul îb chestiun» ne spunea: —„Ceea ce Insă e surprinzător este făptul că decanul și baroul au socotit că au dreptul ii căderea de a ancheta un magistrat. Aceasta nu este admisibil. Magistratul nu are a răspunde decât la faţa organelor prevăzute de lege, după cum magistraţii nu au cădere a cerceta actele avocaţilor din punct de vedere profesional. Legalist înainte de teste, socot că decanul a dat o greşită interpretare textului, lucru cu atfit mai regretabil cu cât existau mijioace, mai ‘puţin zgomotoase, dar mai folositoare, şi prestigiului magistraturei şi acelui a corpului avocaţilor, graţie cărora Incidentul, redus la adevăratele lui proporţii, ar fi putut fi evitat. E regretabil că nu s’a făcut ceea ce ar fi trebuit să se facă ci tocmai contrarul". SS Se crede că fabrica Nicolina va Începe să funcţioneze de abea peste vre-o 10 zile, când se va întoarce «i. Mirecessn mirscternl ttehsfc a! fahrifeL I -jBk ’ -4 Ziarul Daela subSinisiă unele sugsriri fâtutu du aliați Vu sensul ei Uita absolut n^eeiar ca sS su inititua Vn Romănia un guvara da coneanfrars, daeS mu un guvern național. Marele ziar popular sdsugi c9 acest lufru s*a făcut mal cu seama Itind «ci nitsree strlise socotisise ano«i*mentel^ luata da aif«ffaS da guvins drept apflajsinenfa parso^aie si dud firi obligați! din ornași cu a© scSilmial guvern»!. 6 d® prâs©,? a spuns el nu m«S?.*C33U fedeitl el acsstu jttsaarlri fsl vor producă nfadvl. ca m fl teuâutt si taduei dupi sina cu« mintâaîs noidlX si dragasi ^ da fari va aducu su slflvraiţă o lie plusiţi din ilari. Sau D. Reislm procuror general, a plecat la tal, pentru a smhtta cazul despre care am pomenit la timp şi anume actul prin care prsmronul local a dat la judecată pu prefect pentru abuz de putere. 9 D. Judecător de instrucţie Bşana a dat ordonanţa definitivă prin care socialiştii arestaţi sunt daţi judecăţei pentru decretul prevăzut şi pedepsiţi de art. 27 şi 29 din legea Trancu. D, Judecător a găsit ca sale să dispute cu Inculpaţii să apară arestaţi in faţa tribunalului. Este aproape sigur ca judecata înaintea tribunalul va începe nu chiar cartul acestei săptămâni. Rezumarea excesivă a unei cuvântări nu jaitifică deturnarea desăvârşită a înţelesului celor spusa. De aceia nu putem lăsa nerelevate cele ce Evunt grauntui atribue colaboratorului nostu, d. dr Dl. Blumenfeld, că ar fi spus la banchetar dat la smersa d-lul Nearuzul. In cadrul întregei cuvântări, spusele colaboratoml nostru imbrăcau cu total "altă formă dicât o retractare, aşa cum o atribue ziarul democrat. Aceri laera îl vor recunoaşte toti comesenii şi nu ne îndoim ca-l vor recunoaşte şi confraţii de la Evenimentul. 1. Din ordinul personal al pomului ministru, direcţia generală a căilor ferate a fost pusă sub o nouă tutelă în afară de cea obicinuită a ministerului de comunicaţie. O delegaţie a subsecretariatului refacerei, a ministerului de interne şi a marelui stat major va dispune şi hotărârile comisiunei vor fi obligatorie pentru direcţie. Măsura dovedeşte halul direcţiei, dar învederează şi la ce măsuri puerile se recurge într’o materie atât de importantă. % De erl am început subscripţile de noi enţlani pentm mărirea capitalului Sos. , Viaţa Românească*, şi vor dura numol în culmi acestei săptămâni. Primul vărsâmănt este de 200 lei şi se poate face la Bama Moldova şi Benea Dacia. Aducem aceasta la cunoştinţa cititorilor noştri pentru a ne pierde termenul de subscriere care este numai până la 30 Noembrie. Şi§ Sa ştie că ftcum cit la timp»e’su pus lsaele, la Bucureşti, „Cracii roşi! socialiste“, cu fieeţivrri în toatfă ţara, pentru ajutorarea muncitorilor nevoiaşi şi a familiilor lor. Sa pare câ „Crucea roşe socialist A5* şi-a încetat activitatea,, după cum reesă dintr’o înştiinţare apărată în aimil „Socialismul“. Da altfel, listele au şi fost retrasa, şi fu Ieşi, ca şi în restul ţării. L-'stele acestea ne mai cireullndl, vor fi valabile numai listei© «mas»*« fiel« eeariiiii# miadias’t. f închirierile forţat®. In ■se priveşte regula merits! pentru punerea In aplicare a leget veniră închirierile forţate, sent indicii că givernul caută deacum sâ’l înlăture șl că dacă va treabal se va aplica numai acomn unde o necesitate imperioasă o va cere la adevăr, intedentarea* publică următoarele în auată chestiune: „Regulamentul publicat nu este pus In aplicare. Aplicarea lui nu se face decât după cererea consiliului comunal din fiecare oraş. Minîstrrul de interne trebus să se rostească apoi asupra incheerel mun’cipaHtăţel Astfel dacă eventual vrupil agenţi al autoritătel ar căuta să facă neajunsuri populaţiutiel. In virtutea acelui regulament, toată Iumea să șMe că aceasta ar const tui un abuz șl să reclame ce-« lor In drept** Cu toate acestea, autortătile esene atrocedat la constituirea comi*hi”el pentra. ca la eventualitatea unor lucrări re se vor Ivi, data de 05 Noembrie fixată prin lege, imi nu găsească oraşul nostru repregătit. Compiunea nu fi astfel compusă : delegatul ministerului de Interne va fi d. Inspector poliţienesc s ttv,bel, al Ministerului de Justiţie, d. judecător Cuianu Iar min p arta Comandamentului va fi delegat d. maior Sturze, şi lul biurontul de rechiziţii. If O rezoluţie Importantă.— Partidul naţional din Ardeal a ţinut şedinţă la Cluj In care a’a analizat situa ia politică. In urma discuţiunilor urmate s’a votat rezolufiunea de mal la vale, care prezintă o mare importanţă în actualele împrejurări şi Indică ţinuta partidului naţional în ce priveşte fuziunea din sânul federaţiei : „Comitetul executiv aprobă atitudinea şi lupta"politică dusă de clubul parlamentar al partidului în colaborare cuuniunea opoziţiei naţionale. Considerând că actualul guvern prin actele sale de guvernământ încurajat de curentele şi elementele reacţionare politice primejdueşte cele mai vitale înterese ale ţării, partidul va continua lupta hotărâtă pentru apărarea marelor Interese ale naţiun°î şi pentru intronarea legalităţii şi adevăratei democraţii atât de grav nesocotite. In efectuarea hotărârilor indrumătoare ale c lui din urmă congres, partidul naţional român va duce lupta politică şi mai departe în strînsă legătură şi colaborare cu partidele democratice din opoziţia naţională, Iindu-se necesitatea de a cunoaşte şi opinia clubului parlamentar al partidului asupra modalităţilor de colaborare şi asupra ator chestiuni de mare importanţă, comitetul executiv îşi va continua desbaterile împreună cu clubul parlamentar îndată după deschiderea seziunei parlamentare*. In editura „Viaţa Românească" a apărut un elegant volum de versuri, „Floarea Pământului* datorit colaboratorului nostru, d. Demostene Botez. „ De mâine dimineaţă moara „Păcurari“ şi „laşilor“ intră in măciniş, aşa că vom avea făină safistetitâ.