Opinia, iulie 1921 (Anul 17, nr. 4239-4263)
1921-07-01 / nr. 4239
UN A. ŞAJLE LU£ TREI XVllrlea No. 4239 KH STGLIDPON POO. SOOL-3 Substratul unei amînări — Tot to i chestia institutelor technice. — Se ştie ci în actuala sesiune a corpurilor legiuitoare s’a depus la Senat din Iniţiativi parlamentari ua proest de lege referitor la reorganizarea secţiunilor da ştiinţi aplicate pe lingi Universitaţi. croşetul acesta, votat de congresul profesorilor universitari întrunit la Gini, avan asemilaentul d-lor Miniştri ai instrucţional şi agriculturei, după ce a fost votat în secţiunile senatului,la discuţia generală a fost amânat pentru. .. mai târziu, după cererea d-lui Ministru al Lucrărilor publice, pe motiv o£ n’a fost consultat şi d sa. Proectul a fost trimis îa studiul unei comisiuni „speciale“. Dar motivul amânărei discuţiunei este cu totul altul decit cel invocat de d-l Ministru al Lucrărilor Publice şi pe care nimeni nu e ea de naiv ca să-l creadă. E de ajuns să menţionez următorul fapt ca să se vadă intriga ce s’a ţesut" încontra acestui proect de lege şi al cui e interesul ca el să nu fie votat. Se ştie că imediat după depunerea proectului pe biuroul Senatului, Asociaţia Inginerilor a înaintat guvernului un memoriu protest, prin care contestă Universităţilor dreptul de a acorda diplome de inginer feăsi aşa prevede preeolul), cerlnd In acela? timp ca numai doar la politedmică să aibă acest drept. Nu voiu discut»* aici şi ar cum, valabilitatea contestaţiei adusă de «'gineri, ci mă voiu mărgări * menţiona urmatoai proectul de reorganizare a institutelor technice prevede pentru acestea un program de studii echivalent cu al politechnicii; proectul umple un mare gol creind 8gronomi- ingineri prin secţiunea de chimie agricolă, care la politechnică nici nu există; în fine , o chestiune de ordin mai secundar — cum au aerul cei dela politechnică le’o numească — , ci profesorii dela politechnică sunt conferenţiari sau asistenţi la institutele technice. Faţă de acestea, proectul de lege poate da deci tot dreptul universităţilor sa acorde diplome de inginer. Domnii ingineri da la politechnică însă nu pot pricepe asta, şi vor să monopolizeze acest titlu numai pentru şcoala d-lor. In urma celor expuse se înţelege uşor de ce Dl Petrovici s’a opus discuţiunei proectuld ; a apărat perfect de bine causa inginerilor, şi a Intrat In conflict cu profesorii universitari;— de ce în sfârşit acum are mereu consfituiri cu representanţii unversităţilor pentru a discuta... principiile legii! Leurenţiu Catom Vicepreşed. al Soc. Stud. In Ştiinţe Primele reprezentaţiuni ale d-nei Kremer având loc la timpul cât am ipslt dinera, n‘am avat pillerul ca s‘o aud dacât la ultimul concert dat „loantea piecăril In străinătate (aşa a-' □aoţan afişele). Mărturisesc că eram foarte curioa s’o iad. Aceasta şi pentru motivul bine-cuvântat al divergenţei de opinii cu care am fost întâmpinat când a venit vorba de producţiunile artistice ale d-nei Kremer. După anii ar fi stând mai sui decât ive te Galbert, de pi alţi n’ar fi decât o calectină mediccră. Deşi după o Indispoziţie serioasă „altfel n’ar fi amânat representaţia care idlipoziţie se poate să se fi resimţit asupra vecii, totuşi aşa cum am auzit-o In ultima seară mi-am lăsat impresiunea că avem de a face cu un paterele temperament artistic, d-na Kremer este o bucă subretă, care ştie să nuanţeze frumos lucruri duioase şi veseri, na Insă câatec cu caracter da baladă, mai puţin — acelea cu sotă dramatici, se găteşte a tunel la momant dat la ocontradicţie cutemperamentul d-stre viol, zglobiu şi poznaş. Afară de aceasta—încă an lucru care impresionează neplăcut. Goana după poliglotiam aproape toate limbele europene sunt pure la contribuţie, nu toate Inai cu a*celaş succes. Şi tocmai aceasta Sâetimâna Mezican Isa Kremer." Producţia clasei de canto a Conservatorului (Profesor : D-l E. MEZZETTI) tele care s’au produ« in virtutea vre-unal clasificări. Aceasta oăs pe sama tarlului sxamlaator a! profesorilor. Amintesc la primui rând vechile cunoştinţe : Sopranei dramatice d-ra Pistrova şi bacal RxdSlvilovSihl — despre care m’am ocupat mal pe larg In timpul etiglaad dla Iarna trecută. Deşi II privim ca tirul găaeac totuşi că au exacuitat bucăţile mal mult de cât dificile (Aila Nilului — D-ra Platrov şi aria Cardinalului — Dl. Rakivilovschi) mal ca inimă şi mal jast (mutilfceşte) ca multe exemplare profesioniste de malt şi ca tambalăa lansate. Cât a da greu şi câta piadici pana executarea uaal duet (ca replici şi părţi simaltaas) şi totapl cât de sigur au păşit „elevii poate aceste obstacole. Afară de aceştia, am mai avut şi o mică „boite a surprises“. Am mai adalt câteva voci frumoase, nespus de frumoase adevărate surprize şi care din cadrul obişnuitelor examene şi producţinal, uade ades majoritatea sa prezintă ca glas passabil şi pa cara’o asculţi cu Indulgenţă cam Îşi debitează lecţia de x ori repetată. O soprană legală ’(D-ra Florica Popovici) şi "'o contraltă (D-ra Gorbitachae.au "surprins tot atât cât şi astă Iarnă primii doi la Început pomeniţi. Material nespus de curat şi tot atât de plicit ca tmbra, sopranul D-rei Popovici întruneşte toate eslftăţile cerute de interpretele lui Mozart. Ce mieunat ar câuta d-«a aceata roluri ! De acela au 'm’am ţ® P* cat cu alegerea bucăţii (Elsa « Gabet,) 1 Blau aa va fi niciodată D ra Popovici, dar o mişunată Interpretă a lui Mozart, şi a Cedărilor. (Schabort, Schaman etc.) Splendida! Contrari al D-rei Gorbitach nu e încă liber In rex la magazia gărei locale, s’a descoperit erl un cufăr, care ■e afla acolo ^de 3 luni de zile şi pe care nimeni aa-1 scotea. Cufărul a fost deschis de autorităţi, şi iu el a’au găsit an mare număr de manifeste revoluţionare. la special e’a găsit un mire stoc de manifeste Incendiare, in jurul cărora talerii au pus nomei« dial general Averesen. Sa fac cercetări. Pi lacepftnd de săptămâna viitoare cururile şcoalei socialiste Max Wecsler se vor ţine Lan., Mercuri și Sâmbătă de la 8—10 seara, glatrul de sus, dar cele deja formate (de mijloc şi jos) sunt minunate. Un asemenea organ nu trebue obosit cu arii Interminabile și destul de monotone (ca Aria din Favorita, ci numai cu lieduri, balade sau arii de muzică religioasă. Cu atât mai mult cu cât aici figura micuţă a cântăreţii au ae pretează la Interpretarea contraltelor din operile noi. Celelalte eleve sunt Încă informaţie. In general o frumoasă seară maahală şi o vie Icoană a and modeste, dar rodnice şi tot atât de rodnice munci depusă de dascălul tinerilor cântăreţi —DI. Prof. Mexzettl. Wratislavius CÂTE VA NOTE Un iUv, aseait&t la matematlâi, este întrebai di profitor tăi fata de 2 ori 2. — tisei, răspunde prompt euivul. Profesorul convinge In teii din urnă ed na fact di tăi 4. Drept one răspuns, elesni replied : — La urma urmei, pe vremea aita de seamptie, pani e mult elnel.« Autronomii pretind eâ ultimele binefăcătoare plot s’ar datori faptului că pământul s’a aflat trei sile In coada somnal. agrim.tord au dreptul eă spada-i grasă. De rând se tot caulâ mereu o soluţie tn ehistla primăriei ft tot nu se gissşte. Până să se ajungă a se dizolva comiile interimară s’a a*juns de fapt la dizolvaraa a iusă-il gospe dirict comunals din lași. BLANZY !» ASPECTE i»Corrida la moerte*' Ua. Nlniaa, ta Franţa, «'au organizat Şi anul acsata lupte cu taurii. Serbările s’au dat în folosul societiţei pentru refacerea regiunilor devastate şl pentru ajutorarea orfanilor şl a Invalizilor de tăiboiu. Dar, pentruca «accesul «1 fi« mal mare şl să atragă un public mai numeros decât în anii trecuţi, de astădată luptele au fost mortale pentru tauri, învingătorul torreador înfungindu-i adine în beregată pumnalul şi nemulţămindu-se numai cu frângerea coarnelor sau cu alte „figuri" prea civilizate. Spectacolul înălţător al sângelui proaspăt, mugetul de durere avital înjunghiate, agonia ei turbată, sănt dasigur ,elemente dela care se aşteaptă o, întărire a moralului scăzut al populaţiunei franceze. Io special, asupra moralului scăzut al văduvelor, Invalizilor şi celor rămaşi fără adăpost In întinsele regiuni devastate ale Nordului. Un singur lucru uită Insă organizatorii serbărilor dela Nimes: că vederea sfingelui şi a cruzimilor poate avea tocmai efectul contrar celui aşteptat de dânşii, căpătând In ochii mulţimii aspectul unei propagande anti răsboinice, prin desgustul pe care sângele, crima inutilă şi mugetul de durere, le trezesc în sufletul ei. Pentru că, asasinatul colectiv care este răsboiul precum şi aşa zisul eroism, sunt înfăptuite din ordin şi laşitate. Mulţimea este generoasă.. G. SPINA 4« BAMBORAFIUL ZIAR POLITIC COTIDIAN IAŞI. — VINERI 1 IULIE 1921 A N U N C I U R 1 Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate SI LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI * 7 Str. Gh. Mârzescu 17. 1 *■3 UN NUMĂR VECHIU 2 LEI Optimismul manifestat Sâmbătă după ornează la Cameră in ce priveşte reforma agrară, asupra dlsenţianei şi a modui cam se va tsse votarea pe articole, n’a fost da los Judi fkai, judecând după cele petra ute in şedinţele de Luni şi Morţi. Ca toate să guvstnsl a misii să impose pe extremişti maj- Jorkarl şl m ioote a£ însuşi d. Polăreă, s fel atestor extremişti a Intrai tn confiUt e* opotîua, turn rezultă dia eele petrecute tn şedinţa a Camerei, votarea re fose ta sondlftanl dla eele mal ilflelle şl tn ml fosai uaal szm* dal fati pemht. De fapt, a efiăm tn situaţia că guvernul speri ei prin mif • toatele de presiune de care depune va putea trese legea, iar opoz’ţia speri eă va putea abţine tmpiedicarea ei. * Mijlocul zuprem do pre•siune do caro face uz guvernul, este afirmarea precis! ca primul ministru a obţinut do la Suvsrao autorizaţia ca —Io caz cAnd lagaa ou «a putea ffl votat! —portamento ! si fio dizolvat sl lagaa așa cum asta prezintă do guvern si fia aplicat! prin decret lege. Orf c!t lucrul ar plrca de extraordinar, sl orlett pentru marna mulţime practic! apliciru reformator pa cale do decretlege esle considerat! ca sfirşIlS, fia este mal puţin adavirat cl ştirea asta par fact exact! sl cl I» dorinţa-1 Portante da a vadao Imediat aplicat! reforma agrari, Suveranul va încuviinţa aplicarea dl po cale da deeretlogo.• Sunt indicii câ partidul liberal este de acord cu o eventuală aplicare a reformei agrare prin decretive. Faptul are mare importanţă, intru cât succesiunea ne mai fiind pusă la îndoială, iar liberalii aprobând aplicarea in acest mod, ratificarea decretului-lege n’ar mai fi decât o chestie de formă. Faţă de această situaţie se explică atitudinea docilă a majorităţii, care ţine morţiş să nu fie dizolvată şi face tot ce-i stă în putinţă pentru ca reforma agrară să fie votată. VIAŢA POLITICA Dificultăţile în chestia agrară — Hotiul votifi.— Guvernul de asalt.— Acţiunea opoziţiei.— Mijlocul de presiune.— Suveranii Europei în Romînia — In legătură cu Serbările încoronărei. Ştirii® NOUFIȚEI.— Confratele „Noutatea", admirabil informat publică 'următoarele știri Interesante in legătura cu serbările incoronărei: Pentru participarea la «erbările de la Alba-Iulia, »’au anunțat până acum Regii Italiei, Iugo- Slaviei, Bulgariei, Greciei şi Spaniei. Este însă sigur că şi ceilalţi Regi din Europa vor participala încoronarea suveranilor României. Aceasta, datorită afecţiune! pentru Casa noastră Domnitoare şi marelui interes pe care Europa îl poartă României Mari. La Alba-Iulia, ceremonia încoronării nu va ţine decât o zi. Înalţii oaspeţi invitaţi vor sosi în ajun şi vor părăsi Alba-Iulia chiar în seara zilei de încoronare, ducându-se la Bucureşti pentru a asista la serbării® din Capitală car® v®r durat săptămînă. Oaspeţilor şi invitaţilor li se pregătesc la Alba-Iulia, pentru găzduire şi odihnă, 200 camere din casele cele mai frumoase ale oraşului. Ele vor fi mobine mică, cu cât d-na Kreaier este o excelentă interpretă a linabei materne (jaraoial) şi poate şi a celei ruseşti (d-sa e basarabeancă).. Intercalările de repaot le-a umplut un timp aer pus de simpatic— colonelul" Ignatov despre arta căreia mă vei ocupa lasă mai pe larg cu o ocazie apropiată» Altfel risc să nu pot vorbi despre importanta audit's a ucenicilor cintăreţi din clasa d-lui Measetti. Posibil să tavin şi asupra anemicei productiuni a clasei de declamaţie, (din nefericire n'am putut asista la cela a instrumentelor). Aşa dar: Clasa da bel canto. Pe cât era de searbădă şi psstio la audiţia de declamaţie, pe atât de vioae şi aarmată se prezenta şi la acela de Duminică seara. Nu mă ţie de ordinea programului şi nici nu citez elementate splendid pe comptul Statului. Un mare comerciant din Viena, specialist—artist nu te priveşte mobilierul, a propus ministerului de culte să i se încredinţeze mobilarea princiară a camerelor, cu mobile din colecţiunile cele mai frumoase, din palatul fostului imparat Carol și ala arhiducilor. Pentru acest lucru, comerciantul vienez nu pretinde nici o plată, dar cere ca atunci ctnd va desface în țară această superba mobilă să fie scutit de taxele vamale. —-—wwwwwNHmmwaw* D. Tildissen va placa IB eonginB Bucur®şti.— o. Titulascu, ministru d« fin «nț», va trebui s! plac« Va strSi «Sfat« pentru a sl d«ta d« sSnStat«.. Interimatul ministerului d« finanța va fi ttaut da d, Taka loaasca. Putilii Militare București.'— Camera a votat aseară legea psasiilor militare. mmmmm x la rapntata rânduri am susţinut c! nu suntem alrtaşii mSsurilor excepţionale, in orice domeniu ar fl sl sa aplica «la. Avam convingerea c! numai graţia complect«! libertăţi a comerţului car« ar faca ca neaumlratele vexaţiuni, gheliruri sl mituall cari fl impudic! dezvoltarea, preţurile ar scSdaa prin balanţa libatel concurenţa. Daci fnsS, nici la urma proacluiul da lege dapus fn Parlament si daspre cara pomenim la • „Ultima ar! , proect privitor la libertatea comertului, eftsairea mult asteptat! nu se va produce, desigur ci cele mal savara mSsuri vor fi indreptitice pentru curmarea abuzului cu specula. x Staalul universitar, a hotărăt si peatra viitorul aa solar 1921-1922 nu sa mal primes* tn Universitate (—ori carl ar fl Fasultatea sau Invițimlntul anexat) de tăi tineri absolvenți al liceelor, fie din vreklal * regat, fl* din provinţiile alipite, posedând esrtlfsats legale. Ci la înscriere, eesrt tartinele FacaltitUor respective să nu aesette de eăt aete originale, respingind copiile. In atest sene s’a iatsrvsnit si eiire Direatoratal tnvitămăitulol din Basarabia, pentru a st da cea mai întinşi publicitate a unior hotărâri. x Membrii etbstul naţionaldemocrat din rasaltate vor fi convocaţi, pentru Damiulea, pentru a lua catostraţă de moţiunea, votată de Habet din BusutistL Se prevăd dUenţlutH Interesante. x AH, la ora 10 dimineaţa , d. dr. Teţomir, mediam despărţitei a doua, lu unire ca jadeenar al cealulului rural, au prosedat la denaturarea unul vagon şi jamitete făină, de la brutăriă d-nul MArculescu de la Ateliere. La analiza e’a constatat că această făină, destinate la aprovizionarea lătrătorilor ceferişti cu pâine, an conţine de jos grâu, al numai orz şl satâre, şi In piune stricată şi plini cu paraziţi. Analiza a fost fişată de d. dr. Petrovici, directorul Instituii chimic. „ Medicii comunali scapă de tortura de a da consultaţii medicale prin antretele comisiilor poliţieneşti. Ia adevăr, după stăruinţele d-lui d-l Cazacu, a’a pus la dispoziţia serviciului sanitar al oraşului suma necesară peatru închirierea de localuri propri, pentru stopul aus arătat. Primar dispensar, se va inaugura hataraul săptăml■ei viitoare, In despărţirea tatăia, într’un local anume închiriat In strada Sinbecu. D. Arnold Brociner, Preşedintele statului negustoresc din localitate, a fost înştiinţat, că e delegaţie de fraataşi membrii ai Statului negustoresc, a’a prezentat dlul Argetoianu, ministru de interne, care au declarat că nutreşte o mare dragoste pentru comercianţi şi că este partizan al libertăţei Comerţului. TELEGRAMA conductorilor de lucrări publice Cifre d. AL. A, BADftftiU Se ştie câ sub ministeriatul Lucrărilor publice al d-lui ■Al. A. Badareu, la 1912, au luat fiinţă şcolile de conductori de lucrări publice. Acei cari au avut prilejul să se folosească de învăţământul predat in şcolile sus-pomenite n’au uitat pe iniţiatorul lor. Astfel, d. Al A. Badareu a primit telegrama următoare. „ Conductorii de lucrări publice din România, întruniţi în Palatulministerului lucrărilor publice pentru a serbători, 25 ani de existenţă a Asociaţiei lor, îşi reamintesc cu recunoştinţă de Dv. şi de consideraţiunea şi încrederea ce le-aţi arătat însărcinăndu-i cu organizarea primelor şcoale de picheri din ţară, cum şi pentru sprijinul şi atenţiunea dată corpului de conducători*. iPreşediatrie Adarărei (it) D. I. ŞTIUBEI , Esneraloi Petain In Iaşi. D. General Petala a apeit azi dimineaţă In localitate, intîmpinat de d. Borcea, ajutor da primar şi de reprezentaţia autortăţelor militare. D. general Petain a oftent o vizită la Primărie, di pa cste a vizitat parcela eroilor francezi din Cimitirul Eternitate expumîn mulţumiri administraţiei comunale pentru chipul, în care este îngrijit acea parcelă. D. general Petain a vizitat apoi pe d-nii general Gherculescu și Tomoroveanu. Distinsul oaspe părăsește deseară localitate. ■ • Oștiți In pagina ii a gftimsls știri telegrafiei și tnefeințe.