Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)
1921-09-01 / nr. 4287
* 4 + Perspective războinice — Se prepară lupta de inline. — Ne mai aducem bine aminte de una din inscripţiile idealiste pe flamura cucare s’a pornit la război : desfiinţarea militarismului. Războiul, se spunea atunci, ca într’o poveste din o mie şi una de nopţi, era pornit pentru aşa fluide şi de frumoase scopuri, printre care „uciderea războiului“ pentru totdeauna, şi restabilirea unei păci durabile, apăreau ca cele mai ademenitoare. Deziluzia acestor poveşti ne împresoară din ce în ce mai mult. —Pacea face încă echilibristică pe ţevi de tun, jonglînd în dinţi cu săbii ascuţite ca un senegalez de panoramă . In orient, departe, un război de forţe comice pare a întreţine ca o vestală un foc de la care să se mai poată aprinde. Suferinţele războiului trecut încă nu le am uitat, cu toată înclinaţiunea noastră spre acest sfîrşit, iar unele din ele le vom simţi de-acum înainte ridicate din broşurile noastre cu legde d-lui Titulescu. Şi cu toate acestea un nou război formidabil, cu consecinţi "economice de-o greutate inimaginabilă ",pentru orice suflare omenească, se pregăteşte, cu sânge rece şi cu cinism. Camera comunelor în Anglia a votat zilele acestea bugetul necesar pentru construirea a încă 4 mari cuirasate care vor costa vre-o 40 de milioane de livre Sterlinge. Amiralitatea engleză a expus necesitatea unei flote care să fie cel puţin egală cu acea a naţiunei cea mai puternică astăzi pe mare.— Amiralitatea s’a ferit să numească precis Statele-Unite, la a căror forţă navală a făcut aluzie. Prudenţa aceasta diplomatică, care vrea să ascundă după un deget patru cuirasate enorme e puerilă. „Le Journal“ din 22 August publică un articol semnat de unul din colaboratorii săi de seamă, în care posibilitatea războiului Anglo-American este pusă şi discutata ca un fenomen matematic necesar. America de altă parte a votat şi ea fără discuţie creditele necesare, desigur de cîteva zeci de milioane de dolari, pentru aducerea la îndeplinire a „programului naval“. Şi autorul articolului din „Le Journal“ analizează situaţia Franţei în ipoteza războiului maritim Anglo American, şi sfatueşte ca politica navală a Franţei să fie astfel încît să tragă toate avantajele situaţiei ei geografice, pşi să facă toate sforţările ca din punct de vedere naval să reprezinte o forţă reală, indiscutabilă, „a cărei greutate să o poată arunca în balanţă cînd momentul va fi venit“. Discuţiunea aceasta făcută cu cinism, ca expunerea linei operaţiuni ce urmează să se facă, e plină de îngrijorare. — Răsboiul acesta e prezis de mult de zodiacii răsboaelor universale care umblă cu reţete economice în bulnar şi cu programul luptelor viitoare. Dar totuşi discuţia lui frequenta de astăzi în presa mondială, şi graba cu care se cere construirea cuirasatelor ne apare sinistră şi sfidătoare pentru toată suferinţa popoarelor şi pentru toată energia lor. In vederea acestor perspective Franţa a şi început experienţa spre a tinde să fixeze o mai justă părere asupra efectului bombei rafinate din hidroavioane pe vasele de răsboi. Experienţele se fac senfundfindu-se vase luate de la germani. Rezultatul experienţelor a fost că un cuirasat german a fost scufundat la 21 iulie, în 30 de minute de o bombă aruncată din avion iar vechiul cuirasat austriac Prinz-Eugen a fost străbătut vertical dintr o parte înaltă de o bombă lăsată din dirijabil de la 1000 m. înălţime. Şi toate acestea în zilele în care toată energiea lumei nu poate ameliora decăt foarte încet starea în care ne a lăsat războiul. E ceva aşa de aproape de nebunie, şi aşa de greu de înţels pentru acei care au suferit un răsboi. Astăzi mii de lucrători englezi şi americani muncesc zi şi noapte la cuirasatele menite să dispară, nu peste multă vreme, în 30 de minute, conform datelor culese de experienţele franceze Şi cu toate acestea la Washington, în Septembre, se va ţine celebra conferinţă pentru dezarmare intr’o sală unde nu se vor auzi ciocanele de pe şantiere, şi unde se vor ţine discursuri zadarnice care nu vor amăgi pe nimeni. Aticus Vx ANUL XVlI-lea No. 4287 M mm hraAtm IASI - JOI 1 SEPTEMBRIE 1921 A N U N C I U R 1 Se primesc la toate Agenţiile de Publicitate SI LA ADMINISTRATIA ZIARULUI * ***• GS»- MSrzcsîU 17. -1 UN NUPAR VECHIU 2 LEK* CATEVA NOTE Anumite manevre ţi Invărtituri au dus iarăş la rezultatul că oraşul nu prea are carne. In schimb foarte mulţi se îngraşă din sâul ieşenilor. * Curios, cînd ieşenii nu prea au carne, anumite personagii rod molt ciolanul. Se face astfel dovadă că există o legătură intimă între carnea linara şi ciolanul altora. • D. Manea nu mai pleacă la Foleşti şi nici în restul Basarabiei. Şi astfel ieşenii vor înceta a mai fi nutriţi...cu promisiuni şi braşoave. BLANZY UN DEZACORD SIMPTOMATIC — Neînţelegerea Pogonat-Sutzu — Sânt indicii că incisivele manifestări ale opiniei publice, în ce priveşte cele ce se petrec la primărie, au început să-şi producă efectul. D. Pogonat n’a rămas insensibil la nemulţumirelemanifestate de aceasta opinia publică. D-sa s’a grăbit să se puie in dezacord cu d. Sutzu. Un incident s’a și produs în acest sens, cu ocazia unei noi cereri a d-lui Sutzu, în chestia Aslan. D. Pogonat i-a declarat net d-lui Sutzu că nu-i poate admite cererea — ceea ce l’a indispus mult pe acesta din urmă. Ast-fel dar s’ar putea spune că d. Pogonat se desparte de umbra sa. Cu atât mai bine. Premierul a revenit! — întruniri şi combinaţii. Ce nu se mai poate. Nici Reşiţă nici Constituantă.— Legământ. — Primul ministru a revenit în ţara şi dovada vie a hotărărei de luptă este că a şi pornit în Ardeal în turneu politic de întruniri. La orice alt şef de guvern un atare gest ar fi avut semnificaţie. Nu porneşte un prim-ministru astfel de turneuri dacă nu are certitudinea că guvernul rămăne. La d. general Averescu, însă, deducţia această ar fi o eroare. D sa este într- adevăr, atât de strein de ceea ce însamnă o justă pătrundere a situaţiei reale politice! Această situaţie este incontestabil din cele mai critice pentru guvernul partidului poporului. Lucrul acesta nu-l ascund nici miniștri, cu practica de guvernământ, nici oamenii politici din apropierea guvernului, care știu să facă politică. Căc' or ce s'ar zice sunt într- adevăr lucruri pe care nu le mai poate şi nu le va mai putea realiza guvernul Averescu. * Nu este vorba aci de „Reşiţa“. In definitiv insuccesul în această chestiune ar putea diminua autoritatea şi ştirbi prestigiul guvernului. Nu s’ar lovi însă în însăşi existenţa. Altă e chestia mai gravă şi care insamnă că guvernul are plumb, plumb mult în aripi şi deci zboruţl şi elanul imposibil. Este vorba de chestia viitoarei constituţii. Zadarnic se încearcă unii a susţine că nu este nevoie de o nouă constituţie. România Mare va trebui să capete o carte a legilor fundamentale, care să armonizeze fronturile întregului regat. De aceasta părere este şi Suveranul. Dar nu numai atât. Suvaranul a declarat că nu se va încorona de eflc atunel când va putea fura pe noua constituţie. Şi dacă este astfel — şi nici oficialii nu tăgăduiesc — se mai poate contesta că soarta guvernului e pecetluită ? * Intr’adevăr, se poate oare concepe actualul guvern şi actualul parlament—cu "opoziţia retrasă—încercând macar formula de o chemare a unei nci constituante ? Imposibil. Ar fi oare cu putinţă un guvern remaniat, un guvern parlamentar ? Guvernul n’ar putea refuza un astfel de guvern— aceasta-i evident. De cât un lucru. Cam ce ar avea de făcut un guvern de concentrare din moment ce n’ar face nimica pentru viitoarea constituţie ? Nimic. Iată de ce încercările averescanilor— căptuşite sau ba de abilităţile takiste—nu vor reuşi. Cu toate alurile marţiale ale diriguitorilor de acum, soarta guvernului e pecetluită definitiv pecetluită şi iremediabil pierdută. SAR PARE A... ...că guvernul începe să-şi dea seamă ce stare de lucruri a creat aplicaţiunea nesăbuitelor impozite. D. Titulescu a fost rechemat din această cauză în ţară. Nam fi miraţi dacă şi ministrul ar privi la dispoziţiile legei ca viţelul la poarta nouă, cănd se dovedeşte că aproape unanimitatea membrilor parlamentului n'au avut habar, n’au înțeles, n'au citit macar legea pe care au votat'o. * S'ar părea deasemenea că guvernul a început să-și dea seama — nu-i vorba foarte târziu — că din cauza impozitelor, averi însemnate, în lei numerar, au trecut frontiera. Mai cu seamă sunt indicii că îmbogăţiţii de războiu, care anul acesta — în mod neobicinuit — au plecat la băi în străinătate în automobile, au dus cu ei sumi enorme, care scapă astfel orcărei impuneri. E de prisos a mai sublinia cât de mult aceasta mărire a stocului de lei efectivi peste graniţă contribuie la scăderea valutei. S'ar mai părea, în sfârşit, în chestia exportului şi contingentărei cerealelor, guvernul a atins recordul în ce priveşte zăpăceala, şi nepriceperea. Într-adevăr, măsura a fost pusă la fiinţa prin publicarea înMonitorul „ Oficial. Comisiunele pe judeţ nu au fost însă numiteDin aceasta cauză transactiile încheiate păstrează caracterul de provizorat. Cerealele depozitate nu pot fi încărcate, cele încărcate nu pot fi expediate. Mai avem oare mult pana la o complectă gospodărie poloneză ? PEP Comerţul cu cereale Bucureşti. — In consiliul de miniştri care va avea loc mâne se va discuta asupra regimului cel mai potrivit pentru comerţul intern cu cereale şi exportul puniltnillir HI&netXibU&* VIATA POLITICA PROBLEMA CĂRNEI IN JUDEŢ Cum s-ar putea aproviziona instituţiile Iaşului Primim următoarele cu rugămintea de a le da publicităţei : Domnule Director, Citind în ziarul „Opinia“ din data de 23 cor. o dare de samă a Consiliului de igienă al judeţului Iaşi, ţinută şedinţa la 20 cor., dare de samă publicată aproape cu acelaşi cuprins ca în celelalte ziare locale din Iaşi, pentru restabilirea unui adevăr, am onoarea va ruga, domnule Director, să binevoiţi a da loc într’una din coloanele primului număr al ziarului Dvoastră următoarelor rânduri : Cu regret am putut constata că acea expunere i s’a prezintat cu multe lacune, faţă cu discuţiunile variate ce’s’au urmat în acel Consiliu şi tot odată s’a strecurat şi un neadevăr referitor la fabrica de mezeluri de la Copou pentru care proprietarul ei prezintase o simplă cerere de autorizare. Această fabrică din punct de vedere al situaţiei s’a găsit de Consiliu în condiţiuni reglementare mediul înconjurător al fabricei nu întruneşte condiţiuni sanitare. Unuul din d-nii membri ai consiliului a formulat şi a cetit chiar în plină şedinţă, condiţiunile sanitare în care această fabrică ar putea funcţiona. Neadevărul strecurat este că, la o vizită neaşteptată a se fi dat peste o vită cu autracs ce urma a fi transformată în pastramă. Afirmăm că acest caz de autracs s’a găsit de noi, însă nu la acea fabrică şi nici în comuna Copou, ci în’ comuna Bucium la o vacă moartă a d-lui proprietar loan chiar în curtea d-sale, constatat de noi la 16 iunie a. c. şi prin autopsie şi confirmat şi prin buletinul de analise al laboratorului de bacteriologie Iaşi. Expunând în consiliu de hi gienă situaţia epizotiilor şi în special ai antraxului ce a bântuit vara aceasta în acest judeţ, s’a deschis discuţia tăerei vitelor în abatoarele : Copou şi Bucium (nu Bivolari). Aceste abatoare funcţionează regulation form ord. Ministerului Domeniilor sub controlul autorităţilor comunale, respective care nu depăşesc prescripţiunile ce le sunt indicate. Nu am s’constat la aceste abatoare nici odată nici din informaţii, nici oficial că s’a tăiat vre-o vită furată sau bolnavă. Pentru înlesnirea transportului şi a preţului cărnei pentru instituţiile militare şi şcolare din Iaşi, care s’ar admite a tăia vite în aceste abatoare şi pentru asigurarea controlului sanitar, s’a discutat şi emis propunerea că aceste două abatoare să fie controlate de anul din medicii veterinari ai urbei Iaşi şi în special al abatorului Iaşi care să facă şi controlul tăerei vitelor pentru consumaţia locală. Odată cu mulţumirile mele anticipate, binevoiţi vă rog Domnule Director a primi încredinţarea distinsei mele consideraţiuni. E. T. ILIESCU Medic veterinar al jud. Iaş INFORMATIUNI ! Două fapte de ordin extern, din cele mai importante, s’au produs în ultimele zile. I. Primul. In urma proclamărei Irlandei ca republică, guvernul englez a declarat că este gata să recunoască independenţa Irlandei, dacă acastă convine la încheierea unui tratat de alianţa care să garanteze siguranţa teritoriala a Angliei. Al doilea. Guvernul frances, prin ziarul Le Temps cu data de 25 August, recunoaşte ca justificată alarma dată de economistul englez Keynes şi propune o revizuire a celor impuse Germaniei. E de prisos a sublinia importanţa acestor fapte. Vom avea ocaziunea insă să revenim asupra lor. x Din izvor sigur putem anunţa ca d- Caroflid a propus guvernului ca să fie prohibit fabricarea spirtului din porumb. x Printr'o dispoziţie d. Scataru, directorul regional c. f. r. a schimbat denumirea haltei Spinoasă de pe linia Hărlău în „Halta Eminescu". Intervenţia e foarte bună, dar se remarcă că ar fi fost nimerit ca această stație să numească „Speranţa" ştiind fiind că Tfi. Speranţa s-a ocupat de această parte a ţârei iar pentru amintirea lui Eminescu, se poate găsi o gară mai principală. Toate cantităţile de grâu, cumpărate de Moara Dacia. Din judeţele învecinate şi aflătoare în gară, au fost oprite de prefecţi, de a fi transportate. Moara Păcurari, care cumpărase o cantitate de grâu, şi care se află încărcate în şlep a fost în ultimul moment oprită de Prefectul acelui judeţ. Faţă cu aceasta, morarii au înştiinţat adiministraţia comunală, că se degajează de orice răspundere. La o întrebare a unui colaborator al nostru, cu privire la situaţia locală a partidului averescan, d. Ştefan Georgescu, de curând reîntors din viligiatură, a răspuns: „ Nu voia să ştiu de nimic. Mă consider irevocabil retras dia organizaţia partidului poporului“ . Zilele acestea, va avea loc în localitate o mare întrunire publică în chestia noilor impozite. Vor lua parte reprezentanţi din lumea comercială, industrială şi financiară, pentru a dovedi nedreptatea şi implicabilitatea acestor impozite. „ Autorităţile din Tg. Frumos, au încuviinţat ca morarii din Iaşi, să cumpere cantităţi de grâu de acolo însă au cerut ca să macine în Iaşi câteva vagoane, pentru populaţia din Tg. Frumos şi împrejurimi. Faţă însă cu refuzul autorităţilor din Iaşi, de a semna scoaterea făinei, autorităţile şi negustorii din Tg. Frumos au convenit a nu se mai vinde grâu pentru Iaşi. Aseară, d. Todirescu, directorul şcoalei normale, a plecat la Bucureşti. Invitat de minister pentru a ridica cota de 63 la sută, pentru profesorii şcoalei. DirecţiuneaLiceului Internat din Iaşi aduce la cunoştinţa generală, că cursurile încep regulat în ziua de 1 Septembrie a. c. când toţi elevii trebue să fie prezenţi. x Direcţiunea Teatrului Naţional face cunoscut tutor acelor cari au petiţionat pentru posturile de controlor şi garderobier, să fie prezenţi la teatru Sâmbătă 3 Septembrie ora 5 p. m., spre a se decide asupra angajamentelor. Băetul Iacob Mazere, originar din Basarabia, azi servitor la Schitul Sf. loan din Vlădeni, voind să desfacă un focos, de la o ghiulea, rămasă pe câmp şi provenită de la depozitul Socola, focosul a făcut explozie şi băetul s’a ales cu mâna dreaptă ruptă. In stare gravă a fost transportat la spital. D. dr. Leon, rectorul universităţei, pleacă joi în concediu pentru o lună de zile. In acest timp, conducerea universităţei e încredinţată d-lui profesor dr. Negel. x Locuitorul Simeon Cocoş, din Belceşti, într’un acces de pelagră, s’a sinucis spânzurîndu-se de un pom. x Inaugurarea dispensarului serviciului sanitar, din dispăruirea a doua, instalat în strada Sf. Andrei, va avea loc in cursul săptămînei viitoare. Camera de comerţ a înaintat azi administraţiei comunale, un protest. Inpotriva noei taxe de 3 lei de căruţă, care a sporit preţul lemnelor de foc. Camera de comerţ, a raită nedreptatea acestei taxe, care cade tot în povara populaţiei. Inmulţându-se numărul vagoanelor, direcţiunea tramvaiului, a luat dispoziţiunea ca viteza de circulaţie, să fie micşorată. Deşi avem tren accelerat, s-a introdus în ultimul timp la trenul Iaşi-Bucureşti, vagoane aşa zise clasa l-a, de fapt vagoane de clasa a treia, cu bănci de lemn, uneori murdare ca nişte vespasiane, totdeauna lipsite de ori ce urmă de lumină. In urma reclamaţiunelor ce s’a făcut direct la autorităţele superioare ale Căilor ferate din Bucureşti, acestea au luat dispoziţiunea ca toate vagoanele de clasa l-a, pe linia laşi-Bucureşti, să fie vagoane în bune condiţiuni şi capitonate.