Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)
1921-09-15 / nr. 4299
— Libertatea exportului pentru producători — In jurul propunere! producătorilor şi cerealiştilor. — Producătorii cerealişti în primul rând, şi comercianţii exportatori şi armatorii în al doilea rând, interesaţi direct în chestiunea unui regim al cerealelor şi a modalităţii exportului, au ţinut un mare congres în care s'a dezbătut şi stabilit norma cea mai nemerita a comerţului de cereale, pe de o parte pentru încurajarea producţiei, iar pe de altă parte pentru valorificarea reală a producţiunei de frâne şi asigurarea cîştigurilor respective pentru stat. Producătorii şi cerealiştii au supus cunoştinţei primului ministru şi dlui ministru al agriculturei soluţile lor competente. Desigur ofi la vremurile acestea de producţie limitată şi de liăsori alimentare, prima grijă trebue să fie aceia a asiguraniei consumului intern. Deaceia producătoriipropun guvernului să stabilească exact cantităţile necesare în interior şi cotitatea disponibilă pentru export. Pentru aceasta din urmă săi se acorde permise de export care să fie distribuite de afttre producători între dânşii, după necesităţile şi normele pe care ei le cunosc mai bine ca oricine altul. Interesele şi drepturile statului vor fi strict asigurate prin obligaţiunea pe care şi-o iau producătorii de a vărsa îh tîmp utH taxele respective. Această propunere tinde a folosi In primul rînd producătorii şi producţiunei viitoare a ţarei. Statul trebue să asigure producătorilor posibilitatea unui câştig care să compenseze costul producţiunei şi să constitue rezerva în vederea producţiunei viitoare. Calea cea mai nimerită pentru aceasta este a se lăsa liber exportul, pe seama producătorilor, pentru cotitatea disponibila. Ei au şi interesul şi priceperea a se folosi de situaţia pieţei externe şi a negocia în condiţiile cele mai oportune şi favorabile. Pentru aceasta ti cer, şi este cu cale a li se admite, ca să lise acorde permise executabile pînă la 1 August. Dar încă o condiţie esenţială pentru încurajarea şi asigurarea producţiei viitoare, este aceia,ca statul să inspire încredere, ţinându-şi cuvântul dat şi respectăndu-şi angajamentele. De aceia producătorii cer, au drept cuvânt ca permisele de export să fie irevocabile şi totodată ca, contractele de cereale şi de navlu maiiim încheiate anterior jurnalului consiliului de miniştri din 15 August o. să fie pe deplin respectate. Prin respectarea acestor contracte, pe lângă că se înlătură daunele enorme la care ar fi expuşi producătorii şi cerealiştii exportatori, dar se capătă şi încrederea în cuvăntul pe care statul, dăndu-şi-1 cu conştiinţă, ştie să-l şi respecte. “ In acest mod, producătorii se vor simţi încurajaţi să producă cereale pentru export, ştiind că le este asigurată rambursarea costului de producţie, beneficiar şi posibilitatea producţiunei viitoare. In caz contrar, nu numai că unu vom mai avea produse agricole a export — prin care să ne uşurăm situaţia financiară şi să ne valorificăm moneda pe pieţele străine — dar vom fi lipsii şi de hrana noastră proprie, riscănd ca de la distrugerea economiei particulare să ajungem lesne la răscoala finanţat. Prin propunerea făcută guvernului de către producători şi cealişti, se avantajează şi statul, asigurăndu-se câştigul plănuit din taxele de export, şi totodată ferindu-l de riscurile comerţului pe compt propriu şi scutindu - de dobânzile ce ar urma să le plăteascăpentru avansurile de numerar consimţite bănclor. Sunt prin urmare, atâtea motive bine-cuvintate care pledează în favoarea tezei producătorilor şi cerealiştilor exportatori, spre cel mai mare folos al economiei naţionale. JlülüLXVMe* ttp. 4299 ABONAMENTE* ,;■« Jl'»\ JlM 1 /W'bO V IVr^ • dfeRT W £.1| m*\ ^ -sp* ^ v .r-Jo REDACTS /*’&* • -r Sir. ttte. Mlrmtv Hr. Chestiunea agrari In Polonia După cum se anunţă din Varşovia, Asociaţia proprietarilor funciari poloneji, dorind să participe la grelele sarcini şi dificultăţi ale Statului, a făcut guvernului următoarele propuneri: 1) Asociaţia proprietarilor funciari va retroceda Statului mai multe milioane de hectare pământ, cu îndatorirea acestuia de a le parcela in loturi. 50 la sută din sumele provenite din vânzările loturile vor fi destinate la subscripţia unui împrumut intern de stat. 2) In schimbul acestor avantagii, Asociaţia proprietarilor funciari va cere suspendarea reformei agrare în ceea ce priveşte bunurile sale. Din această operaţie ar rezulta încasarea de către tezaurul polonez a unei sume de mai multe miliarde, odată cu satisfacerea imediată a revendicărilor agrare ale populaţiund rurale. îndrăzneaţă TEJÎTATIVlDEFURT Alarma de astă noapte —Goana din str. Ştefan cel Mare.— Cu revolverul O vie alarmă, a fost aseară în faţa casei Kiesner, din str. Ştefan cel Mare. La ora 9, un locatar surprinse pe, un hoţ, care intrase în locuinţă şi începu să adune bijuterii. Locatarul dădu alarma. Hoţul surprins, căuta să scape în curte, sărind dintr-o fereastră, ceia ce şi făcu. In curte fu întâmpinat de d. Tobias, care încearcă să-i oprească calea. Banditul scoase revolverul şi îl aţinti asupra comerciantului. începu o luptă, d. Tobias reţinând mâna banditului şi căutând să-l dezarmeze. Se adunase lumea şi cu greu banditul, un basarabean, fu dezarmat şi predat poliţiei Asupra lui s-au găsit diferite bijuterii. SI RJHI ROKAJUL JA| JÓI 15 SEPTISMBRIE 1921 ZIAR POLITIC COTIDIAN »„Reacţionarismul fiscal — La casa rechie« democratismul d-lui Titulescu. — Se loveşte In funcţionaţi şi muncitori. — Un articol din „Vremea Nouă“. Faţa de nemulţumire*» Faţă de nemulţumirea generală provocată de impozitele d-lui Titulescu, d-sa pretindea să arate marelui public că, oricăte pasaje ar avea legislaţia d sale, are In schimb darul să fie o reformă profund democratică. Aceasta era singura măngăere a d-lui Titulescu, faţă de conştiinţa unanimă că noul regim fiscal este nedrept şi Incoherent. Bine Înţeles că democratismul nu putea fi o scuză pentru o fantasmagorie fiscală care distrugea întreaga economie a ţărei. Dar pretenţia de democratism nici macar nu se justifica prin nimic. S’a văzut din capul locului că impozitele d-lui Titulescu loveau mai cu seamă în cei mici. Reacţionarismul regimului fiscal este dovedit odată mai mult prin critica ce se face de către organul social-democrat „ Vremea Nouă“. Şi credem că d. Titulescu nu va avea pretenţia să fie mai democrat şi mai ferm apărător al maselor decât un partid socialist. , Vremea Nouă“ scrie : Legea se aplică, însă numai sărăcimei. Cei bogaţi n'au fost atinşi până acum de noile impozite. Formalităţile numeroase cari încep cu declaraţiunea şi sfârşesc cu calculele complicate din birourile ministerului de finanţe cer vreme îndelungată. Ce vreţi, averea e un lucru preţios şi trebue procedat cu socoteală! D-l Titulescu ia toate precauţiunile ca nu cumva, doamne fereşte, un milionar şi plătească statului o centimă peste ceea ce datoreşte. Aşa se face că până în prezent numai muncitorii şi funcţionarii achită noile impozite o nedreptate în plus pe lângă nedreptatea fundamentală a bazei decalculare a impozitelor. Darea de 6 la antă asupra salariilor apasă greu pe umerii obosiţi de muncă ai funcţionarilor şi ai lucrătorilor. Şi mai departe, ziarul socialist scrie: Un alt impozit al d-lui Titulescu, care a intrat în rigoare şi se aplică, e cel asupra consumaţiunii. E o dare scandaloasă care aminteşte jaful de pe vremea Fanarioţilor când orice act al vieţii publice şi domestice era supus la impozite. Noua dare a d-lui Titulescu are cam acelaş rezultat. Dar veţi zice: plăteşte oricine, atât bogatul, cât şi săracul. Nu e acelaş lucru. Alt efect are acest bir asupra unui milionar şi altul asupra unui muncitor. Pentru cel dintâi e un bacşiş neînsemnat pe care-l oferă statului, pe când pentru cel de al doilea e o încărcare simţitoare a bugetului. Cum noul impozit al d-lui Titulescu nu coincide cu o sporire corespunzătoare a salariilor, aceasta înseamnă că muncitorimea din România va fi silită să-şi reducă şi mai mult trebuinţele. u-,. * r-.. ■ . j ■ • Iată, încă odată, lat ce ne reduce democratismul d-lui Titulescu. Funcţionarii şi muncitorii sunt constrânşi imediat la plata unor impozite peste puterile lor băneşti, iar taxă pe consumpţiune loveşte grav In marea masă a populaţiei. De aşa democratism se lipseşte oricine, bucuros. • împăcarea angloirlandeză — poate fi considerată ca îndeplinită — Nota d-lui de Valera a fost înmânată d-lui Lloyd George. Prin această notă, parlamentul irlandez, prin mijlocirea cabinetului naţional al Irlandei, cere convocarea unei conferinţe la Londra Cu alte cuvinte, ar fi vorba de un fel de conferinţă de pace între Anglia şi Irlanda. Prima sarcină a plenipotenţiarilor va fi să definească ceia ce se înţelege prin principiul guvernărei prin consimţământul celor guvernaţi. Faptul împăcărei anglo-irlandeze reesă lămurit din următoarele declaraţiuni imprimate în „Irish Buletin“, ziarul oficial al simfenierilor . „Poporul irlandez primeşte teza că Marea Britanie şi Irlanda sunt strâns legate. Insă şi această interdependenţă este pentru Anglia cea mai bună garanţie că Irlandanu va căuta să joace rolul de agresor contra ei. Interesele mutuale ale Irlandei, ţară slabă, şi ale Angliei, ţară puternică, tind să stabilească între ele o prietenie naturală. „Irlanda nu pune decât o singură condiţie la strânsa ei legătură cu Marea Britanie , şi anume că această uniune trebue să fie liberă. Antagonismul prelungit între Irlanda şi Anglia a născut numai din sforţările Angliei de a face din subjugarea Irlandei prima condiţiune a alianţei care ar trebui să existe în mod natural între cele două ţări*. - VIATA POLITICA Grâu pentru Iaşi — Promisiunea prefectului tre RomanUn colaborator al nostru, a putut vedea pe d. Calvocorescu prefect de Roman, care a fost ori în localitate. La o întrebare pusă, d. Calvocorescu a răspuns: *— Din cota de grta rămasă, pentru consumut intern In judeţul Roman, vom da negreşit o parte pentru avizionarea Iaşului*, atăt mai bine. ■■ ■'—»■■■ Congresul preoţilor. Congresul general al preoţilor din întreaga ţară, ce se va ţine la Chişinău, a fost definitiv fixat pentru zilele de 5, 6 şi 7 octombrie. Inserierele în Iaşi, se primesc de către Părintele Niculea, Protoereul orașului. wm e incercari de sinuciderea — Servitoarea Aneta Simbic, din strada Carol 66, a încercat să-şi puie capot vieţii, inghiţând o băutură otrăvitoare. In urma ajutoarelor date, se află In afară pericol. de Azi dimineaţa servitoarea Maria, din strada Lăpușneanu 43 a incercat deasemenea să se otrăvească. In stare mai gravă, a fost transportată la ANUNCIUR 18a primes© la toftU \ Agenţiile de Psbilotate 12 La • ‘ ': v llțlUl ISTRATl țilAB0U^« v Str- Gh. Mdrzescu 17. f / ------------ ^ UN NUMAR VECINU 2 LEI f* * ' ’ .. n f’Ilî .-'i ✓ • ■ .. * »IV . .•*• vi I uua?n*itttfv■umiaiiin r*■— .....—- r,„r„„. INFORMATION! Administraţia Financiară ne roagă să publicăm următoarea înştiinţare privitor la declaraţiile de impozite. Publicăm, desigur, înştiinţarea. Administraţia îşi face întreaga datorie, cât timp nu este sezisată oficial despre o itenţiune a guvernului de a preface întreaga legislaţie fiscală, intenţiune care nu este insistent transmisă din Bucureşti. Iată înştiinţarea Administraţiei : Deoarece s’a răspîndit svonul, că termenul fixat pentru depunerea declaraţiilor de venituri şi avere va fi prelungit peste 1 Octombrie a. c., ba chiar că se va renunţa la aplicarea impozitelor. Adiţia financiară a judeţului Iaşi îndeamnă stârnitor pe contribuabili să nu se potrivească la toate aceste svonuri ci să se grăbească ca întocmirea şi înaintarea declaraţiilor, pentru ca să nu cadă sub rigorile legei de a fi taxaţi din oficii, cu toate consecin prevăzute în legea copiilor directe. Declaraţiile se vor depune la percepţiile respective ,pînă la 1 Octombrie a. c.. Tot acolo vor găsi un număr suficient de formulare oficiate pentru declaraţii şi vor putea ţine orice informaţiuni relaive la întocmirea lor. Paralel cu dezastrul valutar, preţul mărfurilor se urcă vertiginos. Se prevede o urcare săptămânală cu 2o la sută. In toată această împrejurare rămâne însă un fond de speculă, întreprinsă cu mare îndrăzneală de comercianţii care nu fac acum plăţi în străinătate, dar se folosesc de valută scăzută pentm a urca preţurile în mod fantastic• Se cunosc cazurile unor comercianţi care au obţinut cecuri pentru plăţi în străinătate, dar care au preferat să le negocieze pe piaţă, în loc să facă plăţile cuvenite, realizând în acest mod frumoase câştiguri din diferenţa de curs. III Pentru aplicarea noei modificări a art. 91 pr. civ. la Tribunalul Iaşi secţia I s-a luat următoarele dispoziţiuni. Amânările pentru lipsă de procedură se fac în camera de consiliu din oficiu fără strigarea părţilor. Toate afacerile de şedinţă publică cu procedura neîndeplinită se amână în timp de o oră de la începutul şedinţei, aşa că dacă până la trecerea acestei ore nu se prezintă în camera de Consiliu nici una din părţi spre a stărui în fixarea noului termen, afacerile vor fi sorocite pentru alt termen din oficiu sau scoasă din rol dacă ar fi cazul. Dovezile de îndeplinire a procedurei pot fi aduse la grefă şi ataşate la dosar până cu jumătate de oră înainte de începutul şedinţei pentru ca procedura să fie considerată ca îndeplinită şi afacerea trecută pe lista de şedinţă. Aceste dispoziţiuni nu se aplică afacerilor ce urmează a se judeca în camera de Consiliu. x D. V. Nicolau, distinsul subdirector al ministerului minorităţilor a fost azi In localitate, în interes de serviciu. x Curtea de Apel secţia I-a, judecăazi apelui unor avocaţi, Inpotriva înscrierei d-rei Beţi Fondianer In baroni din Piatra N. D ra Fondianer este asistată de d. Eag. Herovanu, decanul baroului. Comisia interimară se întruneşte azi, la ora 4, sub preşedinţia d-lui Pogonatu. Şf EDILITARE.— Mai mulţi locuitori din str. Zugravilor ne înştiinţează despre halul groaznic în care se găseşte această arteră de comunicaţie prin care setransportă de la gară în oraş toate poverile şi avuţia la şaleii. Str. Zugravilor, în special pe porţiunea de la poarta vamei, prin piaţa Badareu şi până la rampa gărei, cum fusese cârpită cu piatră calcaroasă, a ajuns un loc periculos sănătatei, cu un strat de praf de două palme. Gunoiul turnat în stradă nu se ridica niciodată şi atât din cauza prafului cât şi a gunoiului, trotuarul a rămasmai jos decât nivelul străzei. Cînd plouă este imposibil să treci cu piciorul pe stradă sau pe trotuar. Insă când nu plouă, praful e atât de des, că cu greu se poate distinge om de om. Toate demersurile făcute până acum, de o populaţiune necăjită, n’au dat nici un rezultat. Sperăm că de data aceasta administraţia comunală va binevoi să facă pentru str. Zugravilor ceia ce se poate şi este de cuviinţă a se face, pentru sănătateaşi utilitatea acestui biet oraş. „ Se confirmă, că Duminică avereşcanii vor ţine o întrunire publică în localitate, la care d. general Averesca va face o expunere a situaţiei politice. Primul ministru va spri în localitate, însoţit de d-nii Ministru Petrovici şi Groza. x Se înştiinţează membrele „Asociaţiei pentru emanciparea civică şi portică a temelor române* că biblioteca asociaţiei* e deschisă Marţi şi Sâmbătă Intre ore e 4-6 rugându-Ie in acelaş timp a se aduce volumele deţinute. x Direcţiunea şcoalei Comerciale supenoare de localitate, face cunoscut că mai sunt vacante 15 louri pentru clasa I a pentru absolvenţii a IV clase de liceu. Pentru elevii saraci, comitetul şcolal,are 8-l6 locuri un cămin şi 8 burse. Doritorii vor adresa cereri de urgenţă. „ Unul din profesorii francezi, care au vizitat Iaşul, a rămas înlocalitate, fiind suferind. D-sa a primit o scrisoare din Cernăuţi de la profesorul Glotz în care i se spune că primirea francezilor la Cernăuţi a fost foarte cordială, dar e departe de a se asemăna cu entuziasmul şi dragostea pe care francezii le-au întimpinat la Iaşi. * Reuşiţii ca bursieri la liceul militar din Iaşi.* Clasa I a: Stan D. Aurelian, Oprescu Al. loan, Angelescu Oprişan, David Gheorghe, Dumitru Gh. Ștefan, Păunică zis Găluşcă, N. Mihai lesen N. Marin, Arghir V. Alexandru, Ionescu G. Alexandru, Tilenschi Silviu, Raba V. loan, Marinescu R. Valentin, Eftimie Dumitru, Constantinescu N. Dumitru, Curelaru V. Petru, Malinofschi Serghie, Profiriu Gh. Nicolae, Petrescu D. Alexandru, Polihroniade ,Gh. Dumitru, Atanasiu I. Spiru, Vrânceană G. Leon, Psau Ioan, Popescu A. Constantin, Zaharescu Gh. Dumitru, Livadan Mihai, Sebastian D. V., Ceaușu M. Titus, Atanasiu Emil. Clasa 11: Vrânceanu V. Constantin, Botez G. Alexandra. Clasa V-a: Munteanu C. Vasile, Contomihalor Ipolit, Hohenercher Herman, Constantinescu C. V., Paraschivescu T. Eugen, Catrinaru Celestin, Teleman D. Mihai, Iordan M. Petru, Focşa D. Dan, Negrei C. Vasile, Bute I. Dumitru. Clasa Vl-a: Guţu I. Ştefan