Opinia, octombrie 1921 (Anul 17, nr. 4313-4339)
1921-10-28 / nr. 4336
ANUL al XVIIIea No. 4336 Biblioteca Universitatei Iași &.**• I Capriciile Cenzurii Cenzura a înştiinţat toate ziarele din Iaşi, că situaţia din Basarabia rămîne în grija forţei publice. Presa deci nu mai are dreptul să anunţe şi să comenteze evenimentele dintre Prut şi Nistru. Ca gazetari cu un accentuat spirit de ordine, am acceptat fără murmur ordinul sever al cenzurii. Doar mai avem provincii şi peste Carnaţi... Apoi, în afară de Romînia mai există ţâri şi ape! I ?Ne şi deprinsesem cu noua situaţie. Parcă s’ar fi realizat visul războinicilor noştri : Basarabia nici nu exista... Ne căzuse dela mîneci ulimele zdrenţe ale crepului de doliu, pe care un mare patriot nu-l înfăşurase la braţ, în ziua unirii. Dar beatitudinea noastră n’a durat mult timp. Ziarele din Bucureşti au început să publice articole despre Basarabia. Generalul Rîşcanu, de pildă, a declarat printre altele, într’un interview, că „situaţia din Basarabia este foarte bună“ şi că „zvonurile alarmante, intenţionat lansate, nu corespund adevărului“. (Prin urmare, d. Stere lansează—„intenţionat“ — ştiri false...ca un veritabl agent ţarist, care luptă pentru reîntoarcerea Basarabiei la patria mumă rusească. Ne-am zis atunci : Cenzura n’a fost destul da clară. Presa are, desigur, dreptul să vorbească cu glas mare despre „situaţia bură“ din Basarabia, dar n’are dreptul să articuleze o şoaptă asupra „situaţiei rele“ — care, dealtfel, nici nu există decât in imaginaţia trădătorilor, y com- | pris d. ministru Petrovici (de- j prns mai de mult, cu acte de trădare...). Ne şi pregătisem un articol entuziast despre viaţa din Basarabia, când „Adevărul“ ne face o surpriză extraor- j dinară. Intr’adevăr ziarul d lui Fagure publică un ar- ticol de reportaj asupra soar- trei înfiorătoare a refugiaţilor („Opinia“ a atins, maii demult, aceiaşi chestie). Neastâmpăraţi cercetători ai situaţiior false, facem — cu acest prilej — o stranie constatare La Bucureşti unde starea de asediu este demult proclamată, sunt libertăţi mai mari decât la Iaşi, unde nu i stare de asediu. Dar încă ceva. Dacă nu-se oportune „anumite“ discuţii, — pentru ce ziarele din Capi-tală, cu mre tiraj, pot trece Prutul cu orice ştiri şi comen- tarii relative la situaţia din Basarabia, pe când ziarele din Iaşi trebue să se mărginească numiai la considerente fugare asupra impozitelor şi a Mărrii Mediterane ?. Nu cerem constrângeri şi penru ziarele din Bucureşti. Ele au şi aşa prea multe piedici. Ci cerem — pentru noi— mai multă libertate. Numai o presă liberă poate garanta buna funcţionare a aparatului administrativ, atât de deranjat acum. Degeaba aparatul acesta ne prinde limba intre roţile-i cu dinţi, şi ne-o scoate din rădăcini ; el ne mutilează, e drept, dar şi mecanismul lui se va opri, de la... M. SEVISTUS CATEVA NOTE Apropos de o pol mică, la care na sa mai utie nici cine a , atacat, nici cine a reluat faptele, ns rine ia m nte o anecdota. Un nu prea bogat cu duhul se prezintă la recrutare — Cum îl chiama pe tatal tau ? — Nu știu. Nu l’am cunoscut nici odată — Dar pe mama ta ? Trâește ') — Iar nu știu. N’am avut numi. mm Cum ? Ai venit pe lume fara sa ai o mama ! — Sa videti. Mama n'am avut, dar mătușă mea a trait cu un tip si m'a facut pe mine. f Din senin, un negustor se adresează unui prietin — Mai bine 11 trăsnea cel de eua pe Moise decât si ne fi scos din Egipt — par ce si pățit, Moritz, de te legi de Moise ? — Mă prostule, nu-ți dai seama ca dacă el nu ne scotea pe noi sereii din Egipet, noi am fi avut lire Sterne în loc de lei ? BLaNZY Stabilizarea valutei Bucureşti. Se anunţă din sursă oficială că guvernul pregăteşte măsuri pentru stabilizarea valutei hului. Va fi urmată pilda guvernului cehoslovac care a creat un fond de rezervă valutar şi a reuşit să obfie rezultate foarte bune. însemnări Războiul civil în Ungaria In Ungaria se lăfăeşte războiul civil. Soldaţii maghiari se bat între dânşii: unii pentru Horty, alţii pentru Habsburg. Telegramele anunţă că au căzut morţi şi răniţi de ambele părţi. In împrejurări de asemenea natură, ticăloşia războiului iese la iveală maie mult ca oricând. Milităria silită smulge omul de la trebile lui cuviincioase şi îl bestializează, dându-i o destinaţie de asasinat şi distrugere. Soldatul îşi pierde simţul şi personalitatea, devenind o jucărie în mina superiorului. El nu mai este un braţ conştient al patriei şi un colaborator , al comandantului suprem care durează pentru colectivitate, ci un sclav orb al sergentului, al plutonierului, al locotenentului. Aşa se face că inamicii pot să-i fie, deopotrivă, soldaţii altui stat, ca şi fraţii şi părinţii lui. Soldatul maghiar şi-a pierdut astăzi calitatea de custode al ţarei sale, şi a devenit un argat în slujba personală a micului stăpân. El aleargă, se tăvăleşte în noroi, descarcă arma, izbeşte cu baioneta, pentru că aşa i se comandă. Şi n’ar face toate acestea, dacă nu s’ar teme de pedeapsă. ”Nu încape îndoială că poporul unguresc nu se interesează nici de Horty, nici de Rege. El ar vrea să fi lăsat în pace la câminul, la ocupaţiile şi la nevoile lui simple dar curate. Insă perfidia organizaţiei sociale pune sîngele mulţimei la discreţia socotelilor şi ambiţiilor unei minorităţi uzurpatoare. Şi astfel nenorocitul locuitor maghiar joacă,la rândul lui, rolul idiot de erou al celei mai descreerate tragedii umane. " Renovata» Mersul evenimentelor din Buda* Pesta confirmă nu totul prevederile noastre de ieri. Aventura poate fi considerată ca terminată. Regele Carol este prizonier și soarta ce-l așteaptă este din cea mai puțin invidiabilă. Oricum, tot ce se va mai petrece de acum încolo nu mai prezintă caracterul grav al unor operaţiuni armate. Vom mai avea agitaţiuni diplomatice, vom avea poate şi acte de presiuni pentru a sili Ungaria la executarea tuturor clauzelor tratatului de la Trianon. Războaie, încăierări armate, asta este exclus.• Nu tot astfel este şi situaţia din Germania. Deşi nu are un caracter armat, conflictul născut din modul cum a fost împărţită Silezia superioară prezintă o gravitate excepţională. Precum se ştie cancelarul Wirth a demisionat. Demisia este întovărăşită de o scrisoare către poporul german, care prezintă o importanţă şi mai mare decât însăşi demisia. Acel care avea întreaga încredere a aliaţilor spune astăzi poporului german, că deşi Germania a dat toate dovezile că"ţine să execute cu stricteţă obligaţiile, aliaţii nu s’au sfiit să-i facă, prin partajul Sileziei Superioare, cea mai mare nedreptate posibilă. In gura lui Wirth, care a fost până acuma exemplar de moderat şi dispus la un acord cu aliații, cuvintele aceste însanmă dezlănțuirea furiei germane. 9 Concometent cu plecarea guvernului Wirth se anunță extraordinare manifestațiuni în întreaga Germanie. Berlinul a văzut meetinguri cum n’a cunoscut încă. Orce s’ar spune liniştea Europei centrale este din nou grav ameninţată. Şiri din toate centrele lumei arată că nu este exclus să puie în preziua unor grave evenimente care pot depăşi cu mult cele mai pesimiste prevederi. In or ce caz ele pot aduce după sine o gravă înrăutăţire a situaţiei economice din întreaga Europa. N’am terminat încă calvarul suferinţelor aduse de război. Situația e mult mai rea astăzi de cât a fost chiar în momentul ultimatumului de la Londra. Guvernul nostru are şi el motivul să fie serios îngrijorat- VIATA POLITICA Demisia cancelarului Wîrth — O scrisoare.— Manifestaţiile.— Situaţia tulbure.—In opoziţie cu Austra. — B »tjun mmksm. ZIAR POLITIC COTIDIAN IAȘI - JOI 27 Octombrie 1921 —Imiei mi.....iii..in ii aa—a—wmmm A NUNCIURI Ce primeeo la toate Agențiile de Publicitata a la 77 ADMINISTRAȚIA Z1A80LSI ** T Str. Gh. MArzescu 17. 1 UN NUMĂR VECHIU 2 LEI !* CHESTIA PĂINEI ll COMISIA INTERIMARĂ Comisia interimară, s’a întrunit aseară sub preşedinţia d-lui Pogorâta, precedată de o constăuire intimă. D. Manea, ajutor de primar, întră de a dreptul In a explică stadiul aprovizionărei cu grâu şi al pâinei. Face o socoteală, din care rezultă că morarii au dreptate de a fi cerut o sporire a preţului pâinei, spune că aprovizionarea cu grâu se face încontinuu şi are asigurarea că va continua. D. Tautu, cere un control mai sever al brutarilor, căci mai ales cele de la periferiile oraşului, vând pâinea în condiţiuni detailabile. Incidental, după ce se voteazăă câteva credite, vine din nou chestia pâinei în discuţiune. De către Moara laşului, se prezintă o cerere a Comunei Tecuci, care cere ca în schimbul a trei vagoane cu grâu, să i se trimeată un vagon cu făină. D. Scutaru, se ridică în potriva acestei transacţiuni, căci are teama, ca nu cumva populaţia iesacă, să nu rămăe la un moment dat şi fără grâu şi fără făină. D-nii Obreja şi Botez se opun deasemenea la aceasta transacţie, şi ridică o nouă chestie. Felul cum se desface azi pâinea, constitue o adevărată spoliare a populaţiunei, căci în mare parte se ia preţul pentru pâinea albă, şi i se dă In schimb pâine neagră. De altfel după dispoziţiunea luată, ca timp de 2 zile pe săptămâna să se vândă numai pâine albă, revine pentru populaţia nevoieşe ca mult mai scumpă aprovizionarea cu pâine pe timp de o săptămână, decât dacă s’ar vinde numai o pâine integrală pe preţul de 4 lei, aşa cum au pretins morarii. Cei mai mulţi dintre consilieri se declară de acord, în a se opri orice eşire de făină albă, să nu se fabrice decât o singură calitate de pâine, de făină integrală, pe preţul de 4 lei chilogramul. Propunerea se votează. D. Ştefaniu, zice că votează contra, pentru că se scumpeşte pâinea. Dr. Scutaru, Obreja, Tăutu, Rafael Dimitriu răspunde : „Şi noi am votat pentru, căci se pune capot spolierei şi se sftneşte de fapt pâinea". Originele numelui oraşului Iaşi — Dovezi noi, de d. N. A. Bogdan — Acesta e titlul unei scurte dar fundamentale publicaţiuni a d-lui N. A. Bogdan, cunoscut în deosebi şi apreciat cu dreptate ca istoriograful Iaşilor. Broşura de care pomenim extrasă din revista ieşană „Arhiva“, An. XXVIII, No. 2 din 1921, face să fie urmărită de orieîne pentru două temeiuri mai ales : unul ca veracitate documentară, ne mai lăsând nici-undubiu asupra originei numelui laşilor, şi altul, ca lăture pshilogică, punând în lumină nedreptatea ce se scurge chiar” din gândirea şi pana celor mai aleşi cercetători şi muncitori intelectuali, cum e cazul special cu d. Iorga, când nu s’au deprins să şi mărginească pasiunea numai la atât cât poate fi de sprijin adevărului, binelui şi simpatiei omeneşti. M’au durut scrisele d-lui Bogdan, mai puţin aş zice pentru d-sa care ar fi meritatatâta ca să fie distins de Academie, cât pentru d nul Iorga care s’a dovedit, cel puţin In acest caz, şi nedrept, dar mai ales pătimaş până la năpăstuire. A dat dar prilej d-lui Bogdan să-şi ia o revanşă cum se poate mai usturătoare, cu toate că păstrând o urbanitate şi o înălţime de vederi ce-l cinstesc în mod deosebit. D-nul Iorga desigur se va putea socoti neatns de săgeata unui neuitrat chiar când nimereşte aşa de în plin ; dar cetitorul se va edifica, nu fără părere de rîu de altfel, că probitatea şi omenia sunt aşa de strânse de Închegarea omului şi aşa de puţin condiţionate de cultura sau situaţiunea lui. Dr. Zoan INFORMATICHI Cu începere de la 1 Noembre „OPINIA“ va apare zilnic in 4 pagini. Astfel vom avea posibilitatea si oferim publicului o gazetă alcătuită In condiţiu*! superioare cu un materiel bogat fl variat. Pe lângă dezvoltarea părţei politice, vom da o mare dezvoltare 1l părţei beletristice. Vom publica zilnic foitep»n» de literatura, artă, ştiinţă, critică socială şi politică, privitor la mişcarea culturală şi civică din ţara şi străinătate.* „OPINIA“ în 14 pagini va începe publicarea în foiletoane speciale, a unei lucrări inedite asupra vieţei din Rusia sub formele dominaţiunei sovietice, lucrare cu un fidel caracter documentar şi alcătuită într’o formă literară din cele mai insinuante. Această operă scrisă de un nou talent al Rusiei, este tradusă după manuscris şi ne-a fost pusă la dispoziţie de o doamnă, soţia unui distins personaj al vieţei noastre politice şi sociale. „OPINIA“ în 4 pagini va da o extindere şi mai mare părţii informative. Pe lângă dezvoltarea serviciului informativ local, am avut în vedere extinderea serviciului telegrafic şi telefonic, pentru care scop am dublat personalul din Capitală. „OPINIA“ în 4 pagini va înfiinţa rubrici speciale pentru provincie, în care scop şi a stabilit corespondenţi în principalele centre moldoveneşti. S-a rezervat de asemenea şi un joc ca venit pentru extinderea publicităţii comerciale, industriale şi profesionale. • Pentru ca opera la care ne angajăm să reuşească cât mai bine, „Opinia“ şi-a asigurat noul colaboratori dintre cei mai harnici şi talentaţi, ca a să conlucreze zilnic cu personalul ce a contribuit până astăzi la succesul ziarului, şi să fată din „Poln la un organ la Ină ţintea cerinţelor publicistica moderne. x Pacostea impozitelor: — Până şi d. Nici Catargi, cunoscutul proprietar şi amic al d Iul Take Ionescu, a fost exasperat de reforma fiscală a d Iul Titulescu: —„Nu destul că plătim nişte preţuri fantastice pentru toate, au venit pe deasupra şi pacostea impozitelor. Am tras la Oţel— cum trag de atăţia ani. Am plătit di 20 de ori preţul dinainte de război. Pe deasupra mi s’a pus şi nu ştiu câte sute lei impozit de lux. Lux la mâncare, îmbrăcăminte şi odihnă, nu prea putem pricepe. Dar ce să ne facem ? Să dormim în stradă ? De altfel tot sistemul d lui Titulescu dovedeşte lipsa de simţ practic. Are statul nevoie de bani ? Să l dăm, fie şi sub formă de împrumut forţat. Să dăm 20 la sută din avere, pe termen de 10 ani, cu dobândă minimală şi plătibilă după acest termen, prin amortizare. Dăm astfel averea cu împrumut, ştim că avem un debitor solvabil, ştim că vom fi platiti după un timp. La urma urmei ar fi un sistem — dar nu ca cel actual unde îţi ia averea şi te impune de cinci ori la impozite pentru unul şi acelaş lucru. Şi apoi termenul de 10 ani e suficient. Dacă nici nn zece ani această fard bogată nu se va reface, atunci ar trebui să dezesperăm de viitorul ei". Comitetul central al partidului ţârănesc din Basarabia, sub preşidenţia d-lui Pan. Halippa, aduce la cunoştinţa generală că, in baza statutelor partidului şi conform cerinţei majorităţei comitetelor judeţene, va avea loc in zilele de 6 şi 7 Noembre la Chişinău, congresul general al partidului. Cu autorizarea dlui Vintilă Brotianu ziarul „Mişcarea“ publică o declaraţie prin care se dezminte categoric afirmaţiunea făcută de d. P. Dragomirescu, deputat, prin ziarul ,Îndreptarea”, cum că d. Alfred Hefter ar fi fost trimis la Berlin, pentru o întreprindere economică, de cătră d. Vintilă Brătanu-D sa afirmă că nici nu-l cunoaşte pe d. Hefter şi nici odată acesta n'a fost utilizat de cătră liberali într’o chestie economică sau de altă natură. O preocupeaţă din comuna Găineni, judeţul Chişinău, venind azi dimineaţa în Iaşi, pentru nişte cumpărători, a încetat subit din viaţă. „ Aducem la cunoştinţa dlul Inspector al telefoanelor următorul abuz : Stafiile intermediare lasă deschisă linia între Iaşi şi Ripiceni, între orele 1 şi 3, aşa că fabrica Ripiceni comunică nu voie, in schimb restul abonaţilor nu poate fi servit. O fi dulce Răpicenii, nu zicem ba. Dar de aci până la un astfel de abuz e un scandal fără nume şi cerem curmarea abuzului. Prin decretul regal no- 42*5, d. prof. Traian Bratu a fost confirmat ca rector al Universităţii de Iaşi, pe ziua de 25 octombrie. Odată cu d. Vintilă Brătianu, a sosit în localitate şi d. Alimănişteanu, pentru a participa la funerarile regretatei princese Maria Moruzzi. Din venitul reprezentaţiei de Cinematograf ce are loc în astă-seară la „ Elisabda se vor procura protezele (picioare) necesare invalidului despre care s’a scris in ziarul nostruîndemnăm publicul să asiste un număr căt mai mare. Pe ziua de astâzi cursul de remiteri este precum urmează : Lira sterlică 555 lei, lira Valiana 5 lei 55, Dolarul 133 lei, coroana etnoslovacă 1 leu 36, francul fancez 10 lei 20, marca germană 85 şi un sfert, coroana austriacă 4 bani iar marca poloneză 3 bani şi 10. O mare afluenţă de americani i se observă la Reims, întrebaţi asupra scopului venirei lor, americanii răspund că au venit să viziteze mormintele eroilor francezi. In realitate vizita lor are cu totul alt scop.In America este cu severitate oprită orice consumaţie de spirtoase şi cum în Reims sunt vinuri şi cognacuri superioare americanii au dat busna acolo unde beau de se prăpădesc. I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, pleacă mâine seara la București, pentru a lua parte la solemnitatea deschideri seziunei de toamnă a consistoriului bisericesc.