Opinia, decembrie 1921 (Anul 17, nr. 4364-4389)
1921-12-04 / nr. 4366
A A »ÖL »I XTOMéi No. 43C6 U Apoteea Universităţii Iaşi ŞASE TREI LUNI SSP Infrailusiei el trebue să revie la circulaţiunea aurului. Numai stockul de aur va putea rîdeca valuta ţărilor cu moneda depreciată. In ce priveşte ţara noastră cu resursele noastre naturali şi industriale cred, că lesne s’ar putea ridica valuta leului. Cum ar trebui să facem acest lucru şi dacă lucrăm în acest sens, voi arata Intr’un număr viitor. scumpirea fSete! — Salvarea valutară stS in sporirea stocului de aur. — Pentru ţările, oara au adoptat aurul ca etalon monetar cu 9oo părţi aur şi loc argint), luiinte de războiu moneda fiduciară (biletele de bancă) reprezintă aceiaşi valoare. Acum însă din cauza procesului de inflaţiune, adică a emiterei unui număr din cale afară de mare de bilete de bancă, pentru cari nu corespunde în casa băncei 13 în aur, valoarea acestor bilete de sigur că trebuia să se schimbe şi să scadă. De aceia după războiu din cauza enormei emisiuni de monedă fiduciară cursul a trebuit să scadă şi astfel s’a numit monnaie same (moneda sănătoasă) cursul biletelor de bancă înainte de războiu şi curs forţat (coura force) valoarea actuală a lor. Să vedem, care este valoarea diferitelor monede pe ziua de 1 Noembrie 1921. La Geneva loo franci francezi valorau în monedă elveţiană 39 875; 1 liră engleză 21,44 ; dolarul 5,423; loo lire italiene 21.912 ; loo pesetas espanioli 72.50; loo mărci germane 3; loo coroane austriace noui 0.25 loo coroane ungureşti 0.70 loo lei româneşti 3.55; loo mărci poloneji 0.17. Observând aceate cifre vom constata, că dolarul american stă cel mai sus 5.423 faţă de 5.18 înainte de războiu, apoi lira engleză, moneda ilatiană şi cea spaniolă; mai jos e cea franceză şi italiană, după cam vine leul nostru şi marca germană , iar în urmă stau monedele ungară, austriacă şi polonă. Nu trebue să uităm, că schimbările zilnice ale cursurilor sunt surprinzătoare, dar toate aceate mici variaţiuni au la bază legea cererei şi a ofertei• Atunci când pe pieţele mari de exemplu Parisului vor fi mari stockuri de monedă hârtie de negociat, valoarea lor va scădea. Inflaţiunea monetară va scădea valuta şi va scumpi viaţa adecă lucrurile atât de mincare cât şi îmbrăcămintea. Că Inflaţiunea monetară scumpeşte viaţa avem o probă evidentă în rezultatul conferinţei financiare de la Berna 31 Octombrie 1921, unde au participat directorii principalelor stabilimente financiare din Elveţia, pentru a examina chestiunea schimbului. Rezultatul cel mai important a fost, că unanimitatea conferinţei a hotărât de a îndepărta ideia scoborârei schimbului prin inflaţiunea biletelor de bancă, căci acest mijloc ar aduce imediat scumpirea vieţei şi ruinarea micilor economii.Comparând cifrele diferitelor valute ale ţărilor, ce le-am dat mai sus vom vedea, că acele, ce ,au un stock metalic, stau mai sus. Astfel stau Statele Unite la frunte, fiind ca ele ,au încasat mult aur pe produsele, ce le exportau înainte de a intra în războiu, tot astfel Elveţia şi Spania, cari şi ele au încasat mult aur în timpul războiului prin furnirurile, ce îi-au făcut beligeranţilor. Iar, statele ce nu mai au un stock metalic suficient, care să garanteze hârtia de bancă, începând cu România, Germania, Ungaria, Austria, Polonia au valuta scăzută cu un curs forţat, care variază foarte lesne. Ţările cu valuta depreciată, trebue să caute stabilitatea cursului de schimb. Un mare număr de financiari din străinătate caută acest mijloc, dar soluţia pere irealisabila. O nestabilitate a schimbului e x-trane comerţul tuturor ţărilor a riscuri şi pierderi grozave. Hercere ca timpul neaparat R. S... ÎNSEMNĂRI Procedeurile marţiale Austerul domn maior Cernat care reprezintă justiţia cu Dinteni pe pământul României, a pus In libertate, o serie din socialiştii arestaţi pentru numai ştim care din închipuirile subalternilor d-lui Argetoianu. Eliberarea s’a făcut—zice d. maior — pentrucă instrucţia este terminată, şi pentru că preveniţii cu pricina n’au cine ştie ce vinovăţie. Dar adevărul este că eliberrarea s’a făcut din ordin, aşa cum se făcuse şi arestarea. Ea este o consecinţâ directă—sa şi vede bine—o înţelegere! survenite între guvern şi ţărănişti. Aşa merge Inte.romaneasca justiţia (cel puţin cea marţiala), ia remorca intereselor guvernamentale! Declaraţiunea că „instrucţia este terminată“, e un mod prin care d. maior Cernat ascunde substratul adevărat al eliberărilor de care vorbim. Căci intre cei eliberaţi sunt unii care suportă prevenţia de luni de zile, in care timp instrucţia ar fi putut fi terminată de o sută de ori, şi aceasta cu atât mai mult cu cat preveniţii „n’au cine ştie ce vinovăţie“. Ar mai e local bineînţeles, a întreba: care a fost nevoia unei prevenţii atât de îndelungate pentru oameni cu o vinovăţie atât de redusă ? Dacă dăm crezare afirmaţiuniior d-lui comisar regal, încă ajungem a constata lanţul de curiozităţi sau de absurdităţi enunţate mai sus. Dar dacă am avea în vedere adevărul cel adevărat, că muncitorii eliberaţi astăzi, fuseseră arestaţi fără să aibă vreo vină...? Şi când te gândeşti că a serpenea porcării au fost patronate de acelaş general Averescu care astăzi ameninţă Coroana!... Renovatus Există unele afecţiuni rare, pe care un deceniu întreg nu le întâlneşti. Şi când se iveşte vreun caz, se întâmplă că de abia ai timpul să-l studiezi mai aproape şi iată : un alt exemplu similar — din aceiaşi boală rarisimă se prezintă clinicianului. Fenomen denumit: de ’fel- tatea cazurilor... De-abia ne-am întremat puţin după,, notarul ministrului — pardon, după „Domnul Notar“ al domnului ministru şi iată că un alt exemplar similar ne este servit de amabila gazdă — în cazul de faţă , Direcţiunea Teatrului Naţional. Am ajuns la corefuzia că e suficient ca să tornm un titlu ultra veacş fi să dai totului o efflstă paţională, pentru ca ai sal (ertaţi această expresie culinară) să-ţi fie oferit cu pretenţie de artă şî cu superreteraţia : încurajarea artei naţionale. Curioşi suntem să vedem numai cât de mare e stocul ser-,viciului nostru de aprovizionare artistică şi cam de căte ori se va repeta acest atentat la bunul gust al spectatorilor. Şi fiindcă am pomenit cuvântul de aprovizionare, iată un depozit a cărui incendiare voită nu numai că am subscri-o, dar dacă ne ar sta in putinţă — am şi executa-o cu reflexii ca acestea am plecat dela ultima preraieră a trupei noastre dramatice. „Bujoreştii“ — comedia d-lui Teodorian ne mai aminteşte şi a siti intimsdăr de Wrstislavius Cică fluerându i se autorului o aită lucrare de teatru proastă, d-și din răzbunare a scris o alta şi mai...... Intriga — s’ar putea spune şi Intrigile, căci sunt mai multe; nui întâi un tip căruia murindu i singurul fiu, se agaţă de ideia fixă—împiedecarea cu orice preţ a dispariţiei dinastei. Singura fiică trebue să execute acest gând — adică viitorul ei soţ. Căci de nu — adio partidă. Dar mirele nu poate să se lepede de istoricul nume pe care-l poartă, (Cărbuneanu) — căci aceasta ar însemna moartea tatălui său f de durere). Şi deşi mireasa e în luna 6-a (amănunt pe care nu numai că nu-l ştiu, dar nici măcar nu i-au observat părinţii fetei) părintele expediază totuşi pe căpitan, pentru a-l turneul cu un nenorocit de spiţal— Am îos („da, Amos, zi’mi numai Amos....“) care din întâmplare poartă şi el numele istorije... Bujeresen. Şi ae face. Fatal la, naşte după două luni şi se întoarce după 24 de luni de miere.... platonică, pentru ca la urmă (după peste 20 de luni....) să constate că Amos este idealul ei şi nu adevăratul părinte. Vă place ? Aceasta este intriga. Cum aceasta nu este de at scheletul, artistul şi lteratul (autorul comediei) pune atunci dia bogatul şi finul său spirit de care abundă scene e. O sumedenie de proverbe. „Unde dai şi unde crapă. Na’ţi-o frântă că ţi-ar a dres-o; nu numai un câine e scurt de coadă etc. etc Şi cum o comedie trebue să fie şi „hazoasă“,—doriţi glume ? poftim : doctorul raisonneurul are o instituţie de hidroterapie. Orice musafir e înitat la bae adică mai mult dus cu sila , pentru ca doctorul să vadă cum se prezintă... fiziceşte. Notarea mai... de eliminare o obţine—aţi ghicit, aşa e: spiţerul, ăla, de-o să continue falnica spiţă a Bujoreştlor. Ii dar o care a fass. Doar e la teatru,. Aii, iar searaş!o scenă spirituală, cu nişte flori de câmp şi o întrevedere duioasă între amorezaţi... care se logodesc în grădină. (mireasa e în luna a 7-a...) Ţâşnesc sprâtele —un crater de vulcan îa erupţie Şi ce bogăţie de imagini, ce dialog scriptor care nu lâncezeşte niciodată, ce precizare , a tipurilor şi mai ales ce pregnant fir de conducerea acţiune! până la sfârşit..... Vorbă să fie. Banal, supra banal, desnădăjduitor de bana!. Acesta este calificativul. Repeţiri, istorisiri de fapte, pe cari le cunoaştem prea deajuns, monoloage care chipurile intervin acolo unde acţiunea e ameninţată de lâncezeală, o scenă cu nişte mosafiri caraghioşi, (ca să râdă galeria) care după cum viam spus mai sus sunt căraţi în corporea baia doctorului... şi alte multe bazaconii. Eram si uit: sunt şi scene mute, dar da un mutism feroce. Şi cu toate acestea la sfârşit {Urmarea in pag. //-«). CRONICA DRAMATICA bujoreștii (remedie In 4 mtm tí© c*Ion Te o«doria*i) / 1 Leu NIMARUL W o. ’ B |g| Ilarii *7^ KD >LITIC pOTIDIAN sraasEssss vzxsassmgtamxassíismaBmm Scandalul cnntinoâ Tot în chestia mersului trenurilor . Am protestat ieri, cu violenţă cam neobicinuită la noi, iar cu bună dreptate, împotriva incursiei ce domneşte la căile ferate la ce priveşte schimbarea mersului trenurilor. Vorbisem despre cele întâmplate cu privire la personalul de Bucureşti şi iată că aceiaşi măsură nechibzuită s’a produs şi cu ocazia mersului trenului spre Dorohoi. Pe ziua de ieri, călătorii de Iaşi, ca şi cei de pe linie au pierdut coincidenţa cu trenul de Dorohoi, pentru motivul foarte simplu că s’a schimbat miersul trenului fără o înştiinţare prealabilă a publicului. După cum se vede, suntem în faţa uliui sistem- nu în a unui caz izolat. In acest caz, lucru prezintă o gravitate deosebita şi ei cată a fi imediat remediat, pentru a nu duce publicul la desperare. De altfel ingenioasa combinaţiune a plecării tuturor trenurilor de Iaşi aproape la aceiaşi oră 5 seara, a transformat gara într’un haos, care poate fi considerat ca o perfectă caracterizare a haosului ce domneşte la direcţia generală a căilor ferate. Cerem cel puţin direcţiei regionale de Iaşi, care a dovedit măsură şi ordine să intervie ca măcar în Iaşi să nu se resimtă aşa de dezastruos haosul ce domneşte la direcţia căilorle. au.* •' k - cateva Note Ninge, e frig, iarna-i în toi, iar un prietin, pasionat vânător, povesteam (te multele neajunsuri ce ne leaga de patima vanatului— Alai ușor pentru vânătorii din oraș — spune el. ■» Da. iar ei n’au avantajul a doua feluri de vânat, unul du pâr și altul de pene, — replică un al noilea prietin, prezent la convorbiră. — Cu ce se poate asemăna un om bătrân, care se Însoară ? — Cu un câine, care păzeşte un stog de fân. — Cum asta ? — Da, căci el se află în situaţia câinelui care, nici nu mănâncă din fân şi nici pe altul nu lasă să se apropie Liberalii, moştenitorii prezumptivi ai guvernului de astă-.i, n’au putut obţine de la ardeleni un acord. In schimb guvernul l’a obţinut de la, ţărănişti. O nouă dovadă că este o mare distanţă între cine-va care va fi la guvern. Pe acest dn urma lucrul românul nu prea dă mult. BLANZY --""■•"■•wMMaMIMNMHnMMMMMMMM» în diferent de mobilul căreio pe unii sau pe dloin, dar este de mtăgăduit că lupta de,astăzi, dintre partidele politice, se dă pebaza unei idei, de o mare import mită constuţionlă. Este vorba de idea, ca guvernele să fie o emanaţiune a parlamentului, cu alte cuvinte o expresiane reală a voinţei ţâră. Desigur că un cercetător din a aia, care nu s’ar lăsa condus de către cele scrise pe hârtie, a fi foarte surprins când ar şti pe ce temă se insoleră acti. iminte partidele noastre. In amstituţia ce ne-au dat doar am jumătate secol, se spune la murt ca totul derivă din voinţa naţională. In fond, însă, noi ceştia care am trăit ca realitatea, ştim perfet de bine, că nici odată aceasta dispoziţie din cartea legior n’a însemnat o realitate adevărată. . „ •ft Iată însă că astăzi probma se pune, şi într’o formă din cele mai zgomotoase, faptul că ea se pane cu atâta acuitate dovideşte că în ultimul timp s’au practicat procedeuri prea din cale află de brusce. In totdeauna, până acum, întâi am avut guvern şi apoi el şi-a fasonat tarlamentul. Pare-se, însă, că e,mele QCGkl’vnl nici aparenţele n'au mai fost salvate. Or, acest lucru era cu atât mai grav, cu cît pe deoparte trăim în vremurile sufragiului universal, iar pe de altă parte s’a schimbat ceva în form de a fi al opiniei noastre publice. Greu, foarte greu, practicele de până acum vor mai putea fi menţinute, cu atât mai mult cu cit însuşi diriguitorii politici se însărcinează să destăinuiască ce împrejurări inavuabile au determinat uneori ţinute sau schimbări de măsuri de ordin dirgattor. Să fim bine înţeleşi. In cuvintele noastre nu trebuie să se vadă vreun aport pentru acei care înţeleg să puie problema dinastiei în discuţie. Sentimentul monarhic face parte din crezul nostru adine şi niciodată ziarul nostru n’a părăsit şi nu va părăsi această atitudine. De cât nimeni. Evoluţia vremurilor îşi cere drepturile ei, şi, ce a fost posibil până acum, nu mai este posibil de acum încolo. Parlamentul nu va mai putea fi decât libera expresiune a țarei, iar guvernul expresîunea parlamentului. Ne dăm bine seama că prin aceasta se va îngreuia întru câtva puterea de a guverna. Știm bine că in forma nebuloasă a curentelor de astăzi și ca nedumerire în gîrdtre parlamentul va exprima pentru o bucată de vrext un mic mozaic de credinţi , un rezultat fatal al primelor practici ale votului universal şi, mai cu seamă ale nesănătoaselor urmări ale războiului. Aceste neajunsuri, însă, care nu pot fi evitate, vor dispare încetul cu încetul. Perspectiva lor nu poate în orice caz, împiedica realizarea constituţionalismului cu adevărat, care cere ca guvernele să izvorească din voinţa ţârei. Problema dinastică n’are ce căuta aci, fiind-că dinastieismul nu este pus In discuţie prin faptul că poporul voieşte realitatea prerogativelor ce s’au acordat acum * cinei zeci de ani pe hârtie. A fi un fervent constituţionalist este departe de a fi un ante dinastic. Ceva mai mult. Noi socotim că este absolut necesară întărirea drepturilor coroanei . Se cuvine, însă, în acelaş timp a sublinia, că atunci când vorbim de luptă ae Idei, înţelegem să vorbim de lupta angajată între partidul liberalui cel ţărănist. Cât priveşte regimul Averesca, el urmăreşte un scop de acaparare a paterei, fapt pentru care nu poate fi decît combătut. VIAŢA POLITICA Lupta de idei şi practici reale — Guverne izvorite din alegeri — Sfârșitul unor practici — Problema — prerogativelor regale — Actualităţi din afară Distracţii pentru funcţionari.Din biroul de poftă de la Mircapolis a fost instalat un gramofon, care are menirea de a delicta la scurte Intervale cu muzică nertativa, de funcţionari în timpul obositorului serviciu de noapte. Pentru aceleaşi motive, în Anglia, căpitanul Slliot a propus în birourile telefonice întermedii muzicale și coreografice. — Permis de imigrare.— De la 20 Octombrie 1921 până la 20 Iunie 1921 Guvernul Statelor Unite din America permite imigrarea amatorului, număr de persoane pe naţionalităţi: 1182 austrici, 187 belgia, 23 bulgari, 384 francezi, 12186 germani, 659 unguri, 1731 nattern, 161 potoni, 1197 români, 5436 ruși, 10627 englezi și 1871 cehoslovaci. DUMINICA 4 Dtuaiferîe 1921 ■■pninwwiff winii 'iii~'iiiii»la««uimimi ANUNCIUm Se primeau la toate Agenţiile de Publicita ta «1 h\ âDMINISTIUŢÎA ZIAR01/Q3 — IAŞI, — STR. MÂRZESCU 1? UN NUMÂR VECHIU 3 LEI Seminarul »de Slavistică Concepţia Roşilor — de« pro pans la vi «i şi legăturile lui cu romluli- Miercuri 3o Noembrie c . r î.Seminarul de Slavisticâ“ al Universităţii din Iaşi şi-a ţinut obişnuita-i şedinţa săptămânală Au luat parte, pe lângă directorul Seminarului d. prof. Ilie Bârbulescu, un mare număr de studenti şi studenţi. A ţinut conferinţă studentul basarabean Petre Huţcu din anul al aetreilea, vorbind despre Concepţia Ruşilor de astăzi despre Panslavism şi legăturile lui cu Românii. A spus un scurt rezumat, următoarele: Teoria panslavismului la noi nu este îndeajuns cunoscută. O cunoaştem numai după scritorii şi publiciştii din Apus, Germani şi mai cu seamă Francezi. Ori aceştia privesc chestiunea slavă numai prin prizma Intereselor lor naţionale şi politice , deci pacătuesc pre lipsa de obiectivitate ştiinţifică. Literatura panslavistă rusească la noi aproape nu e cunoscută. Şi e păcat. Această literatură, pentru noi românii, prezintă un interes deosebit fiudcă aici ne vom Intâlni şi ca concepţiile şi părerile ce s’au format in Rusia despre noi ca popor şi ca stat. Vom vedea care sânt aspiraţiile naţionale şi politice ale panslaviştilor ruşi, aspiraţii cari nu întotdeauna ţin seamă de interesele noastre naţionale. Redau în câteva cuvinte acele puncte din teoriile panslaviste care se referă la noi, Panslavtii ruşi (slavianovii), recunoscând că noi suntem mai mult un popor român decât slav, susţin totuşi câ avem legături mai mari (din toate punctele de vedere) cu lumea slavă decât cu cea romană. Aceste legături se pot demonstra din punct de vedere: istorc, geografic, social, cultural etc. Din punct de vedere istoric, istoria noastră a fost în directă şi stramsa legătură cu istoria slavior de sud şi chiar cei de nord. Noi am veţuit cu slavii trup de mai multe secole, asimilându-i şi asmulamdu-ne ca dânşii îmr’o măsură aşa de mare, încât ne-au rătms urme cari nu se pot şterge n limbă, in constituţia noastră sufletească şi fizcă. Deci de aici rezultă şi o legătură mai strânsă intre români cu slavii, decât cu romanii. Din punct de vedere geografic, România, după panslaviştii ruşi este o continuare drectă a Rusiei, şi a Ucraini, precum şi Bulgaria , Serbia este o continuare a României. Adică cu alte cuvinte ezită o unitate geografică şi deci şi economica între toate ţările slave, în care unitate suntem fatalmente cuprinşi şi noi. Un argument şi mai puternic