Opinia, mai 1922 (Anul 18, nr. 4483-4503)

1922-05-04 / nr. 4483

OPINIA STOFE ENGLEZE €3mMtate Superioara tei illili i­isisi Eşantilioanele sunt sosi­te în depozitele noastre pentru Sezonul de Vară direct din LONDRA SEVIOTUR1 KANGAR Schottland iiliial CELE MAI FRUMOASE ŞI MODERNE NUANŢE ŞI DESIMNURI FEUI 4 HUM, PARIS, MILAN, MADRID, CAIRO, MAROCO, CAPSTADT, MELBURN, PEKING Singurul Reprezentant pentru Romania H. R. KENT Galati, Domneasca, 13 Bucureşti, Str. Icalimiri ÎS CHISINAU, Si Mihailovscai», 60 IQ CURIM EUSABETâ S°MARAŞTI Astăzi Marţi 2 Mai Pentru prima oară în ţara — Nou BASTARDA splendidă dramă in 7 acte după nemuritoarea scriere a lui Alphonse Daudet Acţiu­i puternice şi foarte mimată. Montare foarte bogată. Cel mai mare lux în întreaga înscenare. Ia rolul prim graţioasa şi sentimentala art­stă S­ra­­faica orlandrni Interesante vederi de pe natură şi o comedie compleetează bogatul program SPECTACOLE x Cinema MODERN.—Astăzi în matinsuri şi seara Marele succes „NINOLA“, On Revient Toujours! Grandioasă dramă modernă în 6 acte cu ferme­cătoarea frumuseţe d-ra ELENA LINDA. Adaos la program o frumoa­să comedie şi splendide ve­deri de pe natură.In curând : „Lady Hamilton“. DUPĂ CEREREA GENERALA „ Cinema SIDOLI (Soc. Mă­răşti).—Astăzi în mat-neuri si seara „MASCA CU DINȚII ALBI“ (Le Masque au Dents Blanches) mare roman ameri­can în 5 serii 36 acte, în frun­te cu renumita Artistă PEARL WHITE cunoscută­­din filmul „Mascatul“. O vedere și o comedie com­plectează programul. ECOURI — Aflăm că în curând se va redeschide, frumos amena­­najată, veche și renumita gră­dină „Pomul-Verde“, leagănul teatrului evreesc din localitate. Această vestită grădină, a este angajată pentru sezonul de vară, de câtră d. Herman Braunstein, impresar teatral. — Deliciosul oţet de vin na­tural, se vinde cu lei 6 litrul, la Magazinul de coloniale şi delicatese şi băuturi spirtoase Solomon Blumer Iaşi, str. I. C. Brătianu 172, (lângă Hotel Binder). — Legătoria de cărţi Silber­­man din str­ Brătianu caută un lucrător, oferind salar foarte bun. — ASISTENT în farmacie caută farmacia ‘I. Bucşinschi din localitate. UN ETAJ MARE compus din Sală mare şi­­mai multe taloane pentru CLUB sau BANCA se închiriază în str Lapuşneanu. Informaţiuni la inginer M. Mar­­culescu Iaşi Şcoala de arte 3. 1 LA LIBRĂRIA D. P. ORNSTEIN se caută O VÂNZĂTOARE şi UN PRACTICANT, cu cel puţin 4 clase primare. Doamnă tânără caută post menajeră la o soană singură. A se adresa la ziar. per­Cinema N0D2RH 9 JL Astăzi în­­ tineuri de la 3 şi 5 jum. şi 9 jum seara Externo dina spectacol O perlă a ecranului — Film Sarpic N1M­OLA( Incomparabilă dramă modernă după romanul cu acelaș nume, superbă monta? * splendidă bogat­e de decor montată cu un fast cu totul deosebit. In rolul prim superba şi încântătoarea d-ră ELENA LINDA. Adaos o splendidă vedere şi o delicioasă comedie. Ia curând: Laddy Hamilton şi luptele de la Trafalgar. Opera desăvârșita. Intrepretată de întreg ansamblul din Danton Oa revient Tot jours! 7 acte re* conferinţelor corpului di­dactic primar. Intru cât Ia sar­cina scoriei normale stă pregă­tirea învăţătorilor de toate gra­dele, ni se pare că ea este cea etintăi Interesată si ia p*rt* e­­fectiv Ia asemenea adunări, îa care învăţătorii vin să arate re­zultatele experienţii lor, greu­tăţile pe care le-au de Iatâm­­pinat, lipsirile pa care le simt în pregătirea lor, etc. Dacă prin participarea efe­tivă la deba­ter, învăţătorii ar avea, porni puţine lucrări de învaţat de Ia foştii lor profesori, în schimb aceştia ar avea de aflat mult dela foştii lor elevi. Ia felul a­­­cesta s’ar î­mplini, pe deoparte, o mare lipsi din organitarea î­nlțămârialei nostrn, a«nnm lipsa de legătură Ixstre diferitele grade de învățământ, iar p» da altă ptrte, proletarii școlilor normale — în mjtiale căro’a tfl pregătirea viitorilor învățători— ar pete» sa îndrepte încetai cu incridl neajunsurile şcol­i nor­­­­male înşişi, reia c'e ar fi sare foto3ai îrjvlțSmlntriai întreg, a «rial primsr în special. De aceia credem că — infra­ct* e vorba de o reorganizară a învățământ ]nl— ar trebui *i se p'evadl în viito*rea legisla­­tie şcolară că profesori şcoli­lor normale fac de drtpt aor­te din confetinfe1* membrilor eorpolal did clic armar. 2- De oirepe timon! rszervat pentru aceste conferințe nu poa­te fi derit foiri» scarf, credem că n’ar trebui să se pană prea minte rh stiani în •'isesție. Ast­fel anaî acesta a’aa oua In dezbat» trei chestiuni: cursuri­­­le complimentare şi de adulţi, vacanţele regioni­le şi rola­ în­văţătorului. Prea ranite chesti­uni pentru patru şedinţe, dintre ane­nta a fost saerif­cată pen­­tru cuvântările de deschidere. Din pricini aceasta a trebuit să se treacă peste aceste pro­bleme în grabă,arătându-se doar câteva expuneri şi suprimân­­du-se dezbaterea propria zisă-E drept că, pe lângă aniţi­­mea chestiunUdr nass la discu­ţie au mai răpit timpul şi unii vorbitori care au crezut că, lu­­â’d cuvântul, sunt obligaţi să ţină câte un discurs. Fir'şte că,­ datorită «celtei năzuinţe, s’au n­or­it mereu vechi clişee lip* site de orice valoare şi s’a per­dat an timp preţios. Credem că rostul acestor conferinţe nu e să deA pr­ej de oratorie; aci vorbitorii trebuiau să aducă ob­­serveţia şi personala, experienţe proprii cât mal multe şi cât mai succint expuse. 3. Am «vut impre­­s că ches­­tiunile puse în dezbatere n’au fost din timp studiate, iar uneori nici n’au fost bine înţelese Aşa d. p. chestiunea cursurilor com­plimentare mi s’a părut că n’a fost «tsdiată de loc şi mă în­­do »sc deci, după dezbaterea ei învăţătorii au plecat mai lumi­naţi decât ei*n când au venit. Tot aşa chestiunea rolului în­văţătorului. S'a vorbit despre ro­lul învăţătorului în general — de altfil cu destulă stângăcie — deşi chestiunea era, să s­e dezbată, care e rolul JUr­ăţ^­to­rului în împrejurările actuale, creiate de război, de reformele sociale şi politice, de întregirea neamului. Noroc de intervenţia vechiului, dar viguros c­ar îacă insintator, d. I. Vârlănescu, cere într’o expunere simplă, familia­­ră şi frumoasă a ştiut să pună chestiunea la poinet. A fost şi o chestiune mai bine tratată : cea a vacanţelor regio­nali. Cu prilejul discutizei ei s’au făcut expu­neri mai puţin pretenţioase, dar în schimb s’au adus contribuţii însemnate din experienţa fircăreia. Sala, a­­proape în unanimitate, s’a pro­nunţat împotriva va anţelor re­gionale deşi, biroul — pentru ce consideraţiani, n’am Inţiles — a înscris, „pe răspunderea s**, deziderate! că învăţători­­mea leşană ar fi pentru vacan­ţele regionale. In punctul 4 actorul discută unele exagerări ce s’au produs cu ocazia conferinţelor. Din lip­să de s naţia nu inzistăm asu­pra acestei părţi Memorial continui apoi ,ca 5) Şi cu prilejul conferinţelor din acest *n­e­ct şi cu alte o­­căzii - larizatorii au cerut mai multa eu­lteră, găzdinţă foarte frumoasă şi foarte lănd.biU.: Cine să I** dea m*i multă cui­tară ? Ei zic : şcoala normală. Şi aceasta şi post?. Şcoala nor­mală se poate oricând reorga­niza. Totuşi, ca dascal de şcoa­lă normril, fost profesor mul­tora dintre învăţătorii care au lu at parte la aceste ^conferinţe mi-sş îngădui să le «pun , nici atâta nu i deajues. Ca'tura a­­devărată şi o face omul după c»­if«e din scorlă. Un Necu­­lai Stoleriu n’a fost' dfeatul de crlt ? Un ilarion — pe care î-a pa­­tri cunoaşte toată dăscăli­mea primară cu prilejul acestor con­­fetinţe — nu e destul da cult ? Oar, vedeţi după ce au ieşit din şcoilă, ei „n’au legat cartea de gard*. Ce să zicem de învăţă­tori care — o spun din expe­rienţă — cu prilejul examene­lor de definitivat, ba ch'ar de înaintare, n’au fost în stare să nume'«că o singur­ă carte pe care s’o fi citit depă ieşirea din şcoală ? Prin urmare, nu trebue să sa tragă numii ca to­porul în şcoala normală. E mai bine să ne uităm fiecare la noi înşine şi să nu cercetam cât mai orfânc conştinţ*. 6. Dacă dezbaterile, precum s’a arătrt, au svut unele Tp s­ri, în s­himb încheere» lor a provocat clipe de frumoasă Inăl­ţare. Ele a’au datorit lem noa­­«ei conferinţe pe care a dez voltat-o d. profesor 1. Simionas­­ca, într’o formă aleasă, fami­liar­­d siie, şi întemeiat pe un bogat material de observaţii, d. Simiovescu a arătat limpede profesorimii de toa­te gradele ce are de făcut şcoala in timpul de faţă. Din conferinţa d-sale s’a pu­tut vedea — şi aceasta a venit ca ce'a mai potrivită încheerii a dezbaterii ! — că fără să se dărâme nimic, chiar în formele actuale de organizare a învăţă­mântului — se poate grozav de mult când este mare tragere de inimă şi puternică dragoste de nuinţă. V. Petrovanu profesor la Şc. normală „Vysle Lupa“ informaţii În­ Cursul schimbului: Francul francez, lei 12,05 ; lira engleză 625,90 ; lira italiană 7,56 coroana cehoslovacă 2 lei 73 jum.; dolarul 141 lei. Marea germană, bani 51; co­roana austriacă, 1 ban 82 şi ju­mătate. □ Duminecă 7 Mai ora 3 p. m. are loc Adunarea generelăa­­□nală convocată de comitetul şcolar al şcoalei primare de fe­te Carmen Sylva In localul a­­cestei şcoale sf. Ghica Vodă. Sunt cu insistenţă rugaţi a lua parte atăt părinţii elevelor cât şi toţi locatorii şi în special oamenii de bine pe care îi in­ter­eseazi această şcoală. Cu acea­să ocazie amintim că Dum­neca următoare la 14 Mii va avea Ioc o frumoasă arză­toare şi serbare şcolară organi­zată de corpul didactic al aces­­tei s­oaie la Ateneul Popular din Tatara­şi. QP Astăzi are loc înmormân­tarea rămăşiţelor pământeşti ale părintelui econom Gh. Carp, fost paroh al bisericei Sft. Nicolae, un blând şi vrednic păstor al sufletelor. Moartea părintelui Carp a lă­sat regreta m­aniace.­­ Funcţionarii primăriei, membri ai „Asociaţiei funcţio­narilor primăriei s’au întrunit Duminică în adunare generală pentru alegerea noului comitet. D. Hugo Hahn, directorul serviciului administrativ a fost reales preşedinte cu 59 voturi. D. Hahn mulţumind pentru a da tot concursul pentru pro­păşirea asociaţiunei. Au mai fost­ aleşi d-nii Chen­­drino şi Pavel Nedelcu, vice­preşedinţi, Davîdescu casier şi Orăşeanu secretar. □ D. P. Dragomiressu, da­­paiftt, care a fost gnv bolnav, se află acum pa deplin resta­bilit şi şi-a reia­it ocapaţii­e. Q Tragicul accident din str. Cuza Vodă în care şi-a găsit moartea tânăra Emilia Gavri­­lescu, funcţionară la adminis­traţia financiară, a produs mai ales în sufletele funcţionarilor publici o durere nemăsurată. . La întrunirea de Duminică a fimesoparilor publici, preşe­dintele a­ anunţat trista moar­te a d-rei Emilia Gavrilescu şi în semn de adâncă compă­timire toţi cei adunaţi au as­cultat în picioare regretele exprimate pentru colega dispă­rută în condiţiuni atât de tra­gice. In acelaşi timp funcţionarii de la administraţia Financiară au luat iniiativa unei subscip­­ţiuni pentru a se acoperi chel­­tuelile de înmormântare. Trista ceremonie a înmor­­mântărei a avut loc azi la ora 11 dimineaţa. Prohodul a fost afinist de un sobor de preoţii la biserica Sf. Ioan. S’au rostit câte­va cuvântări, despre soarta viaţă a regreta­tei. In prezenţa unei mare asis­tentă, regretata a fost condusă până la ultimul locaş. Funcţionarii administraţiei financiare, în unire cu toţi ceilalţi, au luat lăudabila ini­ţiativă, de a face toate inter­venţiile şi de a veghea, ca bă­trâna şi săraca mamă a ăreia unic sprijin a fost copila ado­rată, să fie cel puţin la adă­postul mizeriei. Şi funcţionarii p­e negreşit conta pe sprijinul presei ie­şene.­­­ Administraţia comunală prin adresa No. 10015, a îna­intat d-lui Iancu Roze­nthal consilier cu nunai suma de 81.378 lei, suma provenită din vânzarea azimei pentru popu­­laţia israelită, pentru a fi dis­tribuită la diferitele instituţii israelite, după ,cum­ urmează : Spitalul israelit 32.568 lei, a­­zilul de bătrâni 6000, Şcoala Reuniunea Femeilor Israelite 5000, Şcoala Steaua 3000 Şcoa­la Cultura 3000, Maternitatea israelită 1500, Orfelinatul Neu­­sebatz 1500, Orfelinatul de răz­­boiu 1600, Şcoala Junimea I Dr. Steurmaîi 1500, Şcoala Ju­­nim­a din Podul­ Roşu **1500, Talmud-Tora No. 1 1500, Tal­­mud-Tora No. 2 lei 1500, Can­tina Gelter 1500. Şi în fine la rabini şi vădu­vele de războiu 20-300 lei. S3 Funcţionarii publici s’au întrunit .Duminică la ora 3 după prânz în sala tea­rului liric. A prezidat d. Eu. Ioan, ca­sierul epitropiei Sf. Spiridon. D. Chirică, a făcut apoi o ex­punere a conferinţei ţinute la Bucureşti, de către profesorul francez d. Dumogue şi la care d-sa a asistat ca delagat al a­­sociaţiei funcţionarilor din Iaşi. Apoi a luat cuvântul de Vo­inţă, care a preconizat o sumă de pregătiri, în vederea con­gresului general al funcţiona­rilor publici, ce va avea loc la Capitală, în ziua de 15 Mai. „ Ni sa atrage atenţia de către locuitorii de la rampa Socolii, un fapt, care trebue neapărat luat în seamă de că­tre direcţ­a regională şi să se ia măsurile cuvenite, ca pa viitor, să nu se mai întâmple. E vorba de manevrele tre­nurilor de marfă şi vagoane­lor goale, la rampa Socola, care intenţionat sunt oprite de personalul conducător, chiar la rampă, împiedicând astfel cir­culaţia vehiculelor de tot soiul de pa şosea, uneori chiar cea­suri întregi. Noi credem, că acele trenuri ar putea st­aţiona în altă parte decât la rampă, pentru a nu opr circulaţia, mai ales că u­­nele cazuri, poate fi vorbă de afaceri urgente, care nu pot depinde de buna-voinţa sau rea voinţa personalului, de a porni mai devreme sau mai tărziu trenurile. Credem că d. Scutaru va lua măsurile de cuviinţă.­­­ Societatea anonimă româ­nă de asigurări PREVEDEREA anunţă onorata ca clientela, ci în vederea noului seson agricol ca şi în anul trecut, face asi­gurări contra pagubelor de­ grin­dină, în condiţiuni mai avan­­ta­joase de cât societăţ­le „Da­cia România“, „Naţionala*, ,Ga­­nerala“, „Agrisola , etc. Pen­ru orice Informaţiuni a se adresa la : „Banca Dacia" str. Ştefan cel Mare No. 8 ueda se află repre­zentanţa generală a soc. Ano­nimă Română de Aa­gtram­.

Next