Opinia, septembrie 1922 (Anul 18, nr. 4579-4605)
1922-09-01 / nr. 4579
Cinema MODERN Astăzi in matmeu şi seara Cea mai graţioasă stea mondială superba ,YAH R p in grandioasa seazare Strămucită lucrare a lui Jules Mary Adaos o comedie cu celebrul Charlie Ghapilo Cel mai mare succes a latagiunei Grid ‘mwm Astăzi Marcuri 30 Arg.st spectacol SERALE la ora 9 jum. Nou — Pentru prima oară in Româna. Cea mai uriaşă reconstitute isorică Extraordinară dramă in 6 mari acte după romanul lui illSSlUP IlflZliSlICI jucat chiar in Itana la faţa locului, de cei mai eminenţi artşti. Mic, mare, tânăr şi bătrln sunt datori să asiste la acastă reosstiture istorică. O interesantă vedere şi o hazlie comedie comple trasă programul. Cu toată scumpetea filmului preţurile rămân aceleaşi. Programul viitor CELE TREI MAŞTI jucat de Henry Kraus creatorul rolului din Germinal. începând de Joi 31 August 1922 va ruca la Cinema Elisabeta puternica tragedie din viața evreilor pângări ,i ladifh Mulm (Tragedia evreicei din Gheto) Zguduitoare tragedie după celebrul roman a lui Em. Frumos. La Berlin rolul principal din piesa de teatru cu acelaș nume îl joacă |M| 1 # 1 mandalul artist al U fl ‘| | Grădina Pomul. Verde Trupa israelită de operete şi comedii KANAPOFF Adozi Mercuri 30 August ora 9 seara Marele succes NOIME SOLDAT cu Miss Essifinhsros! Mr. Fsideaboom Calitate superioară la magazinul Iaşi, Piaţa Unirei artistic executate toate formatele până şi mărimea naturală, după natură şi după orice fotoigrofie. FOTOGRAFII pe porcelan (Photocheramic) pentru morminte, arse în cuptoare, 1000 grade căldură asemănarea garantată, obţineţi numai la Fotograful Cuţitein«Mlaştia Regalea Unirei. [Depozitar Dentar S. Singer & Corp., Cernăuţi, str. Flondor 22 , recomandă d-lor medici dentişti şi technicianilor dentişti bogatul lor depozit la ieranjamente compiacta pentru Cabinete de Operaţi şi laborstrii, utensile pentru dentişti şi technician trut «preţul de concurenţă. Mere depozit permanent de dinţi) [gj Mijlocire de posturi gratuit pentru ambele părţi. ’ f [Comenzle din provincii se «retuiază prompt contrat ramburs. Preţuri carenţe la cerere, cu o mpatruoaitate în concepţie şi în urmări“. Daily Express din Londra scria: „Deosebirea radicală între Franţa şi noi la conferinţă şi după conferinţă este că Anglia crede că Germania vrea să faci o sforţare ca să se libereze de obligaşi dacă ele ar fi suportabile, şi, mai ales, darii Gemania ar şti desluşit ce trebue să plătească Franţa, ale cărei prevederi sunt mai mult politica decât economice se teme de militarismul geman. Frica aceasta o stăpâneşte chiar în atitudinea pa care o ia în chestia reparaţiilor“. „E uşor de înţeles de ce se dă atenţie relei situaţii a celor învinşi“, suie Giornale d'ltaUa, „dar ceia ce nu înţelegem ele că aşa de mulţi rămân indiferenţi în faţa situaţiei financiare precice a învingătorilor. Trebue s’o avem şi pe ea în vedere, dacă vrem s, ridicăm iarăşi Europa pe picioare“. „Fapta Prezidentului Poincaré care s’a dus, înainte de-a părăsi Londra, să pue fiori la mormântul soldatului necunoscut din Westminster n’a fost înţeleasă de Întreaga Franţă. Noi nu ne-am certat ca o națiune care a pierdut zooooo din fiii săi ca să ne ajute să apărim libertatea lumii“, declară Le Petit Parisiert. Morning Post din Londra spune: „După trei ani de poce, starea de lucruri este mai rea decât atunci când a fost semnat tratatul din Versailles.Germania rate mai tare. Franţa e ameninţată, cu falimentul, în toată Europa e nelinişte şi teamă. Ce-am fi zis despre acela care în fărm ar fi prezis asemeneaucruri ?“ ... Şi tomiî acesta de enervărs şi pesimism se întâlneşte în toată presa mondiferăl LA ATELIERUL DE MODE AL D-relor s- HHIRER Str. Colonel Langa 7 Se primesc pentru reparat și predicat orice forme de fetra precum și pălării noui, după ultimele modele. Se găsesc orie forme cachate pentru pălării de catifea. Efectuiază și comenzi en-gros. Atelierul este bine asortat cu tot felul de furnituri. Rugăm onor, clientelă a ne inita şi va fi pe deplin mulțumă. D. Şf£f. Filon Institutor, a ție nut o Interesantă conferință inchss’ie de orgrn'zsre *i de control, forns*5?Ind desiderate c* ’ vor fi prazeatfita congr-suki ger narai din București. In »cest sene — venind ca propon tri mraetic* — a a vorbit 0 msi ssulț’ invjrtători. ^ Cosgresn! căra a țiaat o sin- 3 gară zi, a'â terminat la ora 8 ~ seara Intr’o atmosferă as corii distă colegialitatea L,contin moasă şcoală de aplicaţie, unde să fie instruiţi—prin cursuri practic®, toţi aceia care prin profes’unaa lor ar avea şans» de a activa în regiuni malarie©. Afară de aceasta, trebueşte reîncepută publicarea de studii, monografii, asupra reg. malarice la fal ca acelea scoase la lumină înainta d® război (de ex . lucrările Drului Ştefănescu, medic primar de Ilfov). De asemenea In provinciile alipite (Basarabia- Ardeal şi Cadrilater) nu sunt încă precizate regiunile contaminate. Nici chiar In vechiul regat nu sa cunosc toate. Şi de aceia o revizuire a tuturor publicaţiunilor—deci şi aceia a regiunilor vizate, cu alte cuvinte o precizare a punctelor contaminata se impune. Cu studii făcute la faţa locului, cu personal bine instruit (in şcoala de aplicaţie) şi cu scopurile de medicamente, şi petrol (cu derivate) pe car® le avem la îndemână, am putea reuşi repede să exterminâm malaria, oare dacă nu suprimă mii de vieţi—ca în alta ţări, dar stinghereşte mii de oameni de la muncă şi se pierd nenumărată zile de lucru. Căci ceia ce se Dee astăzi,„adică administrarea aproape empirică da chinină sau oferirea medicamentului pe preţ redus acelora care’l cer, aceasta este cu totul, insuficient, echivalează aprops cu nimic. In chiar ultimele luni s’au observat şi în oraşul nostru nenumărate cazuri de malaria. Ba, cunoaştem, cazuri de infecţiune ivite îa staţiuni climaterice (!) cotropite de ţânţari, şi care desigur că nu contribue la creşterea renumelui tinerelor noastre staţiuni balneare.Dr. I. S.—Issi a^BaEaaBM^i r Marile serbări als Prese! din Grădina Copoii Yitjefi 1 Septembrie Ruletă -“Tombolă Flori, Confetti, Serpentine Vânătoare de pormnbei sar BĂRCILE "*s POȘTA ALBASTRA DIN AREOMETRUL Premii: două polițe de asigurae a câte 5000 iei :: Ral în Grădină :: SUEmIZEUtjÎM2TOARE Cum s’a produs deraiarea de la Zorleni.— Un medic din localitate, care se afla in trenul care a deraiat la Zorleni, povesteşte astfel cele patrucute. „Nu găseam mai mulţi la vagonul restaurant. Expresul care nu avea să se oprească la Zorleni, trecu staţia cu oare care viteză. Dar abia făcu câteva sute de metri ,şi se simţi o puterniă sguduitură. Noi căzurăm da p® spause, şi aşteptam parcă „sfârşitul nostru. Geamuri!?, paharele, sticlele din vagon sburară în ţăndări. Dar după câteva secunde de aşteptare lugabră, vagonul se opri şi noi l’am putut părăsi, pentru a afla cele petrecute. Accid-rtul s’a petrecut aşa cum l’au relatat barele. Din cauza acului deschis, trenul a apucat pe linia laterală Zorleni-Bessarabească. Viaţa călătorilor se datoreşte in totul mecanicului, care simţind că maşina de vase de pe sini şi rasiga pe traverse, a frănat locomotiva rare deraiănd, şi a înfipt botul în pământ şi s’a oprit, ier vagonul de poşta sfârămându-se, a incă’ecat maşină. Oprirea "s’a efectuat atât prin frănare», cît şi din cauza greutăţei vagoanelor. Dacă mecanicul nu frăna la timp, locomotiva sa prăbuşea în rîpa, şi rou din şa întregul tren. După spuse acestui martur ocular, vin» este al acarului, care era băut şi deci e vorba de o neglijenţă, şi nici de cum pe un atentat. □ Moartea arhimandritului Iosipescu.—Azi dimineaţă a fost găsit mort, în locuinţa sa din curtea mitropoliei, preotul Ioamnescu, bine cunoscut In localita. Părintele Iosipescu, era originar din Bucovina şi s’a re- Ifugiat în timpul războiului în Iaşi. Era înzestrat cu o cultură vastă, şi se bucura de unanime simpatii. Regretatul a murit de o verhe boală de inimă. CONGRESUL Asociaţiei învăţătorilor flmn judeţn! F&îciu Hişi 29.— In sala liceului CuavVodă dia loaaliîata ă avut Ioc congresul Asociaţiei la» văţîtoriîor ,şi Institatorilor din î id Filia. Cocgmat a fost desc his printr’o conferinţă ţinută de 1 1 Oh. Nsstisn ir-stitaîor, preşedintele asociaţiei. A urmat 4. I. Zde» _ Codrea»B profesor, dalestat din parfsa Itacului Ca*â Voda, care a vo» b t de larelasna sătsni'or. D. Ion David, direktora! școa!ei Normale, a vorbit ch mn^tă Icsuflețire d?st»ra rolsl anostolie al învățătorilor și a obligațiunilor ca le incumbă. î, A Insistat fsai mult ssuprsi nevoia de « sa trădase apostolatul Infr’nB fapt real astfel ca tinere?» vlăstare si casate pe« 3 duostîane c«r*t naţională. » Iosipoviciul falnicei Rîpicenţ ne adresează o scrisoare obraznică. Până când ti vom răspunde cu dite amănunţite, provenite de la comisiile de speciă, constatăm două fapte. Fabrica Ripiceni spune că n’a mai avut nii un legr. de zahăr încă de la 1 Mart. Cum s’a întâmplat aceasta ? şi cui a vândut tot zahărul atât de repede ? Fabrica Ripiceni mai pretinde că a vândut zahar pe bonuri individuale, în cantităţi mici. întrebăm: la cine s’a vândut zaharul, şi mai ales de la ce bancă au emanat ordinile de vânzare ? Conflictul ostMinsta da mai multe luni îatre rocultorii din comunele Goră*şi şi Bosia şi proprietarei d. M^sceleanu, a fa*t rezolvat de citre judecătoria p c laici Ţiganaşi, îa chipul inraător. S’a dspus pe sr&nda să fie socotită în bani și genuse Îs comuna Ungheni cu 333 ha. cultivat și 336 lei ha. Ia Coada St&ncei, obligând pe săteni de s na rădica recolta, piuă na va ach te proprie arului sr&nda povesită. S’a ordonat transcrierea hotărârei in registrele respsetive ale comunetor. In timpul nopţei, probabil, simţîndu-30 rău, s'a aşezat pe foarginea patului şi întinse mâna, spre a lua cana cu apă. In această clipă însă, moartea l’a surprins, şi s’a rostogolit pa jos, unde fu găsit azi dimineaţă. Regretatul a fost conferenţiar universitar. QJ Reconstruirea Franței.—„Ecoboîile World“ din N«w York atrsg« ăfestia *«upr* eeor s«perie Eeounoseate din «hsgtianea reparaţie? provincilor devastata d’n Franți. Câ«d d. Poiacha a spus ru s’an chaltnit 9o miliarde franci cu rfep*irațiil«.i»?.a':casta nu in- B6a«oX ci sBria întreagă a fost adîBgetă la datoria publici france«?. Ce! păţi 65 miliarda &a fost cheltuite de proprietarii particeDri si manufactsrilor mine» Ior firmelor etc. şi aceşti bani, fără nici o excepţia, au fost bine întrebuinţaţi. ?n regelă generali, stipâau de manufactsri şi da mine au ÎHSt »sasra for r»aon*ir*rea proprietăţiior lor. Diversele întreprinderi s'ara unit seb titlul de corporaţii pentru garanţi* pasi ta«l&, primi'd de ia membrilor s riăo'i dă ipotecă, ş? sa a orale siguranţe reale au emis tituri de împrumut, care as fese repedă scopsrlie de subscriitori frapsesi.. ’ Aseâîg împrumutări ale corporațiilor mutuale private se ridică la rus, mult da 4o railarde frsnci, garant*ta de guvernul francez. D- Poi apare tr^bus sa fi« corect și să srăte ol sama tuturor acestor garanții esta așa ds un Jaar*, că, ca asm.» de 24 esuiards frsnci chiîltuiți direct, de Stst, guvernai francez s și chaleit 90 miliarde. Ca toate cîî* 65 mi iarda chiltuita di p^rsoanels pa rticulare, masi o trevnse din lucrările de reconstrucție su fost flcutî. Totușî admirabila patere de §C0B0s»ie * poporul ei francez poate fi socotită în et*re sl ssbierie la ssse s*u fsp’e an! 120 miliarde p*ntru îosprussntutile corporațiilor ssr vste din ținuturile devgslaie. Odată ce acești bssi vor fi mnvsruiți, hb da govern, ei de perdcula??, chcudlanea plății datorilor vă fi mrit mai puțin serioasă decit «cam. ^px La Oficiul Postal al Bursei din localul Cameral da Comerţ, cu începere dela 1 Septembrie se primesc şi transmisiuni de mandate. *.* Muzici Militară*.’ începutul la ora 7 seara Intrarea 5 lei de persoană. Muzica militară va cânta dela orele 7 seara până după miezul nopţei. St □ Studenţii fac abiţii de medicina aflători la hşi, găsind insssfleiente stslunii® ordisara de Iunie şi toamnă panta trecerea tutaror exasaegeior şi având In vedere agîomărarea obiecteîor şi lipea de cărţi şi condiţiile precare de Mai, spre a nu fi expuşi a pierde an f » an căzând In Ostosire la ana din materii, roagă onerstul Or. canat* şi Incitai consiliu profesoral a decide acordarea «Ssit?uei id« exstseae in Ianuarie 1923 os şi Ia anul preced nt, încrastând Ia competinţa Onoraţilor factori decisivi asupra sorţii studenţilor împovăraţi da grefele condiţi de ex atenţi, Hstmca peste-aeaană ce depan cât şi imensele griji ce soală stadialul. Acordarea atărei sesiuni va spori clasul de sârguloţă şi va asigura a ât basal mera al stadiala! cât şi lleiftea a suta da studenţi cari tesdnio şi moli lipsţi îşi sacrifică ultimei® energii. Aşteptând hotărtoarea decizie de la Onor. Dec&n&t, «are totdeauna a ştiut «preda dreptele lor cereri, ei roagă Facultatea a doua co®î n cat. ECOURI — Marea serbare populară în folosul Bisericei Toma Coarna din Iaşi, ce fusese proectată pentru 19 August, va avea loc la2 Septembrie, în grădina Coou. De rsmarcat : Bizar bogat, bărci, rueta cu noroc. ?o orchestră admirabilă, etc. etc. lui avea 5 lei de persoană. — Asiguraţi-vă viaţa şi avutu’ la Franca Română Sec. Anonimă de asigurări generale Bucureşti. Reprezentant: Gh.‘ V. Sion, Iaşi Piaţa Unirei. — Recapitularea materiei la Lmba Română şi Matemateca, cu diferite probleme date la examenele de admitere în şcolile secundare, se face de la 1—15 Saptimbrie e. la şcoala primară de bâlţi Cuza Vodă- Tataraşi sub conducerea D lui C. V. Popescu institutor definitiv la »ne» soslă. G. SIROTA Ieri am anunţat ca tenorul-cantor G. Sirota va sosi in localitate. G.Sirot se numără printre cei mai mari muzicanţi din lume. La concertele sale, teatrul Metropolitan din New York, (unde încap mai multe mii de oameni) era insuficient pentru numărul persoanelor care doreausă ia parte. Mai renumit este el in rugăciune. Sirota şi Ovartin se număra printre cei mai renumiţi artişti in arta rugăciunilor. Evreii ieşeni vor avea acum ocazia de a asculta pe aest mare cantor Joi 31 August in Sinagoga cea Mare ora 7 jum. seara. ribcutituri de vânzare la adiția ziarului