Opinia, noiembrie 1922 (Anul 18, nr. 4631-4655)
1922-11-01 / nr. 4631
Palatul bina IBMiiSr Str. Alexandri 10 icT. mi LNI 70 *11 ÎS Photo „REMBRANDT“ Str. Lăpuşneanu No. 6. Primind un mars transport de materiale A redus preturile executind 12 FOTOGRAFII (cărţi poştal©) in culoarea sepia (mare) dind si un TABLOU ftRATIS Ecoun Minis nagazis DERBY lin str. LisGsaeaua No. 30 adecs la cuaoşilata Oasr Publie efit şi oaprătel sale clientele ca Ib vederea sseosaslor ds ieassel şi iargă Uhb sosit in tari de stofe engleze din cete mal renumite fabrteipentru Costume raglane şi paltoane şi care se exssată iapă ultima creaţie & Casei DirOBx PgfiS Totodată i«a* sosit ssari transportări «îs articole de galanterie, mantale de ploae şi gabardine pentru Domni şi Doamne. Preţuri extrem de avantajoase — Dsliciosul oţet de vin natural, se afli de vânzare Bffi&i cn tei € litrul, la „Concurenţa" magazin d poleni&Ie Solomon llumer sta*. I. C. Brătianu. COLECTOR* Regatul Român » Mai fier Iaşi, str. Ştefan cel Mare 33 Controlează tot felul de lozuri străine, contra 5 fel bineats BUCOVINEAN perfect in limbile germană şi kebree cu cunoştinţi in branşa confecţiunilor caută echipăţit._____stTM OPINIA Străzii© oraşul in Iaşi sunt luminat® cu becuri • •PHIL CINEMA EUSABETA Astăzi Luni 39 Octombrie numai« bele matineuri » şi 5 jum. umi COLONELUL CHIBERT Superbi capo d’operă al celebrului autor francia HONORS DE BALZAC. X« rolul titular apare celebrul tragedian LE BARGT care a debutat acum câţiva ani şi la Oraşul neetru la Teatrul Naţional. Bogatul prag raia conţiiind in total 7 aa»ri nete complectat cu o vedere şi o comedie americani. Preţurile obişnuite 12 lei rezervatul inalusiv toate taxele, flflOma Cu enorme lacrifîciî am obţinut direct de la IsJPBllM AsIJilifllil' Pari« un exemplar cu desăvârşire nou. ttUL Prima reprezentare în oraşul nostru. Începând de Mercin 1 Noembrie 1822 a celebrului fila france*. 9 aete 480 icene §000 metri. SUZANA cu celebra și mult regretata stea franceză SUZANNE GRANOAIS Artista eu renume mondial care i umplut di deliu tertă Fritta decedată la exeentarea unui film. Cea mai nouă şi ultima montare «i o puternică acţiune a telebrei arti«fce. Araţi© Cinematografmlai Ieşenii vor putea revedui marea artistă a franţeitrăind căteva ore In «ay o cal nostru. Programul mai cuprinde prima Comedie Premieră din producția anului 1922 ZIGiuT© LOGODNIC 8 aife 1» Progrinial fă total va coprinde Mercuri 11 act® 11. Ultim*!© 3 reprezentații T63tf lil ^ !8SH8l6f8 Trupa Israeîttft ăe Operete și Comedii dir* Aschkeiazi si Celmayster in frunte cu celebri Artisti * HALI PICON lacobkallch A»«« LUNI 30 OCTOMBRIE 1»2* «*!* » »» » n juta M efdl Cineia MODERN A,*zi a AV‘»* ® Superba fi era mai pwttieSitatea mondială LYA MARA BRITRICE (T\ tiir «accee fs3 HA ssH® A Mm M Isi oa ^Pensiei p acte «pleadid pusă la acenă după capo-d’opera teatrală a eminemtului autor JULES MARY Programul cuprinde vederi de pe latură și 0 comedie. Duminică 29 Oct. 1 matineuri, 3 fără un sfert, 6 și 7 ore exact bua atudeaţimei în genere această acţiune de învrăjbii* —iar pe de altă parte se reproş.* a lă că nu se produce in sânului o reacţiune organisată contra spiritului huligsnic. Gaeace loveşte atenţia publicului sunt fiuerăturile şi huidnali!® studenţilor dornici de a g® afirma şi ilustra şi pentru care bibliotecile, laboratoriile şi sanaviarile sunt un domeniu prea restrâns de afirmare şi ilustrare a numelui lor. Publicul nu ia cunoştinţă de studenţime decât prin cei care ţipă, frustă şi bat. Ceilalţi tăcând, se conideră că aceştia represiuni universitatea — cea ce este nedrept şi neadevorat. #sr, ee va spune, de ee teilalţi nu reacţionează.: Nu voi căuta o justificare indiferenţii şi pasivităţii slodeiţeşti—ci numai voi facerea o explicaţie. ■— Se spune că tinerimea de astăzi nu este animată de niciun ideal. Ea este scept că, neîncrezătoare şi indiferentă faţă de marile probleme sociale in discuţie. Numai că această constatare nu este un motiv de prea mare întristara şi descuraja e. Nu trebuie să uităm că îndoiala încăput al ştiinţei. In spiritul tinerimii de astăzi se produce opera de măcinară a prejudecăţilor, care ca noroiul ne roată, îngreuiază mersul carului progresului. Poate această operă merge prea încetul—Iasă nu trebuie să uităm distanţa ce ne desparte de occidental civilizat. Şi este o mare gesali a sa atribui întregii tînarimi universitare fanatismul şi b.U-oatismul câîorva. Crtaigâ Ovidia italent A ’ Solemnitatea dela şcoala „Steaua" Auistenţa.— CuTântărUe.— Suferirlpţla Erl dapl prânz a avit los solemnitatea aşesărei pietrei fst da&eHt*t*. Ia marea clădire şcolară pe care apoîetatea Mie*ne o rădică In strada Anastasie Pana. Bala ta csrrf t avat Ico eér■bsr®«, a fost etleadid decerată șl steaguri tricoîere răifăiau ta ta»tai sărţile Asistă • prea asmarossa astetsatâ. Priatre invitaţi reaiarcăm pe d-nele C- G. Mânessa, Qavrilesoa şi Popovicî, dan P. Fâatftzara, prefect pa jadeţ, C. Toms, priaaral oraşul«!, ar. Gser[•■oe, prefect de poliţie, Tas!» la Yoias, »Jater de primar, Erselide, seaator. Bsstas ajstor de primar. D. lAftneiea, mlaistrel ililtlţ«i era reprezSatat prin d. D. Dls*ltr!i, dipstit, iar I. P. S. 9. llitroşolitul PimSs, pria pttristele Missies, prcieereal ora«alai. Iavitaţli au fost primitea dragoste de d-nea şi d-nil din comitet. Serbarea (asepe pria Iman regal, ofiatet de elevele şoselei protoeiocale de fete Stema, dapl sare armasal an oficia religiei oficiat de canterul Portman, ie la marele templu dia Buoureşti, şi excelentel e£a cor. Pestre latăia oară la laţi pepilaţia fereellft a avat pritejtl să ascatta cotari mozaice on a* «ompaniameat de orgi, * Seria partafSrilor e dfschide d. Dații JterttHierg, activai prefediste »I societicoi, care a depus o »unei devotată pentru aosastă mare operă. D-aa face teterloul societlții Steaua, traasformarea si la şcoa- II profesionali, greutăţile prin care a trasat şi reeditat al frumos, la card s*a sjais, asi şcoala aamărlrd absolvenţi cars !ş! pst câştiga exiiiiate la chip onorabil şi chiar să-şi latreţie familile. * Vorbeşte, da nona constricţie şi waltaraiad tstarord cari au contribuit păaă noima, aere paaouratal idr şi tail departe, pentra ea opera să fie blae termiatti. D. ir. I. Nimirover, rabin«] «et al eoaaaititel ieraclita dia Bacareşti, e primit ca • vid aimpttie de populaţie Israelitl ştiut fiind o£ d-ca a petrecut mulţi ani la locatitate aade a desfăşurat o activitate mare și rodaisl. peatra piaele acestei popsUțisci. Rebissl Niaikrover rosteşte o prea framossâ osaferiați. In oare arată, oloseala a foot !n totdo*Baa Ia evrei adev. rata corabid do asteare^Ia clipele lor cele mal grele. In speciei edaeiția feteior a făcut, ca ori da cât« ori «vreai trecâed prh greetiţi pe si părjaa de p*rzoaie, si gXa*cs;S la casa lui pria mare, faesry'srea * de resistaaţă şi de lapte. A msl HI bit siestă educaţia la eâasi poaaiaţiei Israelite aşa că trebae adiffl toată landa sosietăţ«i Stema, care dăsdidacsţie fetefer • fcteaţiaaa deosebii fa•i e mare apară seciali. 8 rbarea de aii eeiu^de ee USS «AAMSfel 8 E i-TbllS Maria, aa de mult laooreaad ejidal ca Regina României Mari, dar da damalt regina eufietitii românesc, * şi este o bană prevestită şi o aădtjde eS opera societăţii Staaaa ee vă desvolta şi răepaade lototdaassa eeriaţelor, peatra binele şi fila patriei. D. dr. Ni ««rover a fost agogsotss aclastdat. D. D. Dimitriu, exprimă regretat d-lui Mârzsice ministrul siinţiţei, de a aa putea laa purta la eerbArea acestei societăţi a «ărei» activiiste o cunoaşte şi o apreciazS. la primul moment d. Mtresesa e’a grăbit a acorda an ejator, pentru Isesrajaro aefatei opara stolare și •edate. la namdle eăa psrsoaâl, d. Dimitria, arată că fu leaprejarărite de aal, iaițlativa partioniară. Are3 mare Issimnătate, fi mărită tentă Inostr^jarea. Felicită eildarea comitetul societăţii şi pe d. David Hartombarg neobosite! ei oraş-dinte-D. I. Fointânaru, proftot de judeţ, eretă cam regretat«! Spira Harst, cu împrejurări foerta grele transotere, a apelat la iniţiativa părtisateră, pentru a la fiinţa «soli profeaionaie, convins de importanţa şi de marele rol social al acestor şcoli- Apel ai lui Hazet a găsit ca ecou genneral. Faţă ca opera epoletiţii Steauaa, d-sa ixpriase felicitările sale la numele guvernului şi ca dovadă de solicititudinea ce are peatru această operă, promitea ■ubserie o samă ca subvenţie, la bsdgetel Judeţulei. D. O. Tomna, primarul oraş alui, felicită aomitsul societăţii Steaea pentru opera ce Indeplineşte, ears riepsndi aabi aevei şi promite tot cobchzbhi tăe. Istr’o frumoisi cavâetare părintele Nicule, aduce felicitărite !. P. S. S. Mitropolitul Pim«n şi arată caisa pria şcoală şi credinţă ea ajunge la naitatea safletrâses. D na Sufrin, dirdeteara şocatei, încheie asma envântu rilor, prin o arătare documentată a făptelor pria care a tracut şcoală * Sa asmaoAră actul ce memorativ. Adunarea admiri plăanriU marsi clădiri, elaborată di d. Sachsîary arhiteofal ssf a! co* găuneS. Cantorul Pârlotaa ea corei săa, istonă ffttevă pâatice Iu chip admirabil. După aceasta gt dâsrhide condioa os aur, pealra»aorlerea sumelor a gea^rotiter dosatori, D-sa G. G. Marsss n, Ia numele său și al soțetei d «ale «s înscrie ou 5ooo lei. d. Moritz Wachte! doaâată la.ooo lei, dina și d. Aaaold Weimrancheu,ooo tei, şcoala protestoaslă ds fete a Rufiismei femeilor româna 3ooo iei, d. Rose^steta 21,ooo tei, d. Varmbrandt la.ooo lei. In total s’au sabacis ciad sate mii Iei. Se servdște apo! o mică gustare, iar d. dr. Nimerover rechtei primat ta»« peatra M. 5. Regste și faiarea regală. y x Din izvor autorizat deţinem ştirea că şansele unui acord între partidul naţional şi ţărănişti sunt minimale. Se crede că urmarea rupem tratativelor va fi reîntoarcerea ţărăniştilor in parlament. x Federaţia naţionaliştilor din Moldova.— Ieri a avut loc o consfătuire a delegaţilor organizaţiilor naţionalist-democrata din Moldova,Basarabia şi Bucovina. S'a decis In unanimitate Intamcerea unei Federaţii naţionalist-democrata cu sediul în Iaşi, din care fac parte judeţele : Iaş’, Botoşani, Dorohoi, Suoaava, Neamţ, Roman, Vaslui, Falcic, Tutova, Chişinău, Orhei, Bălţi, Soroşa, Molin şi BacoVina întreagă. La Gretaţi va fi sediul altei federaţii care se va constitui la 12 Noambrie. Din comitetul federaţiei din Iaşi vor fsca parte câte 3 doligiţi din fiecare judeţ. □ „Neamul Romândeo*, darul d-nul N. lorga, relevând ineideatete astisemite de la Isși, sprne că an se poate tolera „asmuțarea elemeateter romlaeşti custra oder cvracisti, taa a Cvreilor contra adastră", și că trebsa să s« laspiedece .exaltM rito pe tema eeatimeatelui sațioa **■!, de oare poporul româa au are nevoe peatru a și asigura dreptirile sate ds viaţă la el aşas!“. x Un număr de 72 parlamentari j «goalavi au «oslt In vizită la Praga, unde li s'a făcut o primire oficială.*: ! M M. Sa Regina și Invalizii de rădoiu.— Ca posbruusb «srbăriîor Incorosărei, d»na Marte I. Pitrovici, prezidemta regionalei invalizilor da războia din Iaşi, t a trimis M. Sde Regina următoarea tetegramă: „Cu prilejul Incorontrai M. Vosstr®, invali’zii de răzbaia din Moldova, sa exprimă cu os! mai profand reapact, priu raia», bucurii da a fi văzut ziua care îi răsplătaşte nu «pleu doarea ei, de toate suferinţate lor“. La această frumoasă telegramă, M. S» Regina Ro©âsie!, a bine-voit a răspândi d-nei Patrovici următoarele: „Castelul Peteş.— Tiu mişcată is prea frumoasele şi înveţătoarele sentimente ce D voastră şi invalezii de războiu secţia Moldovei tmni exprimaţi, mulţumesc din toată inima şi fac pentru toţi urării ferbciaţi de bine şi Isanetate" • (ss) MARIA * Da assmenae, d-na Patrovici fi mai trimis tot ca prezidanta şi în numele tavalizer, o telegramă de felicitare A. Sate Regale Principele moştenitor, preşedintele de onoera al societăţii, cu ocaziunea aniversărei zilei Sale de naştere, la care A. S. Reg*lă a bine-Toit a răspncds printr'o călduroasă telegramă de mulţumire. x D Craiera, subdirector Gânsnd al căilor ferate, a trecut aseară prin Iaşi, venind din Chişinău, unde s’a Interesat da mersul normal zărei linţilor din Essa,rabie. x Trenul 317 Iaşi-Chişteau pe iunie Şagă, pleaă din Iaşi cu începera astăzi la 12.50 noapte, In loc de ora 1, cum placa până acuma. x In »Monitorul Ofrcian a apărutdacistul de numirea d-tei Ştrbau, ca profesor da limba şi literatura franceză, la universitatea din localitate. — Teatral Cinema SIDOLI — cu Incapere de azi și In zilele următoare, opera complectă RomanuX unei femei, mare dramâ sentimentală in 6 mari aoti după tomnacul lui Marcel Provost. In rolul fprincipal "frumoasă artistă Pina Msnichslli. Cicámé ELISABETA - zi urmai ia smbrale matineuri rufează grandiosa capodoperă a marelui autor frenaz BALZAC. COLONELUL CHABERT. Ia rolul titular spre celebrul tragedian Le Bargy care a debutat acum cătva ani pe apena teatrului Naţional din Iaşi. Bogatul program este corn.* preptat cu o vedere şi o comedie americană. Cetiţi pag- 4-av